2,130 matches
-
regimului juridic ce guvernează această instituție juridică urmărește protejarea unor principii fundamentale, cum sunt principiul ocrotirii căsătoriei și familiei, respectiv principiul interesului superior al copilului. De asemenea, este menită să asigure echilibrarea puterilor între soți și să împiedice și să cenzureze actele abuzive ale unuia dintre soți care ar duce la perturbarea liniștii, armoniei și confortului familial, acordându-se de către legiuitor prioritate interesului familial. ... 24. În opinia apelantei pârâte-reclamante, dacă intenția legiuitorului ar fi fost ca acest petit să fie
DECIZIA nr. 7 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279671]
-
ședinței de judecată, cerințe încadrabile în aceeași categorie, a acelora de ordine publică, a căror nerespectare atrage nulitatea absolută și necondiționată, astfel că invocarea nerespectării lor privește o chestiune de ordine publică, și nu privată, care trebuie și poate fi cenzurată de instanța de control judiciar. Astfel, s-ar putea ajunge la situația în care, pentru nerespectarea cerinței de compunere a instanței ori de reprezentare procesuală, să se poată aplica sancțiunea nulității absolute, întrucât cerințele respective sunt de ordine publică, în
DECIZIE nr. 700 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281096]
-
două acte administrative fiscale au fost contestate în condițiile art. 273-279 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, atât decizia pronunțată în calea administrativă de atac, cât și actele administrative fiscale arătate fiind cenzurate de instanța de contencios administrativ. ... 66. Prin actele administrative fiscale s-a reținut, în esență, că reclamanta a deținut participații la o societate afiliată, persoană juridică română, respectiv 99,99% din capitalul social, iar aceasta din urmă și-a redus capitalul
DECIZIA nr. 8 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279967]
-
de Rudolf Lăcătuș și Clara Lăcătuș într-o cauză având ca obiect soluționarea unor cereri de abținere. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că instituția abținerii reprezintă o manifestare unilaterală de voință care nu poate fi cenzurată de altă persoană, cu excepția cazului când a fost uzitată în mod abuziv, cu rea-credință. Astfel, în situația în care judecătorul a declarat că se abține de la judecarea unei pricini civile pentru existența unei cauze de incompatibilitate, instanța din
DECIZIA nr. 524 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280192]
-
Astfel, în situația în care judecătorul a declarat că se abține de la judecarea unei pricini civile pentru existența unei cauze de incompatibilitate, instanța din care face parte trebuie doar să ia act de opțiunea sa, fără să mai poată cenzura această manifestare unilaterală de voință. ... 6. Dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât reprezintă o imixtiune în decizia judecătorului de a se abține de la judecarea pricinii, iar prin ignorarea acesteia aruncă în derizoriu instituția procesuală a abținerii. ... 7. În continuare
DECIZIA nr. 524 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280192]
-
prin lege, procedura de judecată și modalitatea de exercitare a căilor de atac, cu condiția respectării normelor și a principiilor privind drepturile și libertățile fundamentale și a celorlalte principii consacrate prin Legea fundamentală, instanța de control constituțional fiind competentă să cenzureze norma legală numai în măsura în care se aduce atingere acestora din urmă, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 partea introductivă din Codul de procedură penală. ... 21. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 621 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280032]
-
impunându-se a fi intervenit doar după o evaluare, chiar succintă, dar atentă a eficacității acesteia pentru sănătatea publică, potrivit dispozițiilor legale în vigoare. Nu revine judecătorului să își substituie propria apreciere celei a autorității competente, însă aparține judecătorului să cenzureze legalitatea actului administrativ emis, anulându-l atunci când acesta nu este fundamentat prin respectarea normelor legale incidente. În concluzie, admițând cererea de chemare în judecată formulată de comuna X, Curtea va anula ordinul litigios. Cu toate acestea, Curtea va respinge
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
26 august 2014, paragraful 23, și Decizia nr. 463 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011. ... 14. O eventuală eroare cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor legale criticate poate fi cenzurată doar de către instanța de judecată, controlul de contencios constituțional, în acord cu prevederile art. 124 alin. (1) și ale art. 126 alin. (1) din Constituție, neputând fi convertit într-un control judiciar chemat să înfăptuiască justiția. Curtea Constituțională nu
DECIZIA nr. 210 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286712]
-
instanța de apel să aprecieze că sunt necesare soluționării cauzei. “ ... 79. Natura juridică devolutivă a căii de atac a apelului dă părții posibilitatea unei noi judecăți în fond cu privire la pretențiile sale; scopul apelului nu se reduce la a cenzura activitatea primei instanțe în raport cu probele administrate exclusiv în acea fază procesuală, ci și de a da părții posibilitatea de a-și completa și remedia situația probatorie, în raport cu cele reproșate prin sentința primei instanțe, obiectivul avut în
DECIZIA nr. 34 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286641]
-
prealabilă formulată de persoana vătămată, rațiunea fiind aceea ca, în cazul infracțiunilor prevăzute de art. 199 alin. (2) din Codul penal, precum și în ipotezele vizate de art. 157 alin. (4) din Codul penal, procurorul să aibă posibilitatea de a cenzura poziția persoanei vătămate în situația retragerii plângerii. ... 38. În apel, la termenul de judecată de la data de 22.01.2024, s-a pus în discuția părților admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
plângerea prealabilă a persoanei vătămate - cu urmarea că o eventuală și ulterioară manifestare de voință a persoanei vătămate, în sensul retragerii plângerii prealabile, va înlătura răspunderea penală a suspectului/inculpatului, fără a necesita însușire de către procuror (fără a putea fi cenzurată prin neînsușire de către procuror), nefiind aplicabile, în această ipoteză, dispozițiile cuprinse la art. 158 alin. (4) din Codul penal. ... 80. Dispozițiile art. 199 alin. (2) din Codul penal prevăd că, în cazul infracțiunilor de lovire sau alte violențe, în
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
acordă, practic, procurorului [care a pus în mișcare, în mod excepțional (în cazurile și condițiile prevăzute de lege), acțiunea penală, din oficiu, față de o infracțiune la care, ca regulă, se solicita plângerea prealabilă a persoanei vătămate], posibilitatea de a cenzura manifestarea de voință a victimei, în considerarea unor diverse motive care țin, de principiu, de necesitatea și interesul realizării unei protecții superioare/suplimentare a anumitor categorii vulnerabile de persoane vătămate, care este posibil (chiar de presupus) să fi fost esențial influențate
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
al instanțelor de judecată. Referitor la neconstituționalitatea art. 95, 99 și 127 din Codul de procedură civilă, arată că sunt norme de competență, pe care legiuitorul are libertatea de a le stabili. În ceea ce privește competența tribunalului de a cenzura anumite acte ale curții de apel, arată că acestea sunt acte administrative și nu acte de judecată propriu-zise. Referitor la criticile aduse art. 54 din Legea nr. 567/2004, arată că nu se poate face o paralelă între cauzele de încetare
DECIZIA nr. 88 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287396]
-
2005, Curtea Constituțională a statuat că nu i se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor prevederi celor instituite, nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică și nici nu poate cenzura modul de aplicare și interpretare a legii într-o cauză concretă. ... 10. În subsidiar, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că procedura simplificată de judecată în cazul recunoașterii învinuirii (sau procedura abreviată a judecății) reprezintă o procedură specială
DECIZIA nr. 742 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/286456]
-
Curtea de Justiție în Cauza C-107/23 au efect direct în dreptul român. Sarcina interpretării lor revine, în primul rând, nu Curții de la Strasbourg, dar nici instanțelor române, ci Curții de la Luxemburg. Interpretarea dată de această Curte poate fi cenzurată numai dacă ea este arbitrară sau manifest derezonabilă prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 53. d. Pentru respectarea cerinței previzibilității legii penale, decisivă este aplicarea consecventă a legii în sensul ei substanțial, în care este utilizat în Convenție
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
în relația contractuală directă cu persoana prejudiciată. Asigurătorul are calitatea de terț față de contractul dintre unitatea reparatoare și persoana prejudiciată, neavând niciun control asupra modului de stabilire a prețului pieselor și al manoperei. Există posibilitatea ca ulterior să se cenzureze această practică, prin neplata diferențelor dintre prețurile practicate în piață și prețul solicitat, însă unitățile reparatoare se adresează instanțelor judecătorești, care, într-o proporție covârșitoare, le admit cererile și le obligă, pe lângă plata acestor diferențe, și la plata de
DECIZIA nr. 194 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286850]
-
sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016. ... 15. Eventuala neconcordanță dintre aceste protocoale, acte administrative, și legislația primară anterior menționată poate fi cenzurată pe calea contenciosului administrativ, în temeiul art. 4 alin. (4) teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit căruia „Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii
DECIZIA nr. 292 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288147]
-
sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili, la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor, organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție să lase stabilirea organului competent în sarcina colegiului
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
această situație, Curtea reamintește că modul de stabilire a situației de fapt existente în fiecare speță în parte și apoi determinarea legii aplicabile cauzei și interpretarea acesteia în funcție de circumstanțele concrete reprezintă atributul exclusiv al instanței judecătorești, neputând fi cenzurate pe calea controlului de constituționalitate. Prin urmare, instanța de contencios constituțional nu poate să analizeze compatibilitatea unor prevederi legale cu dispozițiile art. 147 din Constituție, privitoare la forța obligatorie a deciziilor Curții Constituționale prin prisma faptului că, într-un litigiu
DECIZIA nr. 473 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278536]
-
în relația contractuală directă cu persoana prejudiciată. Asigurătorul are calitatea de terț față de contractul dintre unitatea reparatoare și persoana prejudiciată, neavând niciun control asupra modului de stabilire a prețului pieselor și al manoperei. ... 27. Există ulterior posibilitatea să se cenzureze această practică, prin neplata diferențelor dintre prețurile practicate în piață și prețul solicitat, însă unitățile reparatoare se adresează instanțelor judecătorești, care, într-o proporție covârșitoare, le admit cererile și obligă, pe lângă plata acestor diferențe, și la plata de penalități
DECIZIA nr. 593 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278222]
-
15 decembrie 2022, s-au reținut la paragraful 23 următoarele: „referitor la dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea reține că, având posibilitatea de a aprecia oportunitatea suspendării cursului judecății, instanța este chemată să cenzureze toate acele cazuri care ar putea constitui pretext pentru tergiversarea judecății. Prin urmare, lăsarea măsurii suspendării la aprecierea judecătorului, atunci când dezlegarea cauzei depinde de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unui alt proces aflat în curs, permite
DECIZIA nr. 70 din 23 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277161]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2018, cu sumele stabilite prin hotărârile judecătorești cu titlu de despăgubiri, în urma parcurgerii căilor de atac pe care fiecare dintre actele normative indicate la art. 1 alin. (1) le prevede, prin care sunt cenzurate deciziile entităților învestite de lege cu stabilirea în concret a cuantumului despăgubirilor, hotărâri judecătorești definitive în urma cărora nu au mai fost emise actele administrative dintre cele la care se referă art. 2 din ordonanța de urgență criticată, deși au
DECIZIA nr. 534 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278280]
-
materie penală, că nu pot fi avute în vedere, întrucât excedează obiectului procedurii de cameră preliminară, având în vedere că reținerea intervenției sau neintervenției prescripției răspunderii penale este o chestiune care ține de fondul cauzei, și nicidecum nu poate fi cenzurată sub aspectul îndeplinirii condițiilor în această etapă a procesului penal. ... ... 3. Jurisprudența și punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate 38. În urma consultării instanțelor de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 476 alin.
DECIZIA nr. 47 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274770]
-
neajunsuri de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale criticate au fost sau pot fi rezolvate, în acord cu art. 126 alin. (3) din Constituție, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, Curții Constituționale revenindu-i doar rolul de a cenzura constituționalitatea unei interpretări consacrate. ... 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența mai sus invocată, atât soluția, cât și considerentele deciziilor precitate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în
DECIZIA nr. 304 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274239]
-
în funcție de vechimea/prima înmatriculare a vehiculului. ... 16. Așa fiind, Curtea constată că aspectele învederate de autorul excepției nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci aspecte de interpretare și aplicare a normelor care se succed în timp, care pot fi cenzurate exclusiv de instanța judecătorească în fața căreia a fost dedus judecății litigiul având ca obiect soluționarea plângerii contravenționale. ... 17. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
DECIZIA nr. 398 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274772]