2,949 matches
-
Paris, i s-a vorbit despre cineva aflat în dificultate la Copenhaga. Monseniorul a răspuns: „Trebuie să merg la Varșovia, voi face un mic ocol prin Copenhaga” (Elisabeth de Miribel). Credința, care lucrează în sensul unei teologii a nevoii de celebrare a liturghiei aproapelui, se sprijină pe ajutorul dat de rațiune. Dintre instrumentele rațiunii, filosofia tomistă e considerată de G. instrumentul pregătitor adecvat pentru acceptarea adevărurilor relevate. În 1931 publică singura lui piesă de teatru, La femme adultère (reluată în limba
GHIKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287262_a_288591]
-
Abia către sfârșit, În anii ’80, școala a Început predarea unei istorii a poporului german. Învățământul de istorie apărea sub forma specializată, rolul său În ansamblu fiind acela de a ritualiza tradiția, de a veghea la respectarea calendarului revoluționar, cu celebrarea martirilor și a sfinților, precum și la muzeificarea relicvelor și a eroilor. Socialismul științific În căutarea unei noi legitimități. Socialismul științific era prin excelență știință justificărilor, specializată În fundamentarea „teoretică” a deciziilor politice ale liderilor de partid, cărora trebuia să li
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a exilului, dintre care mulți au rămas vreme de cincizeci de ani Închiși Într-un fel de ghettou cultural. Iar pe de altă parte, afirmarea superiorității „exilului interior” datorită faptului că ar aboli frontierele dintre cei din afara și cei dinăuntru. Celebrare a exilului În termenii unei noi „deșchideri care se Închide”, ca să-l parafrazez pe Noica, ascunde pericolul unei regresiuni intelectuale. Nici Încercarea de a propune Împăcarea printr-un subtil compromis Între exilul revoluționar al pașoptiștilor și exilul reacționar și contra-revoluționar
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ale unei literaturi fasciste vechi până la mărturii ale supraviețuitorilor mișcării legionare despre calvarurile succesive și tentativele de glorificare a angajamentelor lor trecute prin rescrierea istoriei, s-a adăugat producția reprezentanților unei noi generații, atrasă de mitul unei rezistente naționale eroice. Celebrarea grupurilor de rezistență armata din munți (active până În 1955) era un răspuns la punerea În discuție a pasivității românilor Înainte de decembrie 1989 prin inventarea mitologica a unei continuități a rezistenței anticomuniste. Cei care nu și-au renegat trecutul, În maniera
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
excepția care confirmă această situație generală: rămasă În manuscris pînă la momentul redactării lucrării mele, mi-a fost imposibil s-o consult, autorul Încercînd să negocieze vînzarea ei. În ce priveste publicațiile comemorative, citate În această lucrare, funcția lor de celebrare a trecutului constituia mai degrabă un obstacol pentru cunoașterea acestuia. Leszek Kolakowski este unul dintre cei care a arătat că interpretarea leninista a lui Marx, desi cea mai răspîndită, nu este nici cea mai conformă cu spiritul operei, nici cea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de poezie ale lui L. - una debordantă, amplă, hiperbolică, cealaltă simplă, delicată și exprimată într-o notă ce se apropie de șoaptă - își dispută întâietatea de-a lungul întregii sale opere, regăsindu-se, într-un chiasm semnificativ, în poemele de celebrare a iubirii universale: „Nimic din ceea ce am pierdut / n-am avut / cu astfel de vorbe trebuie să sfârșească / viața unui om // [...] mă întreb astfel dacă în această / săracă viață am pierdut ceva / și-mi răspund cu barba albă în piept
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
un prinos emoționant al pietății atât de trebuitoare în răstimpul de cumpănă istorică în care ne aflăm”. Sunt valorizate acum și alte filoane: protestul împotriva unor monstruozități ale istoriei, precum în Psalmul cenușii (Holocaustul perpetuu) (2003), sau poezia trubadurescă, de celebrare a visului și a eternului feminin, ca în Dragoste la vârsta întâi, dragoste la vârsta a treia (2001), care cuprinde, totuși, multe versificări facile, ori, în fine, disponibilitatea umoristică, epigramatică din Imaginara paranghelie (2002). SCRIERI: Baladă pe rug, București, 1971
SAIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289436_a_290765]
-
că un grup este amenințat de un răufăcător (monstrul din mitologie). Cineva care posedă o forță sau o îndemânare specială atacă și omoară monstrul sau îl alungă. Grupul, scăpat de amenințare, întărește (gratifică) comportamentul eroului cu aprobare, elogiu, onoruri, afecțiune, celebrări, statui, arcuri de triumf și mâna prințesei. Unele dintre acestea pot fi neintenționate, dar ele nu întăresc mai puțin comportamentul eroului. Altele pot fi intenționate, comportamentul eroului este întărit special pentru a-i induce dorința să lupte cu alți monștri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
explicații veridice și în termenii condiționărilor directe și indirecte, transparente sau subtil-ascunse. Așa cum subliniam și în capitolul 1, Skinner (1971, p. 104) notează în acest sens cum „grupul, scăpat de amenințare, întărește (gratifică) comportamentul eroului cu aprobare, elogiu, onoruri, afecțiune, celebrări (...). Unele dintre acestea pot fi neintenționate, dar ele nu întăresc mai puțin comportamentul eroului. Altele pot fi intenționate, comportamentul eroului este întărit special pentru a-i induce” noi acțiuni benefice grupului. Pe aceeași linie, dar într-o paradigmă mai riguroasă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sociale propriu-zise, ci se situează undeva la marginea, la granița acestora, de unde denumirea de borderline. La rândul lor, ele ar cuprinde două mari clase de manifestări: a) acțiuni de masă, ce includ opinia publică, moda, capriciile și nebuniile, fanismul și celebrarea excelenței (a eroilor sau starurilor), zvonurile, isteriile de masă, mulțimea, panica, gloata și răscoala; b) acțiuni de impact, formate din: acțiuni politice de masă (greve politice, demonstrații antiguvernamentale sau antiglobaliste, atacuri armate îndreptate împotriva guvernului, a unor instituții sau formațiuni
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
să înnoiască prin modificări profunde unele genuri literare, de exemplu epitaful. De altfel, necesitățile vieții de curtean, la care Venantius trebuise să se adapteze în aspra și semibarbara societate francă, l-au constrîns să producă o serie aproape neîntreruptă de celebrări encomiastice ale regilor și potentaților. b) Operele în proză Venantius a mai scris, în proză, șapte scurte Vieți de sfinți locali, cum sînt Ilarie de Poitiers, Marcellus, Germanus și alții; cea mai importantă dintre ele este biografia protectoarei sale, Sfînta
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
secolul IV-lea o nouă producție poetică. Aceasta era destinată liturghiei și, pentru că trebuia să fie înțeleasă de toți creștinii, și nu numai de cei care îl citiseră pe Homer și poeții lirici, și pentru că trebuia să fie folosită în timpul celebrărilor liturgice la care participau atît persoane cultivate cît și necultivate, nu mai putea fi structurată în continuare pe baza sistemului cantitativ al metricii clasice, ci trebuia să adopte un sistem metric care să corespundă cu evoluția limbii grecești vorbite. Atît
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pentru a indica două exemple din viața mai recentă a literelor noastre, extremele imaginii de sine a românilor sunt întruchipate de Sentimentul românesc al ființei de Constantin Noica și de Sentimentul românesc al urii de sine de Luca Pițu. Între celebrarea cultică și deriziunea notorie, imaginea românismului pare a nu-și afla un echilibru și o stabilitate. Toate aceste observații indică o îngrijorătoare criză identitară în care se zbate (se pare că în mod tradițional) sufletul românesc. Între o falsă glorie
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
Ecaterina, domiciliați în Coritza, având o fiică de măritat cu numele IFIGENIA, o logodesc astăzi cu domnul TOMAS SOTIR ȚOGHIU, domiciliat în satul Drenovo, promițându-i drept dotă 60 de napoleoni care îi vor fi numărați cu o săptămână înainte de celebrarea căsătoriei. În afară de menționata dotă, din care se vor confecționa hainele de nuntă, îi mai dau totodată așternuturi, plăpumi și perine după obiceiul locului nostru. Domnul Tomas Sotir Țoghiu acceptă înțelegerea de mai sus pe care o face valabilă prin semnătura
Act dotal by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15001_a_16326]
-
taumaturg de la sfârșitul Antichității, orice personaj învestit cu puteri excepționale și susceptibil de a destabiliza, prin aceasta, ordinea existentă. Care erau, concret, faptele reprobabile imputate celor încadrați în această categorie? „În sistemul juridic roman, învinuirea de vrăjitorie desemna mai întâi celebrarea riturilor nocturne și nelegiuite în scopul de a rosti descântece, de a fermeca, de a vrăji o terță persoană. De asemenea, practica divinației care întrebuința sângele sau măruntaiele victimelor umane, sacrificate într‑un loc sfânt, deținerea de cărți de vrăjitorie
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nume feminine etc.) - la cântarea patriei (Burebista, Bicaz etc.) și la reinterpretarea unor motive livrești (Goliat, Hamlet, regele David), oscilând între retorismul conjunctural și acordurile reflexive slujite de o stilistică aproape muzicală. Ș. își găsește timbrul potrivit în lirica erotică - celebrare cu o sensibilitate delicată și senzualitate rituală, confesiune discretă și memorie cald învăluitoare, căci „dragostea-i uciderea desăvârșită”, „vis și mărginire amânată” (Adânc să credem în durată). Lirismul e inundat de culorile anotimpurilor, de ploile toamnei îndeosebi, sau e marcat
SOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
școală? • Găsiți pentru un copil de 10 - 11 ani, 10 forme de a se amuza, utilizând imaginația lui, într-o zi ploioasă și friguroasă, când nu poate ieși afară; Alcătuiți o listă care să cuprindă cât mai multe idei pentru celebrarea zilei de naștere a unui coleg (colege). Sugerați cât mai multe modalități de a face mai spectaculoasă ceremonia de acordare a premiilor școlare. • Imaginați-vă că vă aflați într-o sală de teatru plină și din spatele scenei se aud deodată
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
Grandilocvența lirismului, LCF, 1978, 8; Laurențiu Ulici, Revizuiri și adăugiri, CNT, 1978, 13; Alexandru Bogdan, „Eroi de epopee”, CNT, 1978, 14; Laurențiu Ulici, Voci din public, RL, 1978, 17; Șerban Cionof, Patria poetului, „Scânteia tineretului”, 1978, 8 962; Șerban Cionof, Celebrarea istoriei, „Scânteia tineretului”, 1979, 9 237; Voicu Bugariu, Fluență notabilă, LCF, 1979, 6; Ion Dodu Bălan, Vibrația istorică, CNT, 1979, 18; Adriana Iliescu, Timp și eternitate, RMB, 1980, 10 947; Adriana Iliescu, „Moștenire pentru fiica mea”, RL, 1983, 32; Ion
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
tot mai frecvente studii și articole. Firește, rezolvarea temei Monarhiei la români nu ar putea ține doar de un spor În sine de considerare istoriografică a momentelor 1866 și 1881, cel dintâi menționat suscitând și el, conform unei uzanțe Înrădăcinate, celebrarea Împlinirii unui număr de ani, reductibil prin lustri, de la petrecerea lui. O temă subiancentă și de interes special pentru rezolvarea celei menționate este cea a „prințului străin”. S-au făcut simțite Înclinații ale unor specialiști de a vedea o atare
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
caldă interpretare” a unei literaturi căreia i se desprind drept caracteristici principale „sănătatea artistică rară”, dinamismul și vigoarea. P. va stărui însă în poezie și în folcloristică. Versurile pe care le scrie sunt ale unui poet egal cu sine în celebrarea bucuriilor calme, a roadelor toamnei, a cuplului familial, „inspirația sa majoră fiind de ordinul ginecolatriei” (Șerban Cioculescu). Monografia Ion Pop-Reteganul (1965), „cea mai valoroasă și cea mai temeinică ce s-a scris până azi asupra vieții și operei Reteganului” (Ion
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
comunicare cu lumea, cu celălalt și cu acel Cuvânt primordial (se poate recunoaște aici înrâurirea lui Nichita Stănescu, aspirația sa spre cosmic). Ceea ce caracterizează versul lui P. este o religiozitate vie, interogativă, precum și simplitatea dicțiunii poetice. Cu toate că unele poeme sunt celebrări melodioase ale unor emoții sau întâmplări reale, multe reușesc să ridice evenimentul la nivelul unei epifanii, astfel încât Plâng, nu plâng merită să fie reținut dincolo de calitatea sa de experiment lingvistic „filoromân”. Altă carte, Versuri din mers (2003), care conține și
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
carte a lui R., Corabia lui Ghilgameș (1990), cuprinde câteva eseuri pe teme că: natură interioară a creației, în opoziție cu conceptul de mimesis; eroul - paradigmă a desăvârșirii umane și sfidare a limitelor temporale ale existenței; mitul iubirii, între retorica celebrării și „războiul” între sexe; scriitorul - magister ludi; impactul scriiturii asupra trăitului; intertextualitate, pastișa, ironie, „ordinul ironic” etc. „Cum poate viața să devină esențială?” este întrebarea la care încearcă să dea un răspuns eposul eroic. În jurul acestei interogații sunt construite părțile
RAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289119_a_290448]
-
să-i restituie puritatea și candoarea genuină. Erosul stă întotdeauna sub semnul clipei de grație și al sărbătorescului, tensiunea lirică provenind nu din incompatibilități și dileme, ci din plenitudinea sentimentului, din împărtășirea-părtășie. Fără să așeze în cumpănă acest lirism al celebrărilor, timpul „trădător”, toamna (agent melancolizant) și „ora plecării” din satul natal adaugă un spor de gravitate și de fior elegiac. În pofida unor clișee la modă în poezia tributară patriotismului de paradă („plai mioritic”, „sfântă Țară”), tema întoarcerii la matcă e
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
unei remarcabile inventivități, atât în ordinea temelor, cât și în aceea a expresiei. Registrul dicțiunii, al atitudinilor și al stărilor poetice include ipostaze diverse, deseori contrastante, de la cântec la imprecație, de la reverie și rememorare nostalgică la proiecția caricaturală sau la celebrarea solemnă. Căci, în accepția autorului, „poemul e o cutie cu nebănuite corzi/ pe care o nevăzută mână - mai acut, mai grav - / le ciupește din când în când”. Cartea de la Jucu Nobil valorifică potențialul liric al întoarcerii către timpul (copilăria) și
PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
Povestiri cu fantome, Cluj-Napoca, 1991; Anatoli Râbakov, Copiii din Arbat, Cluj-Napoca, 1991, Secretul cercului purpuriu, Cluj-Napoca, 1991; Edgar Wallace, Misterul narcisei galbene, Cluj-Napoca, 1991; Marcel Moreau, Discurs contra piedicilor, Cluj-Napoca, 1993, Farmecul și groaza, București, 1994, Artele viscerale, București, 1997, Celebrarea femeii, București 1998; Virgil Tănase, România mea, București, 1996; Poeți din Quebec, București, 1997; Sylvain Rivière, Lieux-dits - Locuri anume, ed. bilingvă, București, 1997, Jactance - Pălăvrăgeală, ed. bilingvă, București, 2002 (în colaborare); Jacques de Decker, Roata cea mare, București, 1998; Jean-Luc
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]