191,606 matches
-
era jenat de părinții săi comuniști, toată băbimea actuală e vinovată pentru ratarea plenară a tribului său etc. Direct sau nu, actualul narator al comunismului duce mai departe melodrama vieții comune, respectând din impuls colectiv și globalizator moda literară și cerințele ei, ca pe niște sarcini de partid. Iar din șirul ăsta lung de fashion victim fac și eu parte, bineînțeles, cu o părere foarte bună despre mine. Plus pregătită pentru următoarele tendințe. Aproape c-aș putea să pun pariu că
Tema comunismului by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8413_a_9738]
-
a pasiunilor dezlănțuite. Stilul galant apare în Europa secolului al XVIII-lea în operele lui Pergolesi și Sammartini, precum și la Stamitz, C.Ph.Em. Bach și la reprezentanții timpurii ai școlii germane de compoziție vocală. Instrumentul cel mai adecvat la cerințele noului stil, în contextul dat, avea să fie pianofortele. Creatorul primului instrument muzical cu coarde și ciocănele, capabil să producă nuanțe cu caracter contrastant - piano e forte - Bartolomeo Cristofori, s-a născut la 4 mai 1655 la Padova. Era, fără
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
ar avea dreptul să modeleze o bucată în afară de indicațiile scrise de compozitor. Toți autorii au precizat minuțios voința lor. Interpretul ideal respectă, în toate nuanțele, textul muzical. Elevul trebue să se afirme, în primul rând, printr’o supunere absolută față de cerințele autorului. Numai astfel încadrat va putea să dea drumul la imaginație fără ca aceasta să denatureze caracterul bucății pe care o cântă. Am auzit o tânără elevă, talentată, spunând după ce pricepuse greșit o baladă „Așa o simt eu”. Niciodată nu trebue
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
formă polemică de tradiționalism (nedeclarat ca atare) seamănă, prin delimitările categorice de tradiționalismele închistate, ruralizante și militante, cu un modernism sui generis, fără a fi cu adevărat unul. Dacă nu cumva mă înșel, textele programatice ale cerchiștilor nu pronunță niciodată cerința lovinesciană de sincronizare ca pe o necesitate. Europenizarea literaturii române se poate realiza prin valorificarea unei tradiții de profunzime, nu neapărat printr-o racordare la modelele prezentului. În Perspectivă, text apărut în primul număr al "Revistei Cercului Literar" (ianuarie 1945
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
o lucrare destul de solicitantă și foarte complexa pentru bariton. De la cântatul ușor și tenoral în unele părți, până la dramatismul exploziv din “Estuans interius” și până la cântatul în falsetto în „Dies, nox et omnia”, vocea trebuie dozată, transformată și adaptată conform cerințelor partiturii. În spatele unei interpretări de succes stă o muncă desfășurată pe mai multe planuri, începând cu citirea partiturii, punerea în voce, ajustarea reflexelor, dezvoltarea memoriei musculare și până la pronunția textului, fiind binecunoscut faptul că lucrarea este scrisa în latină, germana
Interviu cu baritonul by Bogdan Baciu () [Corola-journal/Journalistic/84242_a_85567]
-
fapt, cred că mulți se simt mai curînd stînjeniți și îngrijorați. Ideea corectă de a subordona cunoștințele de lingvistică și teorie literară înțelegerii textului literar nu se realizează automat atunci cînd subiectul de examen pornește de la un text. Trebuie ca cerințele să verifice efectiv înțelegerea ansamblului. Or, cred că multe dintre subiectele în curs - cerințe punctuale, abilități de recunoaștere previzibile - pot fi rezolvate de un elev inteligent fără ca acesta să citească atent, integral, textul. Subiectele probei de bacalaureat (postate iarăși, în ciuda
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
a subordona cunoștințele de lingvistică și teorie literară înțelegerii textului literar nu se realizează automat atunci cînd subiectul de examen pornește de la un text. Trebuie ca cerințele să verifice efectiv înțelegerea ansamblului. Or, cred că multe dintre subiectele în curs - cerințe punctuale, abilități de recunoaștere previzibile - pot fi rezolvate de un elev inteligent fără ca acesta să citească atent, integral, textul. Subiectele probei de bacalaureat (postate iarăși, în ciuda principiilor didactice fundamentale și a atîtor proteste, pe site-ul ministerului) nu ignoră necesitățile
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
iarăși, în ciuda principiilor didactice fundamentale și a atîtor proteste, pe site-ul ministerului) nu ignoră necesitățile lecturii și ale interpretării; la unul dintre puncte se cere, corect, "evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice". Utile mi se par și cerințele care verifică unele cunoștințe gramaticale printr-un aspect aplicativ (și în mare suferință astăzi): punctuația ("explicați rolul semnelor de punctuație"). Sînt totuși multe întrebări care se pot rezolva mecanic (dar dau impresia de mare profunzime, prin formularea doctă). Repetată aproape
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
cunoștințe gramaticale printr-un aspect aplicativ (și în mare suferință astăzi): punctuația ("explicați rolul semnelor de punctuație"). Sînt totuși multe întrebări care se pot rezolva mecanic (dar dau impresia de mare profunzime, prin formularea doctă). Repetată aproape la fiecare text, cerința de a indica "mărci lexico-gramaticale prin care se evidențiază prezența eului liric în poezie" se reduce la selectarea formelor pronominale și verbale de persoana I singular. La fel, cerința de a extrage "două cuvinte care aparțin câmpului semantic al pomilor
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
de mare profunzime, prin formularea doctă). Repetată aproape la fiecare text, cerința de a indica "mărci lexico-gramaticale prin care se evidențiază prezența eului liric în poezie" se reduce la selectarea formelor pronominale și verbale de persoana I singular. La fel, cerința de a extrage "două cuvinte care aparțin câmpului semantic al pomilor" (?) e de-a dreptul simplistă, dacă se aplică unui text ca Balul pomilor, al lui D. Anghel ("Pe pajiștea din fața casei, caișii, zarzării și prunii"). Alte cerințe, în schimb
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
La fel, cerința de a extrage "două cuvinte care aparțin câmpului semantic al pomilor" (?) e de-a dreptul simplistă, dacă se aplică unui text ca Balul pomilor, al lui D. Anghel ("Pe pajiștea din fața casei, caișii, zarzării și prunii"). Alte cerințe, în schimb, sînt extrem de grele și cer o elaborare subtilă (pentru că nu pot fi rezolvate cu o formulă): se cer explicații despre "valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu" sau chiar "valoarea expresivă a verbelor la
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
producțiile realizate pe scenă după 1990. Am avut șansa de a participa la repetițiile generale de atunci și am înțeles în profunzime procesul de creație a spectacolului. Tocilescu și-a proiectat acțiunea la început de secol XX, păstrând însă toate cerințele libretului, sugerând cu subtilitate diverse simboluri și metafore teatrale care potențează latura filosofică și sacră a lucrării. Eterna dilemă între credință și tăgadă, între bine și rău se dezvăluie atât prin scenografie, cât și prin costume sau lumini. Este un
?FAUST? revine by Mihai Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84288_a_85613]
-
nuanțe coloristice impresionante. A interpretat scena morții lui Valentin cu trăire dramatică pe care o vom reține cu siguranță. Martha a fost Angelica Popescu, o tânără mezzosoprană onestă. În Siebel, soprana Julia Stein s-a străduit să interpreteze rolul la cerințele impuse atât de partitură cât și de concepția regizorală. Îi putem reproșa o anumită timiditate scenică pentru un debut. Daniel Filipescu, în Wagner, s-a integrat onorabil întregii distribuții. Baletul din scena „Noaptea Walpurgiei”, construit magistral de Alexa Mezincescu, a
?FAUST? revine by Mihai Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84288_a_85613]
-
de diverse ca timbralitate, culoare și fantezie, al bunului gust, al impetuozității și dezinvolturii. Discursul violonistic plin de farmec și inedit a fost susținut printr-un rafinat acompaniment pianistic. Cei doi artiști au etalat o impresionantă capacitate de adaptare la cerințele partiturii, în care de la o măsură la alta sunt marcate modificări de tempo și de expresie (esitando, accelerando, vivo, ralletando etc), care a avut ca rezultat o versiune fascinantă, plină de vervă și impetuozitate. La cererea publicului, artiștii au prezentat
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
a majorității. Abia atragi atenția că Iohannis este neoprotestant, unui public tradiționalist, pentru care dimensiunea religioasă este importantă. Este un nonsens, din acest punct de vedere, să te lauzi, să-ți pui o astfel de etichetă, dacă nu rezonezi cu cerințele majorității. Pe de altă parte, publicul tău principal, oamenii educați din marile orașe, nu sunt foarte atașați de valorile religioase, iar denumirea Creștin-Liberal îi poate dezamăgi. Vor un stat modern, laic, iar tu vii cu un nume din secolul trecut
”Alianța Creștin Liberală” îi face necazuri lui Iohannis by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/77522_a_78847]
-
a nu se lăsa înfrânt de constrângerile din țară (Unii au cedat prin resemnare, abandon, lașitate, trădare, compromis... alții prin fuga în exil - J, 89). Pentru G. Astaloș decizia exilării dintr-un crez al demnității echivala cu respingerea normelor și cerințelor puterii comuniste, căci actul dezrădăcinării dă un sens refuzului de a se supune unei morale căreia nu-i acceptă canoanele (E, 205). P. Goma a înțeles surghiunul ca opțiune etică (J1, 212), ca o condiție spre a-și prezerva sufletul
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
Toma, spune că Justiția trebuie să acționeze cu celeritate maximă în dosarul Sorin Alexandrescu-RDS&RCS, pentru a nu ”clădi o imagine stigmatizantă” a jurnaliștilor cercetați. Sperăm ca demersul să fie în limitele legii și să se pronunțe - asta e o cerință specială atunci când e vorba de ziariști care sunt investigați de autorități - să se pronunțe cu viteză maximă. Să nu amâne răspunsurile la suspiciuni, pentru a nu clădi o imagine stigmatizantă pentru ziariștii cu pricina. Același principiu l-am aplicat în
Toma (Active Watch), despre cazul Antena 3: Cer ca Justiția să se pronunțe cu viteză maximă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77680_a_79005]
-
la măcelari independenți - nici chiar la cel mai de lux supermarket cârnații nu seamănă nici pe departe cu cei adevărați. Pregătiți totul la timp, serviți mâncarea caldă și nu lăsați fasolea să preia conducerea. Când vă alegeți invitații, reamintiți-vă cerințele fiecăruia în materie de gătit. În alegerea compoziției sociale, gândiți-vă cine va naviga cel mai ușor prin inevitabilul labirint de complimente și tăceri. Veți ajunge astfel la cea mai decadentă concluzie dintre toate: cel mai delicios mic-dejun pe care
O antologie a decadenței () [Corola-journal/Journalistic/7771_a_9096]
-
coordonarea întregii activități de prestări de servicii din fiecare municipiu, oraș sau comună, de bună organizare a unităților prestatoare, indiferent de subordonare, în vederea valorificării eficiente a resurselor materiale și a forței de muncă locale și satisfacerii în bune condiții a cerințelor populației. În cadrul programelor de dezvoltare a serviciilor pentru populație, consiliile populare județene sînt obligate să ia măsuri de creștere a volumului prestărilor de servicii de gospodărie comunala și de extindere a gamei acestora, în condiții care să asigure executarea lucrărilor
LEGE Nr. 4 din 1 iulie 1981 gospodăriei comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106572_a_107901]
-
se organizează rețele de alimentare cu apă și canalizare, unitățile de gospodărie comunala asigura: a) exploatarea instalațiilor de alimentare cu apă potabilă și industrială - captare, tratare, pompare, transport, înmagazinare și distribuție a apei - în scopul satisfacerii cantitative și calitative a cerințelor populă��iei și unităților socialiste, prin valorificarea cu prioritate a surselor locale și folosirea unor sisteme simple - fîntîni, puțuri, captări de izvoare; ... b) preluarea apei din subteran, din rîuri sau lacuri, precum și evacuarea apelor uzate și meteorice după epurare, prin
LEGE Nr. 4 din 1 iulie 1981 gospodăriei comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106572_a_107901]
-
lucrărilor noi de alimentare cu apă și de dezvoltare a capacităților existente cu lucrările de canalizare și de epurare a apelor uzate, precum și realizarea concomitenta a acestora; dezvoltarea rețelelor de distribuție a apei potabile și de canalizare îndeosebi pentru satisfacerea cerințelor impuse de realizarea noilor ansambluri de locuințe; ... f) realizarea și exploatarea instalațiilor și a rețelelor de colectare, transport, epurare și evacuare a apelor uzate și pluviale, a sistemelor locale de canalizare - rigole, șanțuri de gardă, fose septice și altele -, precum și
LEGE Nr. 4 din 1 iulie 1981 gospodăriei comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106572_a_107901]
-
tratarea nămolurilor. ... Secțiunea a 2-a În domeniul transportului local de persoane și mărfuri Articolul 30 În localitățile în care se organizează transportul local de persoane, de materiale și de marfuri, unitățile de transport local asigura: a) studierea și determinarea cerințelor de transport ale populației și unităților socialiste, urmărirea permanentă a modificărilor acestor cerințe pentru dimensionarea parcului de vehicule necesar, a bazelor de întreținere și reparații, a necesarului pieselor de schimb și a forței de muncă; ... b) stabilirea traseelor pentru circulația
LEGE Nr. 4 din 1 iulie 1981 gospodăriei comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106572_a_107901]
-
mărfuri Articolul 30 În localitățile în care se organizează transportul local de persoane, de materiale și de marfuri, unitățile de transport local asigura: a) studierea și determinarea cerințelor de transport ale populației și unităților socialiste, urmărirea permanentă a modificărilor acestor cerințe pentru dimensionarea parcului de vehicule necesar, a bazelor de întreținere și reparații, a necesarului pieselor de schimb și a forței de muncă; ... b) stabilirea traseelor pentru circulația tramvaielor, troleibuzelor și autobuzelor, elaborarea graficelor de circulație corelate cu necesitățile de deplasare
LEGE Nr. 4 din 1 iulie 1981 gospodăriei comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106572_a_107901]
-
și executării lucrărilor de întreținere și reparații. ... Capitolul 6 Raporturile unităților de gospodărie comunala cu cetățenii, unitățile socialiste și cu celelalte persoane juridice Articolul 56 Consiliile populare și unitățile de gospodărie comunala din municipii, orașe și comune, în scopul satisfacerii cerințelor cetățenilor, au, în principal, următoarele obligații: a) să răspundă cu promptitudine la solicitările cetățenilor și să asigure soluționarea cererilor, propunerilor și sesizărilor întemeiate ale acestora; ... b) să ia măsuri pentru realizarea operativă a lucrărilor și remedierilor solicitate de cetățeni și
LEGE Nr. 4 din 1 iulie 1981 gospodăriei comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106572_a_107901]
-
și celelalte utilități, cu respectarea normelor stabilite potrivit legii, precum și canalizarea, ridicarea reziduurilor menajere și prestarea celorlalte servicii de gospodărie comunala cu caracter permanent sau periodic; ... d) să ia măsuri pentru îmbunătățirea continuă a calității prestațiilor de gospodărie comunala, corespunzător cerințelor locuitorilor. ... Articolul 57 În îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, unitățile de gospodărie comunala: a) emit, potrivit legii, autorizații sau acorduri pentru efectuarea unor servicii și lucrări de gospodărie comunala, precum și pentru executarea instalațiilor interioare de alimentare cu apă, energie termică
LEGE Nr. 4 din 1 iulie 1981 gospodăriei comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106572_a_107901]