1,403 matches
-
sugestiile de imagerie; răspunsuri confortabile la alte sugestii senzoriale, mai ales kinestezice și auditive; abilitatea de a iniția și stopa experiențele externe după dorință; semnalizarea ideomotorie/ideosenzorială (vezi capitolul 5 pentru o discuție detaliatăă; puntea afectivă/somatică (tehnică regresivă pentru centrarea pe experiențe pozitiveă; reorientarea în afara încăperii la finalul inducției formale. Angajarea în aceste experiențe permite pacientului să dezvolte senzația de abilitate și autocontrol și cu această subliniere a întăririi eului se construiește încrederea și se depășește orice rezistență inițială de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în afara încăperii la finalul inducției formale. Angajarea în aceste experiențe permite pacientului să dezvolte senzația de abilitate și autocontrol și cu această subliniere a întăririi eului se construiește încrederea și se depășește orice rezistență inițială de angajare în procesul terapeutic. Centrarea este pe ajutarea pacientului pentru a se simți confortabil și a simți că deține controlul, pornind și începând experiențele interioare după dorință și realizând un sentiment de stabilitate și siguranță internă. Adoptarea acestor abordări ajută de asemena la stabilirea unei
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
general implică ca pacienții să își fixeze atenția. Pe măsură ce se concentrează și își îngustează câmpul de atenție există ca rezultat o reducere a conștienței periferice și în consecință o blocare a facultăților critice. Abordările standard de fixare a privirii includ centrarea asupra obiectului (de ex. vârful unui pix, un punct pe perete sau o monedăă. Alte abordări cu fixarea atenției includ: imaginarea și vizualizarea, levitația mâinii, relaxarea și alte forme de senzații interne, experiențe emoționale sau perceptuale incluzând centrarea pe simptom
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
privirii includ centrarea asupra obiectului (de ex. vârful unui pix, un punct pe perete sau o monedăă. Alte abordări cu fixarea atenției includ: imaginarea și vizualizarea, levitația mâinii, relaxarea și alte forme de senzații interne, experiențe emoționale sau perceptuale incluzând centrarea pe simptom (de ex. durerea, descrierea problemeiă, ascultarea poveștilor care absorb, motivează și fascinează. Există tehnici mult mai tradiționale și cititorul poate citi o descriere cuprinzătoare a unor asemenea metode de inducție în Heap și Aravind (2001Ă. Este important de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
durerea, descrierea problemeiă, ascultarea poveștilor care absorb, motivează și fascinează. Există tehnici mult mai tradiționale și cititorul poate citi o descriere cuprinzătoare a unor asemenea metode de inducție în Heap și Aravind (2001Ă. Este important de recunoscut că tehnicile de centrare descrise mai sus apar „natural”de exemplu atunci când suntem absorbiți de o carte, urmărim un film interesant sau ascultăm muzică. Tehnicile indirecte pot fi de asemenea o parte a metodelor formale de inducție: de exemplu unele sugestii pot fi „strecurate
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
indirecte pot fi de asemenea o parte a metodelor formale de inducție: de exemplu unele sugestii pot fi „strecurate” prin schimbări de tonalitate sau forță a vocii. Exemple de asemena sugestii intercalate aunt cele subliniate în următoarea tehnică standard de „centrare a atenției”. Intervenția 3Fixarea privirii cu distragere (numărarea înapoiă În primul rând spuneți pacientului ce urmează să faceți și ce vă așteptați să facă el. În câteva momente îți voi cere să găsești ceva (de exemplu un obiect sau o
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
intervenția 26Ă, deși pacientului poate să i se ceară pur și simplu să spună cuvântul „da”. Vârsta Anamneza Dificultăți în construirea Starea civilă relației terapeuticeexamiSuportul social disponibil Construirea relației narea valorilor, proiecției, Natura problemei transferului, dinamicii Scurt istoric al problemei Centrarea terapeutică interpersonale. Problema Centrare pe terapie poate să nu fie ușor de Modularea simptomelor Întărirea eului definit; terapeutul și tratamente precedente/ pacientul trebuie să defiactuale Auto-hipnoza învățată nească problema de coUtilizarea de alcool, de pacient mun acord și în colabodroguri
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
poate să i se ceară pur și simplu să spună cuvântul „da”. Vârsta Anamneza Dificultăți în construirea Starea civilă relației terapeuticeexamiSuportul social disponibil Construirea relației narea valorilor, proiecției, Natura problemei transferului, dinamicii Scurt istoric al problemei Centrarea terapeutică interpersonale. Problema Centrare pe terapie poate să nu fie ușor de Modularea simptomelor Întărirea eului definit; terapeutul și tratamente precedente/ pacientul trebuie să defiactuale Auto-hipnoza învățată nească problema de coUtilizarea de alcool, de pacient mun acord și în colabodroguri rare Experiența hipnozei Întărirea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
mână?” semnale multiple, care pot reflecta incapacitatea de a spune „nu”. Adesea pot fi Pacienților li se cere să folosite semnale ideoîși imagineze că privesc senzoriale. un video al lor înșile Trecerea în revistă a (sau al unei alte persoane, centrării terapeutice reale sau imaginare, cu o problemă similarăă. Stabilirea unui prognostic optim. „Atunci când mintea ta Stabilirea semnalului Pentru unii pacienți poate inconștientă știe că poate ideodinamic „nu” al fi necesar antrenamentul spune nu problemei tale degetului postural pentru sugestie. se
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
ne centrăm pe un segment al personalității să să realizăm o ablație sau disociere temporară de alte părți. Stările eului nu apar în general în mod spontan și deschis, dar pot fi activate prin hipnoză. În primele stadii ale terapiei centrarea pe explorarea stărilor eului se realizează mai ales în contextul întăririi eului, respectiv prin identificarea și lucrul cu stările pozitive ale eului, cum sunt cele responsabile de îngrijire, protecție, supraviețuire, încredere, relaxare și vindecarea interioară. Oricum, trebuie sublinat faptul că
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
intervenția 38Ă. Influența reclamelor și mass-mediei este de asemenea implicată în creșterea nivelului de stres și anxietate, prin creșterea expectanțelor oamenilor privitor la achiziția bunurilor materiale, realizarea unor stiluri de viață „strălucitoare” și obținerea unui ideal al formei corporale. Această centrare pe consumerism și pe „cultul celebrității” este endemică în societățile vestice și contribuie la creșterea problemei stresului și nefericirii. Ca și consecință consilierea și psihoterapia au devenit adesea „medicamentul prescris” pentru problemele de viață. În prelucrarea hipnoterapeutică a anxietății sunt
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Atunci când mintea ta interioară este pregătită să lase relaxarea să se aprofundeze astfel încât să îndepărteze stresul și dorința de a fuma în timp ce te odihnești, vei observa cum ochii se închid în mod natural de la sine? După aproximativ 12 minute de centrare interioară Rossi continuă: Atunci când mintea ta conștientă și mintea ta inconștientă știu că pot continua să te lase să te bucuri de aceste perioade de odihnă și relaxare de câteva ori pe zi astfel încât să nu mai trebuiască să trăiești
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
ajuta la elucidarea proceselor interne (cognitive, imagerieă care sunt imposibil de observat și dificil de explicat numai prin discuții. Poate realiza o evaluare a experiențelor negative și pozitive din timpul terapiei (de exemplu angajarea în temele de casă, cum este centrarea pe senzațiiă. Abordări hipnotice Hipnoanaliza Scopul hipnoanalizei în psihoterapia psihosexuală este de: a descoperi conflictele inconștiente; a elibera temerile care inhibă excitația sexuală; a restructura asocierile și orientarea către obiectele sexuale; a disipa identificările inhibitorii; a întări eul. Există o
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
transformarea experiențelor traumatice disociate este abordarea somatică experiențială (Levine, 1991, 1994Ă. Levine a subliniat importanța ajutării pacientului pentru a renegocia răspunsul la traumă prin evocarea resurselor psihofiziologice în sistemele perceptuale și somatice. O serie de tehnici hipnotice pot furniza o centrare somatică, incluzând explorarea senzorială (Altman și Lambrou, 1997Ă, puntea somatică (J.G. Watkins, 1990Ă și semnalizarea ideosenzorială (Erickson și Rossi, 1979Ă. Degun-Mahler (2001Ă prezintă un caz de folosire cu succes a hipnozei în tratamentul SSPT cronic cu epidoase disociative la un
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Gusti. Perioada tranziției postcomuniste nu are decât parțial o performanță similară în materie de dezvoltare comunitară. Voi reveni asupra acestei ipoteze. Participant, observator, moderator Cele șase principii anterior menționate sunt cele care au stat la baza volumului. Am optat pentru centrarea pe o practică pe care o consider exemplară în structurarea dezvoltării comunitare din România postdecembristă,cea a Fondului Român de Dezvoltare Socială (FRDS). Raportarea la această practică - în prefață, dar și în capitolul final - o voi face nu ca observator
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
FRDS reprezintă corespondentul funcțional, postdecembrist, al mișcărilor interbelice de dezvoltare comunitară, al celei de tip „comitete școlare”, în primul rând, al celei din seria „sănătate, muncă, minte, suflet”, în al doilea rând. Similitudinea poate fi identificată pe câteva dimensiuni esențiale: centrarea pe mediul rural, pe soluțiile participative și pe solidaritatea socială, în contextul unui aranjament instituțional în care statul joacă un rol esențial prin Fundație, Ministerul Educației sau Fond. Dezvoltarea comunitar-regională Fără a diminua în vreun fel importanța practicilor comunitare în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
împreună la definirea sarcinilor”, „supervizatul este mai independent”, „rol de ghidare al supervizorului”, „activarea supervizatului”, „responsabilitate mutuală pentru dezvoltarea proiectului”, „supervizatul se automotivează”, „relația este mai puțin formală”; supervizarea orientată spre sarcină are următoarele atribute: „acumularea de cunoștințe și abilități”, „centrarea spre rezultate”, „supervizorul definește sarcinile”, „constrângerile de timp sunt importante”, „relații mai impersonale” și „recompense extrinseci”. stilul de supervizor orientat spre persoană are atribute ca: „aspirația ca supervizatul să devină expert”, „încurajarea supervizatului să se schimbe, să evolueze”, „sarcini mutual
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
educativă, dimensiunea managerială și dimensiunea relațională a supervizării. Pe cele patru categorii antedeterminate de supervizare, am urmărit să vedem care este proeminența și profilul detaliat al cluster-ilor postcodificați. Supervizații care s-au încadrat în categoria I de supervizare (control, centrare pe sarcină) au apreciat și au oferit mai multe informații despre dimensiunea managerială apreciată ca fiind cea mai importantă în supervizare. Nouă dintre cei 12 participanți la primul focus grup au explicat supervizarea doar în termeni manageriali (în această categorie
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a proiectului”, „am primit informațiile care trebuiau”) și la cea relațională („am avut relații bune și foarte bune cu supervizorii”, „ne-a mai certat el, dar am rămas prieteni”). Diagrama 1. Funcții ale supervizării în viziunea beneficiarilor - orientarea 1 (control, centrare pe sarcină) Supervizații pe care i-am regăsit în orientarea 2 de supervizare (control, centrare pe persoană) au pus accentul pe două dimensiuni ale supervizării, cea managerială și cea relațională, vorbind mai puțin despre dimensiunea educativă. Persoanele din această categorie
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și foarte bune cu supervizorii”, „ne-a mai certat el, dar am rămas prieteni”). Diagrama 1. Funcții ale supervizării în viziunea beneficiarilor - orientarea 1 (control, centrare pe sarcină) Supervizații pe care i-am regăsit în orientarea 2 de supervizare (control, centrare pe persoană) au pus accentul pe două dimensiuni ale supervizării, cea managerială și cea relațională, vorbind mai puțin despre dimensiunea educativă. Persoanele din această categorie au implementat proiecte de mică infrastructură rurală, având în același timp un status relativ înalt
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
înțeleasă în felul următor: „ne-a dat informații despre ce aveam de făcut, ca să iasă lucrurile bine” și „am învățat multe lucruri și despre cum să discutăm, să negociem”. Diagrama 2. Funcții ale supervizării în viziunea beneficiarilor - orientare 2 (control, centrare pe persoană) Orientarea 3 în percepția supervizării (ghidare, centrare pe sarcină), am regăsit-o în mai mare măsură la persoanele care au implementat proiecte de activități generatoare de venit. Principala dimensiune reliefată este cea educativă, manifestată prin expresii de genul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ce aveam de făcut, ca să iasă lucrurile bine” și „am învățat multe lucruri și despre cum să discutăm, să negociem”. Diagrama 2. Funcții ale supervizării în viziunea beneficiarilor - orientare 2 (control, centrare pe persoană) Orientarea 3 în percepția supervizării (ghidare, centrare pe sarcină), am regăsit-o în mai mare măsură la persoanele care au implementat proiecte de activități generatoare de venit. Principala dimensiune reliefată este cea educativă, manifestată prin expresii de genul: „ne-a ghidat foarte bine acolo, la partea aceea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
nevoie” sau „a răspuns de fiecare dată solicitărilor noastre”. Dimensiunile managerială și relațională descrise prin expresii similare celor de la orientarea 1 au fost mai puțin prezente în relatările supervizaților. Diagrama 3. Funcții ale supervizării în viziunea beneficiarilor - orientare 3 (ghidare, centrare pe sarcină) Ultima orientare în supervizare (ghidare, centrare pe persoană) a fost alcătuită exclusiv din persoane care au implementat activități generatoare de venit. Două dimensiuni ale supervizării apar în prim-plan: cea educativă și cea relațională. Dimensiunea educativă s-a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
noastre”. Dimensiunile managerială și relațională descrise prin expresii similare celor de la orientarea 1 au fost mai puțin prezente în relatările supervizaților. Diagrama 3. Funcții ale supervizării în viziunea beneficiarilor - orientare 3 (ghidare, centrare pe sarcină) Ultima orientare în supervizare (ghidare, centrare pe persoană) a fost alcătuită exclusiv din persoane care au implementat activități generatoare de venit. Două dimensiuni ale supervizării apar în prim-plan: cea educativă și cea relațională. Dimensiunea educativă s-a exprimat prin: „ne-a ghidat”, „am discutat despre
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
percepută de către acești respondenți prin prisma suportului oferit, de tip facilitator, în activități ca: determinarea calității unor mașini și produse, oferirea unor liste cu furnizori, verificarea și organizarea contabilității. Diagrama 4. Funcții ale supervizării în viziunea beneficiarilor - orientare 4 (control, centrare pe sarcină) Concluziile investigației calitative par încurajatoare: supervizorul din domeniul dezvoltării comunitare (cazul FRDS) este tot mai mult co-responsabilizat față de cei pe care-i supervizează, având atribuții concrete de îndrumare, avizare și control (percepute ca atare de cei supervizați). Stilul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]