3,834 matches
-
cod al întristării, în mine îl desface. Citește mai mult Tu și euCând vine seara-ndeosebi,În sinea mea port gânduri priponite,Când porțile cerești se-nchid,Și-ncep moroii răi să se agite.Se mai desface visu-n coarnele de cerb,Iar zarzării desprind petale-n jurul meu.O îndoială bântuie în orice verb,Și amândoi tăcem de-a valma, tu și eu.Vine iară bezna, cu ghearele-negrite,Pe ziduri vechi horesc informele năluci.Trag Ursa Mare cai, cu focul în
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
jucăm și să cântăm, Prin codrii verzi să ne plimbăm. Și iepurașii vin aici, ȘI căprioare,si pitici, Și Cosânzene, Feti- Frumoși, Și tineri ,și bătrâni pletoși. Și capre cu trei iezi,si urși Cu coada scurtă și netunși. Și cerbi de aur,si arici Ce-amisuna după furnici. Și Soarele,și Luna sunt Aduse-n raze pe Pământ, Să lumineze acest colț De răi, frumos, iubit de toți. Că este a lor tabăra, Copiii mici o apără; Balaurii și zmeii răi
CĂND ERAM COPIL,ODATĂ... GRUPAJ DE POEZII PENTRU COPII de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368617_a_369946]
-
-te în vânt. Când mergi pe drumuri, răzvrătit De-atâta suflet ghemuit, Coboară-ți vocea în balast, Fii pentru moarte un contrast, Oprește lumea-n gândul tău, Oprește binele din râu, Așază totul în păduri, Să crească-n ochi de cerbi și muri. Aseară n-a mai fost la fel... Dormea cu moartea-un menestrel, Nu era liniște deloc, Nu era cântec și nici joc, Așa cum licuricii toți Se mai jucau, bătând la porți Prin care tu redeschideai O altă poartă
DRUM FĂRĂ DRUM de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368680_a_370009]
-
Acasa > Poezie > Sonete > CERBII Autor: Florentin Dumitrache Publicat în: Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cerbii se-adapă din vârfuri de brad Oglindite-n ochiuri de apă, Stropi de neodihnă curg înspre vad, Iar cerbii se-adapă,se-adapă. Rămâne
CERBII de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368739_a_370068]
-
Acasa > Poezie > Sonete > CERBII Autor: Florentin Dumitrache Publicat în: Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cerbii se-adapă din vârfuri de brad Oglindite-n ochiuri de apă, Stropi de neodihnă curg înspre vad, Iar cerbii se-adapă,se-adapă. Rămâne doar umbra apei pe prund, Setea le-a fost potolită, Se-ntorc înspre țancuri.Oare când
CERBII de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368739_a_370068]
-
Acasa > Poezie > Sonete > CERBII Autor: Florentin Dumitrache Publicat în: Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cerbii se-adapă din vârfuri de brad Oglindite-n ochiuri de apă, Stropi de neodihnă curg înspre vad, Iar cerbii se-adapă,se-adapă. Rămâne doar umbra apei pe prund, Setea le-a fost potolită, Se-ntorc înspre țancuri.Oare când Ivitu-sa iar frumusețe dorită ? Privesc înspre vârfuri,arcuri de trup În salturi tot mână și mână, Se-nalță
CERBII de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368739_a_370068]
-
le-a fost potolită, Se-ntorc înspre țancuri.Oare când Ivitu-sa iar frumusețe dorită ? Privesc înspre vârfuri,arcuri de trup În salturi tot mână și mână, Se-nalță spre ceruri,de-acolo irup Lumină în inimi,lumină. e vad. Cerbii se-adapă din vârfuri de brad Oglindite-n ochiuri de apă, Stropi de neodihnă curg înspre vad, Iar cerbii se-adapă,se-adapă. Rămâne doar umbra apei pe prund, Setea le-a fost potolită, Se-ntorc înspre țancuri.Oare când
CERBII de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368739_a_370068]
-
de trup În salturi tot mână și mână, Se-nalță spre ceruri,de-acolo irup Lumină în inimi,lumină. e vad. Cerbii se-adapă din vârfuri de brad Oglindite-n ochiuri de apă, Stropi de neodihnă curg înspre vad, Iar cerbii se-adapă,se-adapă. Rămâne doar umbra apei pe prund, Setea le-a fost potolită, Se-ntorc înspre țancuri.Oare când Ivitu-sa iar frumusețe dorită ? Privesc înspre vârfuri,arcuri de trup În salturi tot mână și mână, Se-nalță
CERBII de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368739_a_370068]
-
le-a fost potolită, Se-ntorc înspre țancuri.Oare când Ivitu-sa iar frumusețe dorită ? Privesc înspre vârfuri,arcuri de trup În salturi tot mână și mână, Se-nalță spre ceruri,de-acolo irup Lumină în inimi,lumină. e vad. Cerbii se-adapă din vârfuri de brad Oglindite-n ochiuri de apă, Stropi de neodihnă curg înspre vad, Iar cerbii se-adapă,se-adapă. Rămâne doar umbra apei pe prund, Setea le-a fost potolită, Se-ntorc înspre țancuri.Oare când
CERBII de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368739_a_370068]
-
de trup În salturi tot mână și mână, Se-nalță spre ceruri,de-acolo irup Lumină în inimi,lumină. e vad. Cerbii se-adapă din vârfuri de brad Oglindite-n ochiuri de apă, Stropi de neodihnă curg înspre vad, Iar cerbii se-adapă,se-adapă. Rămâne doar umbra apei pe prund, Setea le-a fost potolită, Se-ntorc înspre țancuri.Oare când Ivitu-sa iar frumusețe dorită ? Privesc înspre vârfuri,arcuri de trup În salturi tot mână și mână, Se-nalță
CERBII de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368739_a_370068]
-
fost potolită, Se-ntorc înspre țancuri.Oare când Ivitu-sa iar frumusețe dorită ? Privesc înspre vârfuri,arcuri de trup În salturi tot mână și mână, Se-nalță spre ceruri,de-acolo irup Lumină în inimi,lumină. e vad. Referință Bibliografică: CERBII / Florentin Dumitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2156, Anul VI, 25 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florentin Dumitrache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CERBII de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368739_a_370068]
-
-vă și nu vă temeți. Iată Dumnezeul nostru. Cu judecată răsplătește și va răsplăti, că El va veni și ne va mântui". Atunci se vor deschide ochii celor orbi și urechile celor surzi vor auzi. Atunci va sări șchiopul ca cerbul și limpede va fi limba gângavilor; căci izvoare de apă vor curge în pustie și râulețe în pământ însetat' (Isaia XXXV, 3-6). Păgânii și antichitatea îl așteptau pe Mesia Dar nu numai poporul ales, ci și păgânii așteptau pe Mesia
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
a Stelei Enache, drumurile confirmării. Câștigă Premiul III la Festivalul Studențesc din Timișoara și Premiul III la Festivalul Studențesc din Târgu Mureș, iar în 1971, ulterior preselecțiilor pe care le trece, la concursul TV „Steaua fără nume” și Festivalul Internațional „Cerbul de Aur”, obține Premiul al II-lea la secțiunea „Interpretare” a Festivalului Național de Muzică Ușoară „Mamaia ’71” (22-25 iulie 1971), cu o piesă compusă de George Grigoriu și alta de Radu Șerban. Festivalul de la Mamaia va fi o ocazie
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
Peste lume, peste Rai, Cânt duios, ales, de nai. Eminescul nostru har Din al cerului nectar, Viață dusă-n suferință, Dor trăit în umilință, Și podoabă și corvoadă Ce doar timpul o înnoadă, Strat de flori peste poiene, Pas de cerb printre hiene, Stea ce scânteie ades, Glasul lumii cel ales. Eminescul nostru Domn, Dulce fie al tău somn - Darul nostru spre trezire Din a limbii amorțire, Darul tău spre luminare, Sufletul spre închinare, Ce-Ți cuvântă-n nemurire, Lacrimă de
EMINESCUL NOSTRU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363775_a_365104]
-
dulceața trupului tău mă îmbiai în șoaptă Ca să nu trezim greierii, să nu speriem căprioarele Mai era puțin și răsarea soarele Iar tu erai deja o pară dulce, coaptă Din grădina ta nu mai voiam să ies Eram ca un cerb rănit de săgeată Mai rănește-mă înca o dată Este visul meu, eu l-am ales... @VREAU SĂ TE PLIMB CU TRAMVAIUL, IUBITO Vreau sặ te plimb cu tramvaiul, iubito, De la un capặt la altul, tur și retur. Sặ privim trecặtorii
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
dulceața trupului tău mă îmbiai în șoaptă Ca să nu trezim greierii, să nu speriem căprioarele Mai era puțin și răsărea soarele Iar tu erai deja o pară dulce, coaptă Din gradina ta nu mai voiam sa ies Eram ca un cerb rănit de săgeată Mai rănește-mă încă o dată Este visul meu, eu l-am ales @CE PICIOARE AI FEMEIE Ce picioare ai femeie Vis amăgitor de vară Soare strîns între picioare Ca răcoarea în cămară Și mă cheamă doar o
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
este cel mai trist abator (Medalie fără revers, pag. 283/ sau „Când tăiem o pădure,/ omorâm și aerul ei/ și ceva din plămânii noștri./ Când doborâm o pasăre,/ doborâm un vis care rămâne/ și după ce ne trezim/ când vânăm un cerb,/ o stea de pe fruntea omului/ se carbonizează//” (Carbonizare, pag. 309). Anotimpurile („iarna e haina mea de duminică”), ninsorile și pădurea cu toate vietățile ei,, pământul care îl cheamă irezistibil reprezintă obsesiile majore ale poetului. În peisajele sale predomină, cu mici
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
plute de iarbă din mine desfac. Când păsări de noapte îmi cântă difuz, Cu ochii lor galbeni spre cerul ursuz, Absorb luciul apei în ochiul deschis - Un ochi care-mi ține un soare închis. Mă rabdă pădurea, mă rabdă și cerbii, Iar vântul mă-ntreabă de ce firul ierbii Așteaptă, o vreme, luna de seară; Să uite, să plece, să nu mă mai ceară! Pe cerul sălbatic copacii se zbat, Din crengi și din păsări îmi crește un pat, Pe care m-
GENE DE SMOALĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364764_a_366093]
-
plute de iarbă din mine desfac. Când păsări de noapte îmi cântă difuz,Cu ochii lor galbeni spre cerul ursuz,Absorb luciul apei în ochiul deschis -Un ochi care-mi ține un soare închis.Mă rabdă pădurea, mă rabdă și cerbii, Iar vântul mă-ntreabă de ce firul ierbiiAșteaptă, o vreme, luna de seară;Să uite, să plece, să nu mă mai ceară!Pe cerul sălbatic copacii se zbat,Din crengi și din păsări îmi crește un pat,Pe care m-așez
GENE DE SMOALĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364764_a_366093]
-
exclusiv prin forțe proprii - din contră, numele Spătaru a dezavantajat-o, de multe ori necunoscătorii recurgînd la comparații cu vărul ei Dan, devenit deja un idol al publicului. Interesant este faptul că Dan a reprezentat România la prima ediție a „Cerbului de aur”, în 1968, fără a intra în palmares, pe cînd Doina a cucerit o mențiune la o ediție ulterioară! Pe ce vad a pornit artista, ca să ajungă în largul mării de șlagăre românești veritabile și neuitate? Doina, interpretă frumoasă
DOINA SPĂTARU. FRUMOASA VERIŞOARĂ , CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349517_a_350846]
-
de la lingurile și căușele executate de Daniel și Petru Târlă din Doroteea, la cruciulițele și icoanele sculptate cu dălți minuscule de Nicolae Gheorghian) dar și podoabe din mărgele, ca cele ale Elenei Gheorgian, sau piese artizanale realizate din corn de cerb (sfeșnice, sărărițe, orgenițe pentru praf de pușcă), pocale din corn de vită, sau pălării de vânătoare cu ornamente meșteșugite realizate din păr de porc mistreț și pene de fazan, aduse și prezentate de meșterul humorean Gheorghe Zofotă. Trofeul Târgului de
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA GURA HUMORULUI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349570_a_350899]
-
IERBII Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 90 din 31 martie 2011 Toate Articolele Autorului Sub cerul meu brăzdat de curcubeie Vrăjită sunt și-ascult suspinul ierbii Speranțele-mi renasc, căci sunt femeie... Spre râu privesc unde se-adapă cerbii Și port în mine-a fericirii cheie. În râul tainelor îmi scald privirea Spălând tristeți în albăstrimea-i lină Din toporași firavi culeg iubirea În ochi cu lacrimi calde de lumină Străină mi-e de-a pururi rătăcirea! Suspină iarba
SUSPINUL IERBII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349583_a_350912]
-
luptă, palate unde stăteau domnițe și prinți, vrăjitoare arse pe rug, dansuri tribale, curse de cai, victime ale molimelor din vechime, peisaje medievale, castele și palate. Toate, în irizațiile aceleiași fântâni atemporale. Apoi în peisaj a pășit un pui de cerb roz, vorbitor. Acesta nu avea deloc coarne (cum ar fi trebuit să aibă unul autentic), și de asemenea ochii și botul îi erau mult mai mari decât în mod obișnuit. Fremăta din toată ființa sa și mergea cu grație. ”Nu
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
fost așa, își dădea seama că proba înfruntării demonului avea să-i decidă soarta în mod real, așa cum o avertizase zeitatea. Iar reprezentarea acelei zeități îi aparținea în mod autentic, avea deplină încredere în ea. Așa voi face, puiule de cerb”, rosti, după câteva momente de reflecție. A privit apoi, fascinată, cerul de un violet strălucitor, câteva bufnițe cu patru aripi ce zburau deasupra sa, a stat ore întregi, a ieșit în afara timpului... ...Îi era frig. Aiko tremura din tot trupul
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
mai repede, pentru totdeauna!”, fiindcă o astfel de ocazie, poate, nu avea să i se mai ivească altădată. Și asta ar fi și făcut, fără îndoială, dacă nu și-ar fi amintit din nou de spusele straniei zeități și ale cerbului vorbitor, care o avertizaseră. Și dacă mă păcălește?”, își spuse, apoi, încă suferind că nu a dat curs primului impuls, îi răspunse: Este o ofertă foarte generoasă, pentru care îți mulțumesc. Dar, deși știu că acest loc există aievea, am
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]