1,259 matches
-
vechi "") pentru „rață” în general. (Acest exemplu a fost însă criticat de unii care zic că cuvântul vine de la "dunna" din limba nordică veche, care la rândul său vine de la "*dusnō" din limba proto-germană.) Alte exemple de cuvinte de origine celtică introduse de mult sunt "blak/blaðak " (zer) limba irlandeză "bláthach"; "drunnur" (coadă de animal) limba irlandeză "dronn"; "grúkur" (cap, păr de pe cap) limba irlandeză "gruaig"; "lámur" (mână, labă) limba irlandeză "lámh"; "tarvur" (bou) limba irlandeză "tarbh"; și "ærgi" (pășune]) limba
Limba feroeză () [Corola-website/Science/300731_a_302060]
-
Ei au migrat masiv din nordul Europei, în Balcani in secolul al IV-lea î.d.H. În jurul anilor 335 î.d.Hr. pătrund în Câmpia Tisei și podișul Transilvaniei. De exemplu, în peștera Mișidului din Bălnaca s-au descoperit piese celtice care se păstrează la Muzeul Transilvaniei din Cluj-Napoca. În această peșteră s-a mai găsit un mormânt al unei căpetenii cu un bogat inventar arheologic de la sfârșitul epocii bronzului și începutul epocii fierului. În același loc s-a descoperit și
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
marginea râpoasă a terasei de 100 m din stânga Siretului, la circa 3-4 km sud, sud-vest, la aproximativ 0,3 km vest de punctul geodezic, pe versantul vestic al Dealului Corneț, s-a descoperit întâmplător o sabie de fier de tip celtic, a cărei lungime atinge 0,86 m. Arma este prevăzută cu două tăișuri, dar lipsită de gardă, lama fiind întreruptă în dreptul mânerului. Sabia se găsește în colecția Muzeului Județean Botoșani, înregistrată cu numărul de inventar P. 86. La circa 3
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
fapt atestat și de mormintele de incinerare descoperite aici. Epoca fierului - Cultura Hallstatt - s-a bucurat de o și mai bună reprezentare arheologică în această zonă, dovezile locuirii în perioada respectivă fiind de necontestat (necropole și alte urme). Din perioada celtică provin datele despre Oppidum-ul aflat pe Leopoldsberg și o cetate celtică denumită "Vedunia" („râuleț de pădure”). În secolul I d.Chr., romanii au ridicat pe locul unde astăzi se află centrul istoric al Vienei, în apropierea Dunării, un castru și un
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
Cultura Hallstatt - s-a bucurat de o și mai bună reprezentare arheologică în această zonă, dovezile locuirii în perioada respectivă fiind de necontestat (necropole și alte urme). Din perioada celtică provin datele despre Oppidum-ul aflat pe Leopoldsberg și o cetate celtică denumită "Vedunia" („râuleț de pădure”). În secolul I d.Chr., romanii au ridicat pe locul unde astăzi se află centrul istoric al Vienei, în apropierea Dunării, un castru și un oraș civil cu numele Vindobona (localizat în sectorul/cartierul 3 al
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
53 î.Hr.). Împreună cu fratele său, Nero Claudius Drusus, Tiberius supune, în anii 15-13, triburile reților și vindelicilor din ținuturile dintre Alpi și cursul superior al Dunării. Între 12-9 î.Hr., cucerește regiunea dintre Alpii răsăriteni și Dunărea mijlocie, populate de triburi celtice și ilire (viitoare Pannonie) și le alipește provinciei Illyricum. După moartea lui Drusus, preia comanda forțelor romane de la Rin, întreprinzând campanii în Germania dintre Rin și Elba (8-6 î.Hr.). Căsătorit, împotriva voinței sale, în anul 12 î.Hr., cu Iulia, fiica
Tiberius () [Corola-website/Science/298632_a_299961]
-
distrusă de Alexandru cel Mare). - Biblioteca din Cartagina (Tunisia): în anul 146 î.Hr. au fost arse cca 500.000 volume, la cucerirea orașului de către trupele romane. - “Cărțile Sibilinice” din Roma (distruse la un mare incendiu în anul 83 î.Hr.). - Scrierile celtice ale druizilor (preoți celtici): distruse de către împăratul roman Iulius Cezar (100-44 î.Hr). - Biblioteca din Alexandria (Egipt), a dispus de peste 700.000 role de pergament și papirus. A fost distrusă parțial - prin incendiu - la ocuparea Egiptului de catre impăratul roman Iulius
Bibliotecă () [Corola-website/Science/298670_a_299999]
-
Mare). - Biblioteca din Cartagina (Tunisia): în anul 146 î.Hr. au fost arse cca 500.000 volume, la cucerirea orașului de către trupele romane. - “Cărțile Sibilinice” din Roma (distruse la un mare incendiu în anul 83 î.Hr.). - Scrierile celtice ale druizilor (preoți celtici): distruse de către împăratul roman Iulius Cezar (100-44 î.Hr). - Biblioteca din Alexandria (Egipt), a dispus de peste 700.000 role de pergament și papirus. A fost distrusă parțial - prin incendiu - la ocuparea Egiptului de catre impăratul roman Iulius Cezar în anul 48
Bibliotecă () [Corola-website/Science/298670_a_299999]
-
justificat concentrarea puterii în mâinile monarhilor din Roma și Constantinopol; această legislație a stimulat voința supușilor de a fi cetățeni romani - ca și mândria lor - și a favorizat atașamentul față de statul roman și patria comună. Prin romanizarea unor popoare italice, celtice, tracice, ilire - inclusiv a geto-dacilor - s-a obținut o omogenizare etno-culturală a Imperiului (cu excepția Orientului), proces cu urmări decisive în apariția popoarelor romanice moderne. Împărații, asistați de legiști, au patronat apariția și dezvoltarea ideologiei imperiale, propulsând la loc de cinste
Pax Romana () [Corola-website/Science/298684_a_300013]
-
În mitologia celtică, este zeul elocvenței, al cuvântului. El stăpânește uriașa putere pe care o au cuvintele asupra oamenilor. Este fiul zeiței Dana și frate cu zeul Dagda, celții considerându-l drept inventatorul alfabetului antic Ogham, alfabet folosit în vechile scrieri irlandeze. este
Ogma () [Corola-website/Science/299556_a_300885]
-
Podul Abatelui"" sau ""Podul Abației"") este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Apahida (reședința), Bodrog, Câmpenești, Corpadea, Dezmir, Pata, Sânnicoară și Sub Coastă. Pe teritoriul comunei Apahida s-au făcut importante descoperiri arheologice, între care cimitirul celtic din sec.III-II. î.C. și mormintele goților din sec.V d.C. Au fost descoperit două tezaure: primul, găsit în 1889, constă dintr-un sicriu conținând trupul unui bărbat care purta numele de Omharus, fiind una dintre căpeteniile gepizilor. Mormântul
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
se întinde pe platoul larg de deasupra versantului de nord-vest al dealului pe o suprafață de 100 x 150m. Pe terasele joase de deasupra malului de sud și sud-vest al lacului „Cocor“ se găsesc fragmente ceramice romane. În aria necropolei celtice, aflată la nord, nord-est de comună s-au aflat de asemenea fragmente ceramice romane. La sud de comună, pe versantul „După Deal la Tău“ s-au descoperit ruinele unor construcții, cărămizi - unele cu ștampilă -, țigle, ceramică și un altar votiv
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
inclusiv în regiunile cu denumiri care păstrează amintirea acestei populații: Bavaria și Boemia (aceasta, în antichitate, Boiohemum „casa, țara boilor”). Istoricii romani și greci din Republica Romană târzie și Imperiul Roman i-au considerat a fi fost trib galic sau celtic. Inscripții din diverse locuri unde au trăit arată că boii au vorbit dialecte celtice, însă limba lor a rămas necunoscută. Tribul a fost localizat în momente diferite de istorici în Galia Transalpină (sud-estul Franței), Pannonia (vestul Ungariei), Boemia, Moravia și
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
în antichitate, Boiohemum „casa, țara boilor”). Istoricii romani și greci din Republica Romană târzie și Imperiul Roman i-au considerat a fi fost trib galic sau celtic. Inscripții din diverse locuri unde au trăit arată că boii au vorbit dialecte celtice, însă limba lor a rămas necunoscută. Tribul a fost localizat în momente diferite de istorici în Galia Transalpină (sud-estul Franței), Pannonia (vestul Ungariei), Boemia, Moravia și vestul Slovaciei. În plus, dovezile arheologice atestă pentru secolul al II-lea î.Hr. o
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
a rămas necunoscută. Tribul a fost localizat în momente diferite de istorici în Galia Transalpină (sud-estul Franței), Pannonia (vestul Ungariei), Boemia, Moravia și vestul Slovaciei. În plus, dovezile arheologice atestă pentru secolul al II-lea î.Hr. o extindere a populației celtice din Boemia (de unde erau originari a boii) până la valea Kłodzko în Silezia. Prima menționare a boilor în izvoarele istorice a fost făcută în contextul invaziei din 390 î.Hr. a galilor în nordul Italiei. Din cauza acestui eveniment, o parte dintre etruscii
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
Prima menționare a boilor în izvoarele istorice a fost făcută în contextul invaziei din 390 î.Hr. a galilor în nordul Italiei. Din cauza acestui eveniment, o parte dintre etruscii din regiunea Padului a emigrat, iar restul s-a amestecat cu populația celtică. După războaie în care au fost învinși de romani, boii au devenit parte din provincia Galia Cisalpină (nordul Italiei). Boii și alți celți (galați sau galateni) din regiunea Dunării poate au participat la o invazie celtică în Grecia la un
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
a amestecat cu populația celtică. După războaie în care au fost învinși de romani, boii au devenit parte din provincia Galia Cisalpină (nordul Italiei). Boii și alți celți (galați sau galateni) din regiunea Dunării poate au participat la o invazie celtică în Grecia la un secol după invazia din Italia. Celții au fost înfrânți în cele din urmă, dar nu înainte de a se fi stabilit definitiv în partea de vest a Anatoliei într-o regiune cunoscută ulterior cu numele Galatia. Peste
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
și dispersarea supraviețuitorilor printre alte triburi. Structura tribală a fost înlocuită de o guvernare de tip imperial sau monarhic și boii au dispărut, cu excepția numelor locale sau tradițiilor care au rezistat un răstimp. Din toate numele diferite ale aceluiași popor celtic în literatura de specialitate și inscripții iese în evidență un segment celtic continental, cu numele având rădăcina "boio-". Există două derivări importante din această parte de denumire, ambele indicând că acest cuvânt are origine indo-europeană: un cuvânt PIE "*gwowjeh³s" cu
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
o guvernare de tip imperial sau monarhic și boii au dispărut, cu excepția numelor locale sau tradițiilor care au rezistat un răstimp. Din toate numele diferite ale aceluiași popor celtic în literatura de specialitate și inscripții iese în evidență un segment celtic continental, cu numele având rădăcina "boio-". Există două derivări importante din această parte de denumire, ambele indicând că acest cuvânt are origine indo-europeană: un cuvânt PIE "*gwowjeh³s" cu rădăcina "*gʷou-" „vacă” (cuvânt înrudit cu latinul "bos, bovis" „vită, bou”) și
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
așezarea veche etruscă de la Felsina. Mai târziu, când au stabilit o colonie acolo, romanii au numit-o Bononia (astăzi Bologna), nume romano-celtic similar cu Vindobona (Viena), toponim aflat de asemenea pe teritoriul boilor. Foarte probabil Bononia vine de la un cuvânt celtic cu sensul „oraș”. Dovezile arheologice de la Bologna și apropierea acesteia contrazic mărturiile lui Polybius și Titus Livius în anumite puncte. Ei susțineau că boii i-au expulzat pe etrusci. Polybius îi prezintă pe celții din Italia ca locuind în colibe
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
artefacte etrusce (de exemplu oglinzi de bronz). La Monte Bibele, aproape de Bolgna, într-un mormânt au fost găsite arme La Tène și o oală inscripționată cu un nume feminin etrusc. Punctele de vedere ale autorilor romani cu privire la modul de viață celtic, indiferent din ce motiv (care rămâne a fi elucidat de către arheologi), sunt mai severe decât sugerează dovezile arheologice. Boii, de fapt, și-au însușit averea etruscă și femeile estrusce. Boii au trăit, cel puțin în parte, în mediul urban dezvoltat
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
boilor” și totodată „criminal condamnat”. În volumul 21 din opera sa "Ab urbe condita", Titus Livius (59 î.Hr. - 17 d. Hr.), susține că individul care s-a oferit să fie călăuza lui Hannibal la traversarea Alpilor provenea din populația boilor celtici. În secolul I î.e.n, boii care trăiau într-un oppidum la Bratislava au bătut monede de înaltă calitate, numite biatex sau biatec, inscripționate (probabil nume de regi) cu caractere latine. Inscripționarea monezilor biatex reprezintă singurele fragmente de text
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
e.n, boii care trăiau într-un oppidum la Bratislava au bătut monede de înaltă calitate, numite biatex sau biatec, inscripționate (probabil nume de regi) cu caractere latine. Inscripționarea monezilor biatex reprezintă singurele fragmente de text lăsate de această populație celtică.
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
Marcus Aurelius Antoninus (4 aprilie 188-8 aprilie 217), cunoscut sub numele sau Caracala, a fost împărat roman din dinastia Severilor (211 - 217). Porecla "" derivă de la denumirea celtică a unei mantale purtate în Galia. Fiu al lui Septimius Severus și al Iuliei Domna, născut la Lugdunum (astăzi Lyon), Caracalla a fost desemnat ca "caesar" (196) și "augustus" (198). La moartea tatălui său, survenită la 4 februarie 211, Caracalla
Caracalla () [Corola-website/Science/299860_a_301189]
-
í este o religie monoteistă ce susține că variate figuri din alte religii proeminente - de exemplu, Moise (Iudaism), Iisus (Creștinism), Muhammad (Islam), Zoroaster (Zoroastrianism) și Krishna (Hinduism) erau cu toții mesageri ai unui singur Dumnezeu. Vezi listele mai complete la mitologie celtică și politeism celtic. "Vezi și Listă de zei geto-daci". zeitățile egiptene sunt adesea portretizate în artă având capuri de animale; de exemplu, Anubis este adesea portretizat statuar având corp uman, însă cap de câine. Mulți zei au fost portretizați cu
Listă de zei după zona geografică () [Corola-website/Science/299875_a_301204]