7,087 matches
-
bizantină. În picturile dumneaei predomină scenele biblice specifice sărbătorilor de Crăciun și de Paști. Ramele tablourilor au un concept unic cu sculptură în tipologie bizantină. Alina Coconu, Alimpești, județul Gorj, poet, prozator, pictor, realizează picturi pe coajă de copac, lut, ceramică, piatră, lemn, inclusiv o albie foarte veche a bunicii, care pentru ea simbolizează albia râului în care a fost botezat Iisus. Prelucrarea lemnului este reprezentată de o mulțime de meșteșugari din județele Vâlcea și Argeș, precum: Stancu Stana, Stancu Ion
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
prin urmașii lor vor reuși să transmită tradiția sau dezamăgiți că cei din jur nu mai sunt receptivi la produsele și la meșteșugul lor. Prin varietatea produselor prezentate, am putea spune că Târgul de la Horezu nu a fost numai al ceramicii, ci al tuturor meșteșugurilor și al artelor ce derivă din ele. O adevărată filozofie de viață se desprinde din materiale, modele și culori modelate și aranjate prin viziunea unei colectivități, a unei îndeletniciri sau a unui singur meșter popular sau
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
prin munca, priceperea și perseverența dumnealor vor reuși să ducă mai departe tainele unor vechi meșteșuguri, formă de supraviețuire materială și spirituală a unui popor, de afirmare a specificului național pe plan intern și internațional. Elena Trifan Referință Bibliografică: TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEȘTI COCOȘUL DE HUREZ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1266, Anul IV, 19 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
totul să curgă la fel ca lava din vulcan arde ce arde totul în cale aproape distruge totul în cale și totuși în urma lui atâtea forme își regăsesc liniștea mișcarea viul din ele... și tu... ...privești mișcarea formelor în care ceramica îți cântă neîncetat reînveți la rândul tău mișcarea adaugi din viul ei nicicând atins de patimi fabricate prefabricate patima ei este simplă: în formă să cânte să dezbrace omul să-l învelească iubindu-l cu bucuria ei de a fi
PROBABIL SIMPLU GÂND DE SEARĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370194_a_371523]
-
o zi necrezută s-a curmat prin țară un drum cu dale pe care a răsunat după atâta timp pasul Regelui, răspunzând la rechemarea istoriei. Într-o zi binecuvântată, fetele noastre au trăit splendoarea visurilor lor, văzând Prințesa, nu din ceramici, cristale, porțelanuri și picturi, ci aievea, frumoasă, răpitor de frumoasă, ce, trecând prin fața ochilor nu clintește nicio aripă de privighetoare. Elitrele diafane de fluturi zburau ca o grindină în jur, împrimăvărând țara în ziua sfântă de Paște când Familia Regală
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
scări și lifturi pentru accesul persoanelor cu dizabilități, spații expoziționale și de pedagogie muzeală, în care se respectă volumul de aer necesar în cazul prezenței unui număr mare de persoane, evacuarea în caz de incendiu, iar în laboratoarele de restaurare (ceramică, lemn, metal, textile, piele, hârtie, os, pictură) s-au montat gresie antiacidă, sistem de exhaustare, nișe chimice, bazin de spălare probe paleontologice cu decantor. Referindu-ne la Cetate, monument de categoria A, aceste probleme sunt aproape imposibil de rezolvat. 4
PROF. DR. AUREL CHIRIAC, PUNCTUL DE VEDERE AL MUZEULUI „ŢĂRII CRIŞURILOR” ASUPRA PROPUNERII DE A FI MUTAT ÎN CETATE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353459_a_354788]
-
apreciate de personalități politice și militare și de cei peste 3500 de reporteri acreditați. Baciu Vladimir din București, profesor de artă la Școala Generală Nr. 163 din București, realizează pictură de șevalet, pictură pe sticlă și pe lemn, cochetează cu ceramica. Icoanele sunt de inspirație Școala „Nicula”, reprezintă diferite scene religioase, prăznicare, Cina cea de taină, Judecata de Apoi. Tehnica de lucru este tempera cu ou, cu foiță de aur sau de bronz. Rama icoanelor este din lemn de brad, băițuită
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
cu sos gros de smântână pe patul auriu de mămăligă și clătitele pufoase cu urdă, reușiră să șteargă ușor impresia puternică a călătoriei cu noua achiziție a lui Sandy. Pe raftul bucătăriei de vară din fundul curții, lângă cănile de ceramică cu bobițe de struguri în relief, mobilul meu rămase să sune pentru păsările care poposeau din când în când pe pervaz. Ca și când mi s-ar fi luat o piatră de pe inimă, am făcut cale întoarsă cu autobusul, bucurându-mă de
ALO, AICI SANDY! de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352939_a_354268]
-
de un grilaj de lemn bine șlefuit și băițuit, care se înălța cel mult un metru, având doi stâlpi cu portiță care se închidea numai în timpul nopții. Lateral, de o parte și alta a portiței, erau mai multe vase de ceramică și lemn cu flori ornamentale proaspete și, parcă ascunsă după unul din stâlpii de lemn, o scrumieră metalică de formă cilindrică, înălțată pe un picior elegant. Practic, prezența ei acolo indica faptul că ne aflam în singura zonă în care
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
dar și a parcurgerii bibliografiei de specialitate. Despre aspecte ale civilizației tradiționale, meșteșuguri, confecționarea unor unelte, circulația de artefacte, găsim informații prețioase la: Dumitru Gălățan Jieț, Traseul transhumant al unei boațe ciobănești împuiate laCloșani (Mehedinți) în anul 1927, Claudia Bălaș, Ceramică populară din județul Olt. Imagine și document, Ioana Gabriele Duicu, Tehnici de prelucrarea fierului, Cornel Boteanu, Meșteșugul Țesutului. Tradiție și continuitate în Plaiul Cloșani(zona Baia de Arama), Gabriela Boangiu, De la meșteșug la măiestrie: tradiții în spațiul urban, Georgiana Onoiu, Reprezentări gortjene
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
celor care le poartă? Râd. Ochii serioși ai fetiței mele sclipesc precum stelele presărate în universul plin de mistere. Tremură de încântare, trecând printre șirurile de tarabe colorate, pe care sunt etalate mormane de simboluri din piele, sticlă, pânză, carton, ceramică, pene și câte și mai câte materiale. Unele sunt de-a dreptul fabuloase, altele de un înfiorător prost-gust. Culoarea ne inundă peste tot, iar copiii nu-și pot desprinde privirile de la pachețelele mai mari sau mai mici, fiecare reprezentând o
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
pentru păstrarea lichidelor. Ceramică (provenit din limba greacă κεράμιον Keràmion) se numește un material obținut prin modelarea și arderea argilelor. Aceeași denumire se dă și artei și tehnicii de fabricare a obiectelor prin modelarea și arderea ar-gilelor denumită și arta ceramicii, precum și obiectelor de argilă făcute prin omogenizarea amestecului plastic, modelarea, decorarea, smălțuirea, uscarea și arderea lui... Arta prelucrării lutului este însă foarte veche existând obiecte descoperite cu o vechime de peste 26.000 ani (Moravia). Cercetătorii consideră astfel că fabricarea ceramicii
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
ceramicii, precum și obiectelor de argilă făcute prin omogenizarea amestecului plastic, modelarea, decorarea, smălțuirea, uscarea și arderea lui... Arta prelucrării lutului este însă foarte veche existând obiecte descoperite cu o vechime de peste 26.000 ani (Moravia). Cercetătorii consideră astfel că fabricarea ceramicii ar fi început în Orientul Apropiat, respectiv Fenicia-Byblos, Iran și Siria. Materia primă utilizată în olărit este, în special, așa-zisul lut galben. Pregătirea materialului are în vedere îmbunătățirea calității acestuia prin mai multe operații: se curăță lutul de corpuri
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
geografic carpato - dunăreano - pontic s-au găsit dovezi arheologice evidente de practicare timpurie a olăritului în neolitic. Încă din sec. V-IV (î.d.Chr) , geto-dacii au produs diferite articole casnice prin olărit, folosind pe scară largă cuptoare de ars ceramică și roți de olărit. Produsele de olărie geto-dace prezentau o calitate asemănătoare celor făcute în regiunea balcanică. Dacii, ajungând în contact cu grecii și cu romanii au adoptat treptat, tehnici superioare din lumea sud-europeană greacă și ulterior romană. Odinioară, în
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
și spuneau că este Mama nostră.Între cuvântul țărână și cuvântul lut este doar o mică distanță și nuanță. Poate de aceea unul dintre riturile de înmormântare frecvent întâlnite la daci și nu numai, era acoperirea ca-davrului cu vase de ceramică sparte sau tăiate. Acoperirea cu cioburi sau culcare pe un pat de cioburi era probabil legată de aceeași concepție antropogonică a creări omului din pământ. Alte tradiții funerare străvechi presupuneau chiar înhumarea în vase care erau asimilate probabil uterului matern
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
strânsă cu degetul mare în sus, chiloți, sutiene, mustăți, nasturi, ciorăpei. Victoria Zidaru (Liteni, Suceava), sculptor și pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici, renumită pentru lucrări de pictură, grafică, sculptură, broderie, expune mărțișoare arhaice cu modele din Bucovina lucrate din ceramică pictată, cu suport din hârtie luată din manuale sau din ceramică și cu șnur de in sau de cânepă, tors manual. Ionela Lungu (Humulești) ne prezintă lumea lui Ion Creangă în figurine modelate în humă, reușind să sugereze foarte bine
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Victoria Zidaru (Liteni, Suceava), sculptor și pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici, renumită pentru lucrări de pictură, grafică, sculptură, broderie, expune mărțișoare arhaice cu modele din Bucovina lucrate din ceramică pictată, cu suport din hârtie luată din manuale sau din ceramică și cu șnur de in sau de cânepă, tors manual. Ionela Lungu (Humulești) ne prezintă lumea lui Ion Creangă în figurine modelate în humă, reușind să sugereze foarte bine firea veselă și sănătoasă a țăranului român. Părțile componente sunt din
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
să sugereze foarte bine firea veselă și sănătoasă a țăranului român. Părțile componente sunt din materiale naturale tradiționale: piele, lână, cânepă etc., unele din ele fiind realizate prin procedeul colajului. Mânăstirea „Tisa Silvestri” din județul Bacău expune mărțișoare pictate pe ceramică în formă de flori, fluturași. Diaconu Angela (Galați), artist plastic, absolventă UAP, cu masterat în domeniu, confecționează mărțișoare din pastă ceramică pictate manual, cu elemente decorative, reprezentând căluți, chipuri umane, încadrate cu sfoară de cânepă. Folosește toată gama de culori
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
etc. Andreea Burloiu (Galați) și Popescu Alina (Brașov), artiști plastici, abvolvente ale Facultății de Arte Plastice și Design la Universitatea Națională de Arte București, din plexiglas fac ilustrații stilizate tradițional, din piele fac căluți, broșe, accesorii pentru cap și din ceramică „Fimo” confecționează buchețele de flori, păsărele, fluturași. Avramescu Stanca (Râmnicu-Sărat) expune mărțișoare croșetate din fire PNA, bumbac și mohair, sub formă de trifoi cu patru foi, ghiocei, buburuze, pisicuțe, fluturi. Chiorean Ana-Maria (Mangalia), artist plastic, absolventă a UAP și masterat
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
sunt aplicate capace de ghindă pictate manual, semințe de condimente (piper, scorțișoară, coriandru). Pictura este inspirată de pe vasele meșterilor ceramiști din satul Olari, din zona Horezu, județul Vâlcea, având motive geometrice, vegetale, florale. Capacul de ghindă reprezintă strachina tradițională din ceramică. Mărțișoarele conțin o asociere de elemente vegetale diverse: ghindă (lemnul), sfoara și condimentele (planta) și de modele: cheia sol, farfurie, strachină. Ferche Irina (București), studentă la Arhitectură, când era elevă în liceu a învățat de pe Internet să confecționeze mărțișoare. Lucrează
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
de pomul vieții, umbrelă, animăluțe (pisicuțe, căței), buburuze, broșe din fetru lucrat manual cu acul, sub formă de floare, trifoi, broască țestoasă, albinuță. Păduraru Elena Anca (București), artist plastic, absolventă a Universității de Arte Plastice, secția Sticlă expune mărțișoare din ceramică pictată și fetru. Mărțișoarele pictate prezintă chipuri de păpuși rusești, matroșca, broșele au formă de mac, ciupercuțe, buburuze, panseluțe, floricele fantezii (pasiflora). Lopez Sofia (București), artist plastic, sculptor în lână de toate sortimentele, în culori naturale. Expune mărțișoare reprezentând ghiocei
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Bianca (București) expun broșe, cercei, coliere croșetate. Enache Mădălina (București), artist plastic, profesor de educație plastică, confecționează mărțișoare din pastă ceramică pictate cu acrilice și vernisate cu ecolac, având ca modele: flori, copaci înfloriți, căsuțe, melcișori. Expune și brățări din ceramică cu șnur alb-roșu, din lână. Oana Bozdog, medic din București, confecționează mărțișoare, broșe, brățări, coliere, cercei din pastă modelată (lut), lemn, „Fimo” (plastilină). Lutul se pictează și se lăcuiește. Lemnul se decupează după forma dorită, se pictează și se lăcuiește
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Buzea (București), absolventă a Facultății de Arte Plastice, Secția Ceramică, Sticlă, Metal, este artist plastic Arte vizuale, lucrează în echipă din facultate, se află la cea de-a doua participare la Târgul Mărțișoarelor de la Muzeul Țăranului Român. Realizează mărțișoare din ceramică, afirmând că „Încercăm să arătăm că ceramica este frumoasă și merită susținută, în România ceramica a avut un moment de picaj și acum este în resuscitare”. Are un atelier de ceramică împreună cu colegele Cristina Ciobanu,Turcu Iuliana, Maria Militaru. Lucrează
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Plastice, Secția Ceramică, Sticlă, Metal, este artist plastic Arte vizuale, lucrează în echipă din facultate, se află la cea de-a doua participare la Târgul Mărțișoarelor de la Muzeul Țăranului Român. Realizează mărțișoare din ceramică, afirmând că „Încercăm să arătăm că ceramica este frumoasă și merită susținută, în România ceramica a avut un moment de picaj și acum este în resuscitare”. Are un atelier de ceramică împreună cu colegele Cristina Ciobanu,Turcu Iuliana, Maria Militaru. Lucrează din gresie, porțelan, pastă ceramică, pe care
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Arte vizuale, lucrează în echipă din facultate, se află la cea de-a doua participare la Târgul Mărțișoarelor de la Muzeul Țăranului Român. Realizează mărțișoare din ceramică, afirmând că „Încercăm să arătăm că ceramica este frumoasă și merită susținută, în România ceramica a avut un moment de picaj și acum este în resuscitare”. Are un atelier de ceramică împreună cu colegele Cristina Ciobanu,Turcu Iuliana, Maria Militaru. Lucrează din gresie, porțelan, pastă ceramică, pe care le arde în cuptor la temperatură de 1150-1250
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]