5,264 matches
-
cu video și ceasuri electronice. Edituri doriți? Studiați memoriile maestrului Puțulinc. Împreună cu prozatorul nostru, maestrul Burtăncureanu, au ras la faliment trei edituri, printre care și cea mare, a ceceului, și dacă nu dădeam jos regimul atacau și Consiliul Culturii. Și cercetați temeinic viața de excepție a profesorului Tomnea, sosit printre noi. Nu insist.“ Tăcu, chircindu-se mușcat de durere. Încerca să-și dea seama ce ar putea fi. Ficatul? O lungise cam mult aseară la barul de la recpția hotelului. Apoi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
spus să nu ne apropiem. Când Brunetti Îi aruncă o privire nedumerită, Ambrogiani explică: — Păi, n-a fost niciodată dat ordin precis - ceva de felul ăsta nu e niciodată -, dar vorba circulă că signor Gamberetto și afacerile lui nu trebuie cercetate prea amănunțit. — Altfel? Întrebă Brunetti. — O, făcu Ambrogiani cu un chicot amarnic, nu e niciodată atât de brutal. Este pur și simplu sugerat, și oricine are un dram de minte Înțelege ce Înseamnă asta. — Și nu se apropie de signor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
principale, precedate de o introducere și urmate de Considerații finale, un amplu corpus al descoperirilor, bibliografie de specialitate, tabele, hărți și o excelentă ilustrație. Dat fiind numărul mare al descoperirilor, pentru o mai coerentă prezentare a vestigiilor provenite din zona cercetată, autorul a considerat că este bine să le discute eșalonat. Autorul lucrării analizează astfel, atent și comparativ, pentru fiecare etapă cronologică, o serie de aspecte interesante de ordin social-economic, cultural și de viață spirituală, încercând să departajeze mai clar elementele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ampla sa analiză, domnul George Dan Hânceanu a alcătuit un excelent repertoriu al descoperirilor din zonă, prezentate alfabetic și însoțite de bibliografia aferentă. Repertoriul descoperirilor din Bazinul Bârladului are, fără îndoială, o deosebită utilitate pentru cunoașterea habitatului uman din zona cercetată, fiind în același timp și un bun instrument în investigarea unor importante aspecte privind continuitatea autohtonă. Acest repertoriu este cu atât mai valoros, cu cât, pe lângă hărțile cu descoperirile din fiecare etapă, este însoțit și de o sugestivă ilustrație, structurată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
XXI. Capitolul III denumit Situația etno-demografică și culturală din Bazinul Bârladului în secolele VI-VII deschide seria analizelor arheologice asupra descoperirilor din această perioadă de timp. Compus din patru subcapitole, el cuprinde prezentarea amănunțită a stațiunilor și necropolelor/ mormintelor izolate, cercetate sistematic, accentuând tipul de așezare și de locuință folosit de autohtoni, principalele tipuri ceramice și alte piese de inventar (inclusiv tabele și statistici privind proporția dintre numărul de case și membrii comunităților locale). Capitolul IV cumulează cele mai multe informații deoarece include
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
străbătut aproape complet de apa râului Bârlad. De altfel, acest județ reprezintă 2/3 din spațiul ocupat de bazinul hidrografic. Multe din cercetările de suprafață au fost efectuate de Gh. Coman, iar unele dintre punctele semnalate au fost mai târziu cercetate sistematic, dezvăluind existența unor complexe de locuire importante, ca cele de la Gura Idrici-Roșiești, Simila-Zorleni, Bârlad-Prodana, Valea Mare-Dumești, Drăgești-Todirești, Dodești etc. Perieghezele efectuate de profesorul Coman, între anii 1949-1975, au dus la identificarea unui număr foarte mare de puncte arheologice (peste
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și conștiincioase depuse de arheologii români. Totuși, o mare parte din punctele arheologice, menționate ulterior în repertorii, au rămas doar la stadiul inițial de cercetare, nemaifiind valorificate prin sondaje sau săpături sistematice, care să permită creșterea numărului siturilor arheologice, exhaustiv cercetate. Potrivit dinamicii siturilor (Anexa II, hărțile I-III), putem constata locuirea aproape totală a teritoriului Moldovei, favorizate fiind unele microregiuni, zonele evitate fiind rare (în special cele inundabile sau instabile geografic). Remarcăm preferința locuitorilor pentru terasele râurilor, pantele văilor, platourile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
perioada mileniului I, s-a aflat în atenția specialiștilor încă de la finele secolului al XIX-lea și s-a amplificat în cea de-a doua jumătate a veacului următor, când s-au identificat cele mai multe dintre vestigiile actuale. Printre regiunile românești cercetate asiduu se numără și Moldova, ale cărei descoperiri au contribuit major la îmbunătățirea fondului cultural autohton. Potrivit celei mai recente statistici, din anii '90 ai secolului trecut, în spațiul de la est de Carpați s-au găsit 1.020 de așezări
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de pietre. Majoritatea trăsăturilor legate de tipurile de locuință, sistemul de construcție, dotările acestora, precum și inventarul ceramic se regăsesc nu doar în Moldova, ci și în Muntenia sau în Transilvania. 1.3. Sistemul de construcție. Instalații pentru foc În așezările cercetate s-au dezvelit doar locuințe, parțial adâncite și adâncite (adâncimea fiind cuprinsă între 0,40/0,45m - 1,30/1,95m), de forme diferite (pl. I-II): patrulateră (L7-Negrești; B2-Gura Idrici; L2, L4, L6-Dodești), dreptunghiulară (L3, L5-Dodești), cu colțurile rotunjite
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
convențional), adică un număr constant al populației, poate ușor marcat de unele creșteri demografice, favorizate de diferiți factori: perioade de acalmie, condiții naturale prielnice traiului, din unele microregiuni, care au atras un număr mai mare de locuitori. În toate așezările cercetate, descoperite în aria bazinului bârlădean, nu s-au depistat urme de incendiu, precum la Botoșana - Suceava și Bacău - Curtea Domnească. 1.4. Complexe cu diverse funcționalități: gropi de provizii și menajere Prin investigații arheologice, în majoritatea așezărilor spațiul românesc, a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
însă din gropile de provizii de la Botoșana - Suceava, datorită golirii acestora, înainte de părăsirea stațiunii. Gropile menajere conțineau pe lângă fragmente ceramice și numeroase oase de animale. Ele aveau diametrul și adâncimea similare celor de provizii. Pentru secolele VI-VII, în complexele cercetate nu s-au găsit gropi de cult. 1.5. Dispunerea locuințelor. Raport statistic case-membri Locuințele din cele opt așezări menționate nu erau dispuse după un plan anume (pe șiruri, grupuri, „cuiburi”, de câte trei-patru sau cinci-șase locuințe cu posibile familii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
întrucât multe dintre ele sunt publicate, iar lipsa unor săpături sistematice care să aducă mai multe informații despre vestigiile respective nu ne permite o valorificare comună a acestor vestigii. Diversitatea materialelor din componența obiectelor, descoperite în inventarele celor opt așezări cercetate, a impus următoarea clasificare: a)ceramica, modelată atât la mână, cât și la roată, este reprezentată printr-un număr de circa 1.000-1.200 de vase-borcan (oale), majoritatea fragmentare. Dintre acestea, 65 % au fost lucrate la mână (vase-borcan și tipsii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
modelată la mână cu ceramica lucrată la roata înceată, petrecut spre finalul secolului al VII-lea în Moldova, a inclus, într-o proporție mai mică sau mai mare, și zona bazinului. Până la producerea acestui proces, potrivit inventarului celor opt așezări cercetate, proporția celor două categorii ceramice este oarecum egală, spre deosebire de alte situri, precum s-a observat la Davideni-Neamț, unde, datorită pătrunderii slavilor, se constată un proces de „barbarizare” a ceramicii, iar numărul pieselor metalice scade. Autorul cercetărilor crede că respectivele dovezi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
doar unei singure etape (ceramica modelată la mână și la roată neornamentată, lipsa majoră a obiectelor metalice, inclusiv a celor de influență bizantină), care ne îndeamnă să restrângem această cronologie grosso modo doar la secolul VI, pentru unele din siturile cercetate (Coroiești, Gura Idrici și Negrești - Vaslui). 2. DESCOPERIRI FUNERARE Studierea elementelor componente ale vieții spirituale a oferit și oferă în continuare o imagine completă asupra modului de viață și de înmormântare a membrilor unei comunități umane, indiferent de perioada istorică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
strânse între localnici și bizantini, aceștia din urmă fiind practic singurii furnizori ai multor obiecte originare de la sudul Dunării de Jos, ulterior imitate de meșterii zonali. 4. AUTOHTONI ȘI ALOGENI. CONTACTE ȘI INFLUENȚE După trecerea în revistă a inventarelor siturilor cercetate și descrierea ceramicii, ca element preponderent, se impune discutarea apartenenței lor etnice. Cu alte cuvinte, în două dintre cele opt stațiuni autohtone (Dodești și Tăbălăești), s-a constatat existența ceramicii locale, dar au fost descoperite și exemplare de origine slavă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare) au fost descoperite tipsii. Dacă acceptăm că tipsia este un element distinctiv al culturii materiale slave, atunci numărul așezărilor cu vase de factură slavă ar crește de la doi la cinci din totalul celor opt cercetate. Însă, datorită disputelor privind proveniența acestui recipient, rămânem rezervați în atribuirea originii lui slave cu certitudine și nu putem propune folosirea vasului ca un criteriu de departajare. Spre deosebire de ceramica de tip slav, cea autohtonă era modelată cu mâna, din pastă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
perioadei următoare (secolele X-XI), datorită unui spor demografic, înregistrat în unele microregiuni, favorizat de un climat politic mai liniștit. În intervalul secolelor VIII-IX, din totalul celor 310 așezări din Moldova numai 92 aparțin bazinului, iar dintre cele 40 de stațiuni, cercetate sistematic pe teritoriul est-carpatic, doar șase sunt din zona de influență a Bârladului (Anexa 2, harta II) (vezi graficul următor). Statistica vestigiilor bazinului, pentru perioada veacurilor VIII-IX, nu reflectă o creștere a numărului siturilor, față de etapa anterioară, așa cum se remarcă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din fier, s-au găsit și la Fedești sau la Horga (jud. Vaslui); ele reprezintă dovezi ce implică practicarea meșteșugului fierăritului de către comunitățile locale din Evul Mediu timpuriu, nu doar în siturile bazinului, ci și în afara lui. În cazul așezărilor cercetate sistematic s-au depistat urme de incendiere numai în L4 și L15, de la Dodești, situație similară secolelor VI-VII, dar nedatorată unui pericol extern, ci mai degrabă unor accidente (idee susținută de prezența inventarului arheologic), întrucât în momentul părăsirii pașnice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în secolele VIII-IX, propusă și de autori, întrucât există elemente specifice ambelor veacuri (ceramică modelată la mână și la roată, cu diverse motive ornamentale, obiecte casnice, din lut și metal, unelte-arme sau piese de port de influență bizantină). Dintre așezările cercetate, cea de la Tanacu s-ar încadra, potrivit ceramicii, numai în secolul IX. 2. DESCOPERIRI FUNERARE Propagarea creștinismului s-a realizat prin intermediul a două căi, fie prin convertirea individuală și voluntară sau pe cale organizată. Dintre cele două variante, prima era mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
funerare. Din nou, frapează diferența covârșitoare între numărul mare de așezări (92) și cel al mormintelor. Acest fenomen nu se repetă și în restul teritoriului românesc, în Dobrogea, Muntenia ori Transilvania, unde vestigiile funerare au fost mai ușor identificate și cercetate. Informațiile provenite din analiza descoperirilor funerare au confirmat ideea că viața spirituală locală se afla în strânsă legătură cu fenomenul răspândirii creștinismului și al adoptării ritului și ritualului creștin de înmormântare, de către populația autohtonă. Descoperite întâmplător, urnele din cele două
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bazinului. Chiar și în aceste condiții se păstrează disproporția raportului așezări-necropole. În privința așezărilor, se observă contribuția deosebită a numărului vestigiilor bazinului, care se ridică la 135 de stațiuni identificate pe teren (din totalul de 330). Din cele 43 de așezări, cercetate sistematic pe teritoriul Moldovei, 12 aparțin bazinului: Conform celor specificate, cele mai multe vestigii medievale timpurii, din această perioadă, s-au descoperit în zona de podiș, unde s-a remarcat, la unele așezări, o continuitate de locuire în vechea vatră încă din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
menținerea agriculturii și a creșterii animalelor ca ocupații principale pentru membrii așezărilor amintite, fapt semnalat încă din cele mai vechi timpuri pe teritoriul de la răsărit de Carpați. 1.5. Dispunerea locuințelor. Raport statistic case-membri În general, pentru cele 12 situri cercetate, care formează eșantionul analizei noastre, aspectul casei era sub forma unei locuințe, unicamerale, de dimensiuni mai mari ori mai mici, asemenea etapelor anterioare. În cadrul acestor stațiuni s-a observat, într-un singur caz, situarea lor inegală, pe suprafața cercetată, fiind
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
situri cercetate, care formează eșantionul analizei noastre, aspectul casei era sub forma unei locuințe, unicamerale, de dimensiuni mai mari ori mai mici, asemenea etapelor anterioare. În cadrul acestor stațiuni s-a observat, într-un singur caz, situarea lor inegală, pe suprafața cercetată, fiind grupate „în cuiburi”, probabil datorită unor criterii de ordin familial sau social-economic (Dodești). Investigațiile arheologice întreprinse în aria bazinului au permis observarea, pentru intervalul secolelor VI-XI, unei creșteri a membrilor comunităților băștinașe și implicit a caselor, de la un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
20 %) ocupau suprafețe cuprinse între 20-30 km2, iar cele foarte mari (5%), destul de rare, erau extinse pe zone de maxim 40 km2 (situate în regiunile submontane și montane). Restul procentajului (30%) include siturile cu câteva locuințe dispersate sau cele incomplet cercetate. Potrivit schemei anterioare, stațiunile bazinului corespund, potrivit caracteristicilor descrise pe parcursul capitolelor, categoriei așezărilor mici, fapt dovedit de statisticile comparative cu stațiunile din restul teritoriului Moldovei. În sprijinul acestei idei aducem criteriul densității locuințelor și al suprafeței medii, ocupată de casele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
comparațiilor propuse pentru secolele VI-XI s-a remarcat descoperirea mai multor obiecte de podoabă, dar și tipare, ce reprezintă argumente în favoarea existenței unor ateliere locale pentru confecționarea acestor deosebite piese (unele fiind autohtone, altele de influență bizantină). Dintre stațiunile cercetate, la Dodești, pentru toate cele trei faze de locuire (VI-VII, VIII-IX și X-XI), s-au găsit locuințe-atelier de redus minereul de fier (inclusiv tipare pentru producerea anumitor bijuterii). Pentru același interval de timp, trebuie semnalat că în unele situri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]