733 matches
-
la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure; au tras din plin cu
Dimca, Adâncata () [Corola-website/Science/316124_a_317453]
-
la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure; au tras din plin cu
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure; au tras din plin cu
Iordănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316125_a_317454]
-
1482 i-a fost construită curtea regală și 2 ani mai târziu a fost construită și o mănăstire. Construind curtea regală și mănăstirea, o nouă capitală a fost fondată. Numele ei a rămas Cetinje, fiind numită astfel după numele râului Cetina, care curge și astăzi prin oraș. Noua mănăstire a fost numită ca centru religios a Bisericii Ortodoxe, astfel Cetinje a devenit, pe lângă titlul său de capitală, un centru religios desărvârșit unde Đurađ Crnojević ("Djurad Țârnoevici") fiul lui Ivan Crnojević, a
Cetinje () [Corola-website/Science/325577_a_326906]
-
îmbunătățirea mediului ambient fiind datoria față de cei care ne vor urma. Pornind de la moștenirea culturală locală și valorificând tradițiile locale în contextul dezvoltării actuale a comunei, s-au constituit și pregătit formații artistice de amatori la nivel de comună: ansamblul „Cetina” al Școlii cu clasele I - VIII „Dimitrie Vatamaniuc”, Sucevița și grupul folcloric „Flori de munte” al Căminului Cultural Sucevița. Manifestările locale devenite tradiționale „Zilele Culturii Sucevițene”, „Târgul de Turism”, „Festivalul Fructelor de Pădure”, „Festivalul de Toacă”, „Balul Gospodarilor” și „Festivalul
Sucevița, Suceava () [Corola-website/Science/325052_a_326381]
-
după război, publicând volume de versuri ("Reportaj liric", "Poem în marș", "Ctitorie în albastru", "Voievod de stea", "Poemele de-acasă", "Arboroasa", "Poeme sub drapel"), volume de povestiri ("Roiul de aur", "Se risipește negura", "Huțulca", "La poalele Ceahlăului", "Povestiri la umbra cetinii", "Drumuri ostășești", "Cicatricea", "Dinamica", "Poveștile pădurii", "Dincolo de azur", "Bătrânul și livada", "Cerbul singuratic"), romane ("Valea Fierului", "În munții de miezănoapte", "Omul de la ora 13", "Flăcări în Vest", "Camera 210", "Nopțile dinspre ziuă", "Drumul spre Mai", "Satul cu oameni frumoși"). A
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
liber într-o atmosferă de basm. La anii maturității Regina Maria mărturisea: ,,Acolo printre vârfurile pomilor, era cea mai desăvârșită singurătate, iar în zilele de furtună, prietenescul meu colțișor se legăna ușor împreună cu brazii uriași, pe când vântul, ce vâjâia prin cetini, vuia ca marea. Nu numai copiii mei erau încântați de această căsuță. Cu toate că la început multă lume zâmbise la ideea mea caraghioasă, fiecare vroia să treacă peste podul meu și să-mi vadă cuibul pe dinăuntru. Chiar și Unchiul, omul
„Cuibul Princesei“ de la Peleș, căsuța din copaci a reginei Maria - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102274_a_103566]
-
tindem tot anul. Pentru că ne vom fi demonstrat nouă înșine, dar și celor din jur, că se poate". Mi-aduc aminte cum, în copilărie, stăteam în seara de Ajun, cu surorile și cu fratele meu, lângă brăduțul care mirosea a cetină și a ceară de la lumânări, și ne împreunam mânuțele în semn de rugă. Ne rugam, la îndemnul mamei, pentru sănătatea celor apropiați și pentru ca Dumnezeu să ne dea puterea să înfruntăm greutățile, dar după ce scăpam de "impuse" ne lăsam imaginația
Gabriela Firea, destăinuire de suflet: Am rămas cu percepția... by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103295_a_104587]