1,983 matches
-
discuție, precum și expresia gratitudinii pentru delegațiile coautoare și contribuțiile participanților la dezbateri. Proiectul a fost aprobat în unanimitate, prin aplauze, sub cota 129 EX/DR. 3. Rezoluția avea următorul conținut: "Consiliul Executiv, 1. Considerând decizia autorităților României de a celebra centenarul morții poetului național român, Mihai Eminescu, precum și propunerea lor ca Mihai Eminescu să figureze printre personalitățile care fac obiectul unei comemorări internaționale, 2. Recunoscând că operele poetului fac parte integrantă din patrimoniul cultural mondial, 3. Reamintind succesul celebrării centenarului lui
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
celebra centenarul morții poetului național român, Mihai Eminescu, precum și propunerea lor ca Mihai Eminescu să figureze printre personalitățile care fac obiectul unei comemorări internaționale, 2. Recunoscând că operele poetului fac parte integrantă din patrimoniul cultural mondial, 3. Reamintind succesul celebrării centenarului lui George Enescu și participarea UNESCO la activitățile comemorative, în 1981, 4. Considerând că celebrarea internațională a aniversării personalităților eminente ale lumii internaționale și culturale constituie o contribuție importantă la realizarea obiectivelor UNESCO legate de promovarea aprecierii mutuale a identităților
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
C/18.61 Conferința generală a încurajat celebrarea aniversării personalităților eminente și evenimentelor istorice importante și care va avea o importanță sporită cu ocazia Deceniului mondial al dezvoltării culturale, 6. Invită UNESCO și statele membre să se alăture la celebrarea centenarului morții poetului național român Mihai Eminescu, 7. Roagă Directorul general al UNESCO să asocieze Organizația la celebrarea acestui centenar și la activitățile de comemorare cu această ocazie". Revenit la Ambasadă, am informat pe Reprezentantul permanent și, bineînțeles, am făcut o
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
o importanță sporită cu ocazia Deceniului mondial al dezvoltării culturale, 6. Invită UNESCO și statele membre să se alăture la celebrarea centenarului morții poetului național român Mihai Eminescu, 7. Roagă Directorul general al UNESCO să asocieze Organizația la celebrarea acestui centenar și la activitățile de comemorare cu această ocazie". Revenit la Ambasadă, am informat pe Reprezentantul permanent și, bineînțeles, am făcut o comunicare amplă către Centrala MAE Prima acțiune privind includerea în Calendarul UNESCO a comemorării poetului național român Mihai Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
studiu sau articol despre viața și opera poetului. După mai multe convorbiri, am obținut acordul pentru rezervarea unui spațiu în numărul varia al revistei, care era în stadiu avansat de pregătire a apariției, la începutul anului 1989, adică tocmai anul centenarului. Condiția era clară, studiul sau articolul trebuia să fie prezentat în cel mai scurt timp, nu mai târziu de luna mai 1988. Am comunicat în țară, de unde am primit răspuns pozitiv, cu precizarea că studiul va fi scris de acad.
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
informațiile mele inițiale erau eronate, poate timpul a mai cumpănit lucrurile... Cine știe cine ce interese a avut. Publicarea culegerii de poezii eminesciene traduse în limba engleză era ultimul, dar nu cel din urmă obiectiv al acțiunii la UNESCO, în contextul comemorării centenarului dispariției premature a poetului. Nu era cu nimic mai ușor de soluționat, dat fiind că reușita depindea de mai mulți factori. Mai întâi, obținerea acordului Secretariatului și includerea lucrării în programul de editare. Nu era simplu, dată fiind multitudinea cererilor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
negocierea tratatului de neproliferare a armelor nucleare Nicolae Ecobescu 404 Bătălia pentru noi reguli de conduită la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa Ion Diaconu 444 Reuniunea pregătitoare a Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa Ioan Sbârnă 456 Centenarul morții poetului național român Mihai Eminescu Dr. Valeriu Tudor 470 Am slujit întotdeauna țara cu credință. (Momente din activitatea României în cadrul organizațiilor și reuniunilor internaționale) Dr. Ioan V. Maxim 478 România și Mișcarea de Nealiniere Ion Mielcioiu 488 Cutremurul din
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de lingvistică generală și comparată, de istorie a limbii române, de lingvistică romanică, germanică, slavistică, de stilistică și poetică, folcloristică, istoria literaturii române și universale, de literatură comparată (receptare literară și influențe), de critică literară. Volumul din 1972 este consacrat centenarului G. Ibrăileanu, cu studii semnate de Al. Dima, I. D. Lăudat, Const. Ciopraga, Mircea Popa, Aurel Sasu, Valentin Tașcu, Noemi Bomher, Gr. Țugui, Petru Ursache, I. Apetroaie, I. C. Chițimia, Maria Platon. În volumul din 1968, care marchează împlinirea a două decenii
ANALELE STIINŢIFICE ALE UNIVERSITAŢII „AL. I. CUZA” DIN IASI. Lingvistică. Literatură. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
poeziei românești se interesează de autori și de teme majore, începând cu Eminescu (Pavel Țugui și C. D. Papastate). Arghezi intră în aria de preocupări a lui Titus Bălașa, Marin Beșteliu, Florea Firan, volumul din 1979 cuprinzând o secțiune dedicată centenarului nașterii poetului, cu materiale semnate de Eugen Negrici, Dorin Teodorescu, Ion Pătrașcu și Emilia Parpală. Dorin Teodorescu se ocupă de Ion Barbu, George Sorescu de Vasile Alecsandri, Emilia Parpală de Ion Budai-Deleanu și de Adrian Maniu, Toma Grigorie de Mihail
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN CRAIOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285342_a_286671]
-
proză mai puțin cercetată - romanul de mistere, Dislocarea compoziției în proza românească actuală, în „Galeria cu viță sălbatică”), Pavel Țugui, Cornelia Diaconu, Dorin Teodorescu, Toma Grigorie, Titus Bălașa, Sonia Cuciureanu, Maria Magdalena Simion. Volumul din 1980 conține o secțiune dedicată centenarului nașterii lui Mihail Sadoveanu (corespondență, studii de Pavel Țugui și Ion Pătrașcu ș.a.). Dramaturgia, care ocupă un loc mult mai modest în preocupările cercetătorilor, nu scapă totuși atenției Sinei Dănciulescu-Leonte, Corneliei Cârstea și Rodicăi Iordache. Fără a fi o publicație
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN CRAIOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285342_a_286671]
-
lui Keramopulos de la Academia Greacă din Atena, referitor la originea greacă a macedoromânilor (t. IX, 1939); D. Caracostea, Simbolurile lui Eminescu (t. IX, 1939); M. Sadoveanu, Cincizeci de ani de la moartea lui Ion Creangă (t. IX, 1939), I. Petrovici, La centenarul lui Titu Maiorescu (t. IX, 1939), G. Oprescu, Probleme românești de artă țărănească (t. IX, 1939); Nichifor Crainic, „Anul 1840”. 100 de ani de când apărea în „Dacia Literară” poezia lui Grigore Alexandrescu (t. X, 1941); C. Tagliavini, O psaltire românească
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
introductiv de Iorgu Iordan). Opera scriitorului este prezentată de Zaharia Stancu și Eugen Jebeleanu, iar cuvântul de răspuns al acestuia este completat de o comunicare privind contribuția pe care romanul o aduce sociologiei. Volumul XVI, din 1966, este unul aniversar (centenarul Academiei), însoțit de o anexă ce cuprinde sesiunea solemnă din 26 septembrie 1966, consacrată acestui eveniment. Din păcate, atât A.A.R., cât și „Memoriile” (ce reapar în 1977), puternic politizate, cuprind chiar și telegrame adresate familiei Ceaușescu, totul culminând
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
Victor V. Grecu, Sigrid Haldenwang, N. Jurca, Ilie Moise, Thomas Nägler, Dorina N. Rusu. Periodicul publică studii și articole semnate de cercetători și universitari, note și recenzii referitoare la lucrări de istorie, lingvistică, etnologie și filologie. Numărul din 1995 marchează centenarul Lucian Blaga, iar cel din 1996 este consacrat aniversării a patru decenii de la înființarea Institutului de Cercetări Socio-Umane din Sibiu. În paginile anuarului apar studii de Eugen Onu, Victor V. Grecu, Ilie Moise, Livia Dumitru, Anca Goția, Joachim Wittstock, note
ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETARI SOCIO-UMANE SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285399_a_286728]
-
literatură spaniolă) ș.a. Revista a aniversat, totodată, prin studii sau articole de înalt nivel științific, personalități ale învățământului universitar și ale cercetării științifice ieșene, precum Iorgu Iordan, Petru Caraman, Al. Dima, N. I. Popa, V. Harea, a publicat numere omagiale, închinate centenarelor Lucian Blaga, Ion Barbu, N. I. Popa sau sărbătoririi profesorului Const. Ciopraga, și numere tematice dedicate comparatismului românesc ori dicționarelor literare. Un caracter special au tomurile XXXII (Centenar Eminescu - Creangă), XXXIII (materialele Simpozionului german-român organizat de Institutul „A. Philippide” în anul
ANUAR DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
Petru Caraman, Al. Dima, N. I. Popa, V. Harea, a publicat numere omagiale, închinate centenarelor Lucian Blaga, Ion Barbu, N. I. Popa sau sărbătoririi profesorului Const. Ciopraga, și numere tematice dedicate comparatismului românesc ori dicționarelor literare. Un caracter special au tomurile XXXII (Centenar Eminescu - Creangă), XXXIII (materialele Simpozionului german-român organizat de Institutul „A. Philippide” în anul 1992) și XXXIV (materialele Simpozionului internațional B. Fundoianu-B. Fondane, organizat în anul 1994). Rubrica „Critică și bibliografie” comentează lucrări de specialitate și periodicele sau cărțile primite în cadrul
ANUAR DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
unor reputați etnologi și antropologi străini, precum Marianne Mesnil, Cristina Papa sau Harry A. Senn. Rubricile sunt, de regulă, „Studii”, „Note”, „Recenzii”, dar mai apar și alte compartimentări ca, de exemplu, „Sistematica-tipologica”, „Arhiva”, „Contribuții de istoria folcloristicii și a etnografiei”, „Centenarul nașterii lui Béla Bartók” ș.a. Spre deosebire de vechiul anuar, în relație, iarăși, cu specializarea cercetătorilor, sunt publicate contribuții de etnomuzicologie și etnocoreologie, referitoare la folclorul maghiar și la cel săsesc din Transilvania, ori (câteva) privind relațiile cu folclorul românesc. Studiile și
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
interpretare care le justific... și legitimeaz...; În schimb, impulsurile și factorii de dezvoltare veniți din exterior sînt subestimate sau depreciate. Renașterea statului polonez În 1918 e prezentat... că rodul suferinței și efortului național, Încununarea unor Încerc...ri mai mult decît centenare. F...r... teamă caricaturiz...rîi , catastrofă din septembrie 1939 devine astfel, dimpotriv..., operă forțelor str...ine, ostile și chiar dușmane, r...minÎnd cu totul În afara modelelor și valorilor la care aderau națiunea și societatea poloneze”. - Între stalinism și nazism analogiile
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
o Întoarcere În timp și o repetare ciclică a acestui act de revenire la un moment din trecut. În sfârșit, gestul comemorativ presupune o intenție colectivă de a face public acest complex simbolic. Spillman (1997, pp. 57-93), pornind de la analiza centenarului și bicentenarului SUA, identifică trei elemente esențiale: națiunea, temporalitatea (momentul fondator, viziunea Întemeietoare proiectată În viitor, confirmarea ei În prezentul glorios) și valorile comune (teritoriul național, cultura, prosperitatea etc.). Într-o lucrare frecvent citată, P. Connerton (1995, p. 65) consideră
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
déposée, Paris, 2002. MICU, Dumitru, Lirica lui Lucian Blaga, Editura pentru Literatură, București, 1967. MICU, Dumitru, Estetică lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1970. MUNTEANO, Basil, Panoramă de la littérature roumaine contemporaine, Éditions du Sagittaire, Paris, 1938. NOICA, Constantin, Lucian Blaga. Centenar 1995 Retrospectivă edițiilor mai 1983 mai 1994 ale Festivalului Internațional " Lucian Blaga ", Editura Imago, Sibiu, 1995. POPA, Mircea, Lucian Blaga și contemporanii săi, Editura Casă Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007. SORA, Mariana, Cunoaștere poetica și mit în opera lui Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
internaționale, Blaga aurait été connu sur le plan mondial ; îl serait devenu aussi fameux que Brâncuși. " Notre traduction.) La nécessité de traduire cette œuvre dans leș langues de circulation internaționale est d'autant plus impérative. V. Constantin Noica, Lucian Blaga. Centenar 1995 Retrospectivă edițiilor mai 1983 mai 1994 ale Festivalului Internațional " Lucian Blaga ", Editura Imago, Sibiu, 1995, p. 24 : De aceea va trebui să tălmăcim veacului, în limbile care s-au impus în el, operă gânditorului nostru. " (" Pour cette raison, nous
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vieții. Accentele judicioase, observațiile pertinente (precum acelea referitoare la sporadica preocupare de critic literar, exacerbată de mai toți exegeții) sunt dublate de izbucniri „antimaioresciene”, autorul suspectându-i pe criticii postlovinescieni (Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu), spre exemplu, de oportunism, când, la centenarul junimistului, și-au declarat deschis aderența la doctrina sa estetică. Dacă, de obicei, defectul unui exeget este prea marea apropiere, afecțiunea împinsă la idolatrie pentru subiectul abordat, nu același lucru se poate afirma despre D. Departe de a-l supraevalua
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
la nordul Dunării în secolele IV-VII, în AIIX 31, 1994, p. 479-502 38. Istoria Românilor (Tratat), vol. II, p. 595-597. 39. Emilian Popescu, Organizarea eclesiastică a provinciei Scythia Minor în sec. IV-VI, în S.T., 1980, nr. 7-10, p. 590-605; Centenarul autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, p. 327-353; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 143-146. 40. Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 146-149. 41. N. Zugravu, op. cit., p. 361-365. 42. Ioan G. Coman, Teologi și teologie în Scythia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un voievod moldovean în secolul XIII (1277), în AARMSI, tom 27, 1944-1945, p. 231-244. Idem, Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, București, 1945 (ed. II, 1980). Brezeanu S., De la populația romanizată la "vlahii balcanici", în RdI 29, 1976, p. 211-222. Centenarul autocefaliei B. O. R., București, 1987, p. 327-353. Cantacuzino G., Cetățile medievale din Țara Românească (sec. XIII-XVI), București, 1979, p. 114-120. Cantemir D., Descrierea Moldovei, București, 1973. Ceacalopol G., Crucea relicvar de la Capidava, în SCIV, IX, 1, 1962, p. 192-194
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din 1922, N. Iorga publică studiul Artă românească, ce conferă o oarecare notă teoretică (de altfel singura) acestei publicații de informație culturală. Cronica teatrală este susținută de H. Blazian, cronica plastică de G.V. Răcoasa. Numărul din mai-iulie 1921 este închinat centenarului nașterii lui V. Alecsandri. În același număr figurează un interviu cu George Enescu. Andrei Braniște e prezent cu articolul Zece ani de la moartea lui Lev Tolstoi. Alți colaboratori: Const. Nutzescu, Costin Iliescu. I.H.
CURIERUL ARTELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286592_a_287921]
-
Anatole France, L.N. Tolstoi, [Proză], în Pentru a iubi copilăria, București, 1923. Repere bibliografice: Nestor Urechia, Opera culturală a lui Apostol D. Culea, PRL, 1928, 23; Apostol Culea. Omagiu, București, 1940; Al. Lascarov-Moldovanu, Cărțile amintirii, București, [1943], 166-167; Stanciu Stoian, Centenarul nașterii lui Apostol Culea, „Revista de pedagogie”, 1981, 11; Datcu, Dicț. etnolog., I, 209-210; Florin Faifer, Animatorul, CL, 1999,4. F.F.
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]