1,976 matches
-
la Hanoi pe 21 noiembrie 1914, își face studiile la l'École de santé navale (Școala de sănătate navală) din Bordeaux. Participă la război în Africa de Nord în calitate de chirurg medical, iar după război începe studii de fiziologia sistemului nervos și devine cercetător. Descoperă, în 1951, efectele clorpromazinei, substanță psihotropă ce va servi drept tratament pentru psihotici. În 1957, această descoperire a tranchilizantului le va aduce lui Henri Laborit și lui Pierre Deniker premiul Lasker, una dintre cele mai imporante recompense americane. În
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cercetare în biologie umană și beneficiază de o bursă de cercetare în filosofia și etica biologiei la spitalul universitar Hadassah din Ierusalim. A dirijat numeroase cercetări în biologia celulară și în imunologie, inteligență artificială, filosofia și etica biologiei. A fost cercetător asociat al Centrului de cercetări Ames de la NASA, în California, între 1966-1968, și profesor invitat al Institutului Weizmann în Israel din 1970 pînă în 1973. A început să participe la întîlnirile Grupului celor Zece în 1972, după apariția cărții sale
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
unul, chiar dacă aveau la dispoziția lor teoria in-formației și alte instrumente de analiză logică și matematică, numeroși cercetători se îndreaptă în mod conștient sau nu spre metoda modelului. În loc să se încerce analizarea mecanismelor, se analizează doar funcțiile, pe care acești cercetători încearcă să le descrie din punct de vedere formal în cel mai precis mod cu putință; e vorba apoi să se realizeze o mașină care să îndeplinească aceleași funcții[...]. Mașinile au avantajul că principiile construirii mecanismelor lor sînt cunoscute. Cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
creditorului în cazul neexecutării obligațiilor contractuale", în Dreptul, nr. 12/2008. Dumitru, M., "Reevaluarea judiciară a clauzei penale", în Dreptul nr. 4/2008. Dumitru, M., "Răspunderea civilă. Actualitate și perspective", în International Conference of Young Researchers, ediția a VII-a, Asociația Tinerilor Cercetători din Moldova "Pro science", Academia de Științe a Moldovei și Ministerul Educației și Tineretului, Chișinău, 5-6 nov. 2009. Fruth-Oprișan, D. M., "Executarea în natură a obligației de a face", în Revista română de drept, nr. 8/1986. Giurcă, Gr. (I
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
op. cit., p. 232. 220 În vechiul Cod civil simulația era consacrată prin dispozițiile art. 1175 C. civ. 221 A se vedea, M. Dumitru, "Răspunderea civilă. Actualitate și perspective", în International Conference of Young Researchers, ediția a VII-a, Asociația Tinerilor Cercetători din Moldova "Pro science", Academia de Științe a Moldovei și Ministerul Educației și Tineretului, Chișinău, 5-6 nov. 2009. 222 Majoritatea autorilor utilizează termenul de "sancțiune" pentru desemnarea acestor mijloace juridice. Un alt termen propus de doctrină a fi utilizat în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
metaistorii etc.) nu poate decât să ne bucure. Nu există model sau metodă cu funcție unică în scrierea istoriilor, iar deschiderea spre diferențe, nuanțe, noi tehnici de analiză, spre puncte de vedere neașteptate este o atitudine vitală pentru orice istoric, cercetător. Scrierea istoriei nu a fost un loc al metodelor decupate din alte științe și aplicate pe conținuturi istorice, nu a fost nici avangarda filosofiilor și a curentelor intelectuale, ci un raport inclasabil între acestea și cunoașterile din trecut. Metodele lui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
decît dacă nu ne situăm, cumva, de cealaltă parte... a ocheanului, care să arunce la mare, însă mincinoasă depărtare, prada vederii?). Se conturează, prin alegere, insolitarea unui segment structural, a unui fragment. Lîngă tabloul reprodus, așteaptă, deschizîndu-se unui ochi mai cercetător, detaliul. Tehnică artficială de punere în relief, de scoatere din text, din context, tocmai în ideea revelării. Un titlu celebru din filmografia regizorului Michelangelo Antonioni poate fi invocat, spre comparație: Blow up, povestea născută din mărirea "detaliului", din explorarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cercetătorilor. Din analiza datelor prezentate în Anuarul Statistic al României (Tabelul 3.1.), se desprinde concluzia că, în ultimii ani, numărul persoanelor implicate în activitatea de cercetare este în scădere. Pentru anul 2009, constatăm o creștere sensibilă a numărului tinerilor cercetători, coroborată cu o diminuare a numărului cercetătorilor de peste 45 de ani, de până la 14.491. Procesul de îmbătrânire al cercetătorilor este încă prezent, și trebuie compensat cu pregătirea și susținerea tinerilor cercetători. Aceasta urmează a se efectua treptat, fără a
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
2009, constatăm o creștere sensibilă a numărului tinerilor cercetători, coroborată cu o diminuare a numărului cercetătorilor de peste 45 de ani, de până la 14.491. Procesul de îmbătrânire al cercetătorilor este încă prezent, și trebuie compensat cu pregătirea și susținerea tinerilor cercetători. Aceasta urmează a se efectua treptat, fără a trece și fără a minimaliza meritele deosebite ale cercetătorilor experimentați, accentuând asupra necesității susținerii cercetătorilor de vârstă mijlocie. Tabelul nr. 3.1. Cercetătorii români și grupele de vârstă Cercetători pe grupe de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
cercetătorilor bărbați este mai mare raportat la numărul femeilor implicate în cercetare, cu mențiunea că, în ciuda liberului acces pe piața muncii, nediscriminatoriu, numărul femeilor-cercetător este în scădere. Considerăm relevante în acest sens, următoarele cifre: Tabelul nr. 3.2. Ponderea femeilor cercetători în sectorul de cercetare-dezvoltare, inovare 2008 Cercetători-bărbați 2008 Cercetători-femei 2009 Cercetători-bărbați 2009 Cercetători-femei TOTAL 17047 13817 16938 13707 Sursa: Anuarul Statistic al României pe anul 2010, București, p. 387 Observând ponderea femeilor cercetători raportat la ponderea cercetătorilor bărbați de 1
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
cifre: Tabelul nr. 3.2. Ponderea femeilor cercetători în sectorul de cercetare-dezvoltare, inovare 2008 Cercetători-bărbați 2008 Cercetători-femei 2009 Cercetători-bărbați 2009 Cercetători-femei TOTAL 17047 13817 16938 13707 Sursa: Anuarul Statistic al României pe anul 2010, București, p. 387 Observând ponderea femeilor cercetători raportat la ponderea cercetătorilor bărbați de 1 : 1,23, repectiv prezența unui procent de 44,72% personalul feminin implicat în cercetare. Apare necesară echilibrarea balanței umane implicate în acest sector. Rezultatele de până în prezent se înscriu într-un trend pozitiv
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
un echilibru și din acest punct de vedere, sunt necesare o serie de măsuri, pornind de la cauzele 144 care determină acest fenomen respectiv: modificări în mentalitatea tradițional românească (care a condus în timp la o supraîncărcare cu responsabilități a femeilor cercetător, care trebuie să își îndeplinească responsabilitățile familiale, inițial, și ulterior pe cele din activitatea practică); creșterea gradului de conștientizare a importanței prezenței cercetătorilor femei în peisajul de cercetare-dezvoltare; eliminarea gradului de discriminare încă prezent la nivel instituțional românesc. Distribuția sectorială
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
și parcuri științifice și tehnologice. În anul 2009, pe fondul crizei economice, au fost tăiate fondurile pentru sectorul cercetare-inovare. În aceste condiții a scăzut numărul anagajărilor de personal beneficiind de educație terțiară, asistând în prezent la un exod al tinerilor cercetători români în străinătate sau la reorientarea lor spre alte sectoare, decât cele privind cercetarea. Diminuarea finanțărilor destinate dezvoltării pieței cercetării-dezvoltării-inovării de la bugetul de stat, a avut două consecințe importante, surprinse cu claritate în literatura de specialitate 187: creșterea interesului din partea
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
protocolul observației, instrumentar tehnic (aparate și echipamente) pentru înregistrarea unor date și manifestări. c. Crearea condițiilor pentru a nu altera desfășurarea naturală a fenomenelor observate. Un autentic observator este practicianul însuși, cel integrat în desfășurarea propriu zisă a fenomenului. Un cercetător observator exterior poate denatura rezultatele prin simpla sa prezență. d. Efectuarea acelorași observații în condiții și împrejurări variate de către un singur observator sau de către mai mulți observatori oferă posibilitatea confruntării datelor obținute. Concordanța virtuală sau actuală a mai multor observatori
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
cei care și-au consacrat viața studierii filozofiei lui Wittgenstein. Norman Malcolm, fost student și unul dintre prietenii lui Wittgenstein, se referea într-o scrisoare din ultimele luni ale vieții sale la critica pe care a făcut-o o cunoscută cercetătoare a Tractatus-ului interpretării realiste a unor formulări despre logică din textul lui Wittgenstein. Recunoscând că această critică i se pare îndreptățită, Malcolm scria: „Pe de altă parte, eu continui să cred că Tractatus-ul susține un gen de poziție realistă: că
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009. SPIRIDON, Cassian Maria, n. 9 aprilie 1950, Iași. Studii gimnaziale și liceale la Iași. Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din București (1970-1975). Inginer mecanic și cercetător științific în diverse întreprinderi și institute (1975-1989). Fondator și director al noii serii a revistei "Timpul" din Iași (1990-1991); redactor al revistei "Cronica" Iași (1991-1992); redactor al ziarului "Evenimentul zilei"(1992-1994); redactor colaborator la postul TV Europa Nova Iași (1993-1995
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
celuilalt text44. Prin sintagma intertextualitate globală trebuie înțeles că repetarea este ușor vizibilă și se produce la două sau (cât) mai multe paliere ale textului. Însă este puțin probabil ca toate elementele unui text să relaționeze cu celălalt text. Aceeași cercetătoare stabilește încă o dihotomie în spațiul intertextual, în cadrul mai larg decât cel literar, pe linia semioticienilor care acceptă la modul aproape axiomatic aspectul "ecumenic" al intertextualității (J. Kristeva, S. Vultur, E. Vasiliu ș.a.). Ea propune să ne gândim la: o
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în gândirea lui Eminescu Bhose, 2010 b, 9). 77 Richard Feynman Fizica modernă, București, Editura Tehnică, 1970, 32 (Lectures on physics, Addison-Wesley Reading, Massachusetts, 1965) apud Petre Osiceanu (vezi nota urm.). 78 Petre Osiceanu doctor în fizică atomică și nucleară, cercetător principal I la Institutul de chimie fizică al Academiei Române realizează un studiu bine documentat sub aspectul fizicii și al manuscriselor eminesciene, intitulat Eminescu și concepte fundamentale ale fizicii moderne: timp, spațiu, univers. Un fragment interesant al lucrării este cel în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în același timp, spre ulterioare dezvoltări. Noutatea pe care autoarea a avut-o tot timpul în vedere a solicitat un efort de construcție hermeneutică cu totul remarcabil, cu atât mai demn de subliniat cu cât este vorba de o tânără cercetătoare, aflată la prima ei investigație amplă, pe o temă importantă și actuală. Să amintim, în final, faptul că marele stilistician Leo Spitzer cerea interpreților de literatură talent, experiență și credință, adică aderarea simpatetică la operă, ceea ce Alina-Iuliana Popescu demonstrează în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
să evidențiem autentica menire a omului învățat în societate, chiar dacă evoluțiile globaliste ale ultimelor două decenii par a arunca în derizoriu modelul umanist, cultivat în mod tradițional în cadrul învățământului superior. Vocația despre care vorbim, ilustrată exemplar de către distinsa profesoară și cercetătoare de la Universitatea ,,Al. I. Cuza" Iași este aceea a studiului intelectual care construiește caractere. De prea multe ori, presiunea relativismului cultural și a mecanismului financiar-mediatic-politic anihilează verticalitatea presupusă a intelectualilor, transformându-i în jalnice marionete. Or, rostul veritabil al formării
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cunoștința cinst<itei> Epitropii că lucrarea apeducului cu țevi de fier de câteva zile s-au închiet și anume de la zidiul din Tătăraș pân la turnul Goliei. Spre a să încredința de deplinătatea acestei lucrări, rog a rostui o comisie cercetătoare, care, cu nepărtinire giudecând, va cunoaște nu numai trăinicia lucrului, ci și ostenelile necruțate și chiar jărtfile ominești ce de la început până acum am întrebuințat spre grăbirea acestor lucrări întârziete de împregiurări neatârnate de a me putere. Luând despre o
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cercetării științifice, se numără și apariția volumului Românii. Istorie și cultură la editura grecească Iolkos, din Atena, în cadrul seriei Teme ale culturii și istoriei universale și grecești (nr. 5) coordonate de profesorul A. G. K. Savvidis. Autorul, Florin Marinescu, istoric și cercetător la Institutul de Studii Neoelene din cadrul Centrului Național de Cercetare, cu o bogată experiență în domeniul paleografiei, reputat specialist în paleografia chirilică românească, s-a ocupat în cercetările sale istoriografice mai cu seamă de relațiile politice, economice și culturale româno-elene
Studii istorice by Claudiu Sfirschi-Lăudat () [Corola-journal/Imaginative/8750_a_10075]
-
to tală și perfectă ar fi globală, atunci lumea în tre agă ar consta dintr-o singu ră piață financiară compusă din piețe de capita l n aționale, perfect legate de o strictă paritate a puterii de cumpărare. U nii cercetători susțin că simplul fa pt după care banca centrală poate influența mă rim ea diferitelor prime de risc implică o politică autonomă în stabilir ea ratei dobânzii. Așa cum deja s a văzut, segmentarea indirectă poate să apară p rin intermediul
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
proiect ar fi întâmplarea oarbă. Cât de inadecvată ar fi fost această presupunere care susținea judecata lui Herschel, ea merită menționată deoarece atrage atenția asupra așteptărilor multor cercetători ai naturii de la mijlocul secolului al XIX-lea și de mai târziu. Cercetători evoluționiști contemporani au formulat diferite reflecții asupra surselor și substratului unor asemenea reticențe. Niles Eldrege, bunăoară, atrăgea atenția asupra contrastului dintre explicațiile fizice prin particule și forțe, care fac apel la un transfer de materie-energie sau la alte forme de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
caracterizată în felul următor. În științele experimentale, științe care urmăresc în primul rând descoperirea unor corelații legice, cunoașterea condițiilor în care acționează legile este importantă din punct de vedere practic, dar aceste condiții nu sunt purtătoare de sens. (Un cunoscut cercetător al naturii, Eugene P. Wigner, făcea remarca semnificativă că obiectul cunoașterii fizice îl constituie legile generale, și nu stările și sistemele fizice reale.) Dimpotrivă, în discipline ca biologia evoluției, tocmai așa-numitele „condiții inițiale“ sunt esențiale, deoarece ele generează și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]