985 matches
-
obraji încinși de rușine unghiuri ce nu se pot lepăda de mormăitul lor animalic principii ce nu se pot obișnui cu respirația noastră matinală idei elastice cum jartiere Forme ce se pierd apoi plîng alături de noi apoi se pierd definitiv. CEZAR IVĂNESCU ROSARIUM (AVE MARIA) ! eu de niciundelea venit, în trupul tău tu m-ai primit, Ave Maria, Ave Maria, cu trupul tău m-ai încălzit, cu trupul tău tu m-ai hrănit, Ave Maria! ! în trupul tău m-am primenit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Tătărași (2005) Foto: Paul Edgar Proca Cezar Ivănescu și Vasile Proca, la Universitatea "Al. I. Cuza" Iași (2007) Foto: Ingrid-Hera Ciobanu Cuprins Exerciții de sinceritate (II) 9 STANLEY H. BARKAN 11 CALISTRAT COSTIN 33 OVIDIU GENARU 49 GHEORGHE GRIGURCU 65 CEZAR IVĂNESCU 79 IURIE MATEI 97 CARMEN MIHALACHE 123 ARCADIE SUCEVEANU 139 VASILE TĂRÂȚEANU 159 LUCIAN VASILESCU 187 LUCIAN VASILIU 209 ATLAS LIRIC 225 STANLEY H. BARKAN 227 POVESTE DE IARNĂ 227 BABBALUCI 229 PARADISUL PISICII 230 AMERICANUL STATORNIC 231 CALISTRAT
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
QUI POTUIT..." 235 "ȘARPELE" 236 TOT MAI STRĂIN 237 OVIDIU GENARU 238 OSLO 238 PARIS 239 LONDRA 240 VENEȚIA 241 GHEORGHE GRIGURCU 242 GRĂDINA PROMISĂ 242 DEALURILE 243 ESTIVALĂ 244 FENOMENE 245 DANGĂT DE CLOPOT 246 SEMN DE CARTE 248 CEZAR IVĂNESCU 249 ROSARIUM (AVE MARIA) 249 DOINA (PASSIFLORA INCARNATA) 251 JEU D'AMOUR (ULTIMA VERBA) 252 JEU D'AMOUR (AMINITIREA PARADISULUI) 253 JEU D'AMOUR (COLIND) 254 IURIE MATEI 256 PICTOPOEME 256 POEM 259 CARMEN MIHALACHE 260 Urât mai trăiți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
-se pe sine ca o balanță a puterii noastre. Pentru americani, ideea că Europa s-ar putea unifica în scopul de a ni se opune pare absurd; pentru unii europeni, acest lucru pare nu numai logic, ci și necesar. De la Cezar al Romei la Hitler al Germaniei, europenii au avut de suportat excesele ambiției. Mulți consideră că nu este sănătos să existe o singură superputere. Irakul a reîntărit această perspectivă, dar chiar și înainte de invazie mulți europeni nu considerau America o
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
partea cui să fie în războiul civil purtat de Cezar contra lui Pompei, doi dintre membrii primului triumvirat alături de Crassus, în sfera de putere a lui Pompei se afla și Valea Nilului. Cleopatra și-a propus să ajungă la puternicul Cezar pentru a fi susținută să ocupe tronul egiptean și a uzat de o șiretenie. S-a înfășurat într-un covor ce era dăruit împăratului roman. Istoricii Dio Casius și Plutarh au relatat acest fapt și s-ar putea să fie
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
e il diritto romano, în Ius Antiquum, nr. 5/2006 (Tradizione romana), p. 10. 12 J. Calmette, La soci(t( f(odale, Paris, 1927, pp. 9-11. 13 Tacitus, XIII, 1. 2. 14 Ibidem, XIV, 1. 15 Suetonius, Viețile celor doisprezece cezari, RAO Clasic, București, 1998, III. 22. Asasinatul a fost pus la cale de Tiberius (14-37). El făcea parte din aceeași dinastie, Iulia-Claudia, deschisă de domnia lui Augustus. 16 Gh. Bichicean, Considerații asupra strategiei romane de cucerire a Daciei, în vol
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
înregistrînd ici și colo noi resuscitări, dar fără a determina triumful vreunuia dintre cei doi aspiranți. Rezultatul final va fi o împărțire a autorității care, în Occident, va separa religiosul de politic. Revenind la principiul, uitat o vreme "Să dai Cezarului ce-i al Cezarului" și "Lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu" Biserica preconiza un împărat supus supremației divine. În realitate, după cum bine a observat istoricul german Otto Hintze, Biserica va tinde să-și asume "magicul și sacrul" în propriul
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
iulie 1944. Caraion, Ion, Medalion George "Coșbuc", în Ecoul, anul II, nr. 43/joi, 3 februarie 1944. Caraion, Ion, "Cezar Boliac - patriot și unionist" în Ecoul, anul II nr. 66/sâmbătă, 26 februarie 1944. Caraion, Ion, "Note la un alt Cezar Boliac", în Ecoul, anul II, nr. 47/duminică, 6 februarie 1944. Caraion, Ion, "Culturalii" în Ecoul, anul II, nr. 50/ joi, 10 februarie 1944. Caraion, Ion, "Medalion Costachi Conachi", în Ecoul, nr. 87/sâmbătă, 18 martie 1944. Caraion, Ion, "Copiii
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sau înjunghiat de vreun Brutus politic sau de la cadre. La ceas de remaniere nu uita să spui și tu Sic transit gloria mundi (adică "Așa trecu Gloria munții", pre înțeles vanghelicesc) sau alătură-te plebei care se-mbată la schimbarea cezarilor (fie ei Honorius, Severus, Christianus) și strigă și tu cu ea, excitat, "murăturile te salută, bă!". Că, dacă "habemus bibere" (cu papa stăm mai anemic, fiind noi ortodocși), om ieși cu bine din criza asta, cândva. Și, mai ales, cititorule
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
180 Caucaz, 138 Călmățui, 116 Câmpia Tisei, 9, 114 Câmpiile Catalunice, 10, 81 Câmpulung, 161, 163, 176, 177, 178, 183, 188 Cârstea, jude, 160 Caucaz, munții, 103 Cecenia, 67 Cernăuți, 162, 166, 175, 187, 188 Cetatea Albă, 93, 143, 194 Cezar, 28, 31 Chilia, 93, 143, 192, 194, 207 Chițoci, 202 Churchill, Winston, 79 Cicerin, 130 Claudianus, 37 Claudiu, 36 Codrii Cosminului, 199 Codru, 160 Cogaionon, 32 Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, 33 Columella, 48 Columna lui Traian, 33 Comana, 115 Comnea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
-ți dau Înțelepciune? „Vrei să dau glas acelei guri, / Ca dup-a ei cântare/ Să se ia munții cu păduri/ Și insulele-n mare?, ipostaza Împăratului: „Ți-aș da pământul În bucăți/ Să-l faci Împărăție", a geniului militar/ a cezarului: „Iți dau catarg lângă catarg,/ Oștiri spre a străbate/ Pămăntu-n lung și marea-n larg...” Demiurgul păstrează pentru final argumentul zdrobitor, dovedindu-i Încă o dată Luceafărului superioritatea și În iubire, față de muritoarea Cătălina: „Și pentru cine vrei să mori?/ Întoarce
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu-i hotar, Nici ochi spre a cunoaște, Și vremea-ncearcă În zadar Din goluri a se naște. Nu e nimic și totuși e O sete care-l soarbe, E un adânc asemene Uitării celei oarbe...” Mihai EMINESCU SĂ DĂM CEZARULUI CE-I AL CEZARULUI O maximă celebră spune: „Să dăm cezarului ce-i al cezarului.” Noi românii am inventat reversul: „Să luăm cezarului ce-i al cezarului” și apoi vom mai vedea. Nu putem nega nici o clipă că M. Eminescu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ochi spre a cunoaște, Și vremea-ncearcă În zadar Din goluri a se naște. Nu e nimic și totuși e O sete care-l soarbe, E un adânc asemene Uitării celei oarbe...” Mihai EMINESCU SĂ DĂM CEZARULUI CE-I AL CEZARULUI O maximă celebră spune: „Să dăm cezarului ce-i al cezarului.” Noi românii am inventat reversul: „Să luăm cezarului ce-i al cezarului” și apoi vom mai vedea. Nu putem nega nici o clipă că M. Eminescu este un poet romantic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În zadar Din goluri a se naște. Nu e nimic și totuși e O sete care-l soarbe, E un adânc asemene Uitării celei oarbe...” Mihai EMINESCU SĂ DĂM CEZARULUI CE-I AL CEZARULUI O maximă celebră spune: „Să dăm cezarului ce-i al cezarului.” Noi românii am inventat reversul: „Să luăm cezarului ce-i al cezarului” și apoi vom mai vedea. Nu putem nega nici o clipă că M. Eminescu este un poet romantic, dar nu numai. Această tendință lirică s-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a se naște. Nu e nimic și totuși e O sete care-l soarbe, E un adânc asemene Uitării celei oarbe...” Mihai EMINESCU SĂ DĂM CEZARULUI CE-I AL CEZARULUI O maximă celebră spune: „Să dăm cezarului ce-i al cezarului.” Noi românii am inventat reversul: „Să luăm cezarului ce-i al cezarului” și apoi vom mai vedea. Nu putem nega nici o clipă că M. Eminescu este un poet romantic, dar nu numai. Această tendință lirică s-a esențializat mai cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
e O sete care-l soarbe, E un adânc asemene Uitării celei oarbe...” Mihai EMINESCU SĂ DĂM CEZARULUI CE-I AL CEZARULUI O maximă celebră spune: „Să dăm cezarului ce-i al cezarului.” Noi românii am inventat reversul: „Să luăm cezarului ce-i al cezarului” și apoi vom mai vedea. Nu putem nega nici o clipă că M. Eminescu este un poet romantic, dar nu numai. Această tendință lirică s-a esențializat mai cu seamă În antiteze, iar T. Maiorescu În „Direcția
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-l soarbe, E un adânc asemene Uitării celei oarbe...” Mihai EMINESCU SĂ DĂM CEZARULUI CE-I AL CEZARULUI O maximă celebră spune: „Să dăm cezarului ce-i al cezarului.” Noi românii am inventat reversul: „Să luăm cezarului ce-i al cezarului” și apoi vom mai vedea. Nu putem nega nici o clipă că M. Eminescu este un poet romantic, dar nu numai. Această tendință lirică s-a esențializat mai cu seamă În antiteze, iar T. Maiorescu În „Direcția nouă...” afirma că tocmai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
categorii umane și morale - „sfinții închisorilor” versus clericii colaboraționiști. Primii nu îi pot face scuzabili pe ultimii, iar ultimii nu pot fi scuzați doar pentru că au existat cei dintâi. După cum bine știm și ne amintim, Hristos recomanda și sfătuia: „Dați Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu”. „Sfinții închisorilor” i-au dat aproape totul lui Dumnezeu, iar clericii colaboraționiști i-au dat prea mult sau aproape totul Cezarului. Ioan Paul al II-lea și-a
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
vinurilor galice. Dar vița de vie a împiedicat din ce în ce mai mult dezvoltarea grâului, pâinea devenind în scurt timp rară. A urmat o criză economică gravă, care a zdruncinat Imperiul Roman începând cu deceniul 9 al erei noastre. În Viața celor doisprezece cezari, împărați romani, istoricul Suetonius scrie că în anul 92 împăratul Domițian "văzând că o mare abundență a vinului coincidea cu o lipsă a grâului a tras concluzia că viile erau îngrijite în dauna lanurilor. Atunci el a interzis plantarea de
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Gaules, VII, 89 (trad. L.A. Constans, Paris, Belles Lettres, 1964, p.277-278) 2.După Plutarh "Comandantul suprem, Vercingetorix, își luă cele mai frumoase arme, își împodobi calul și ieși astfel pe porțile orașului. Veni și se învîrti călare în jurul lui Cezar care stătea așezat, apoi, sărind jos de pe cal, își aruncă toate armele și se așeză el însuși la picioarele lui Cezar, unde rămase nemișcat pînă cînd Cezar îl predă gărzilor sale în vederea sărbătoririi triumfului său." Plutarh, César, 27, 9-10 (trad
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
III-lea Galia poate fi în întregime reorganizată. Reînnoirea din secolul al IV-lea Urcarea pe tron a lui Diocletian în 284 deschide o epocă de restructurare a Imperiului, bazată pe sistemul tetrarhic, asociere de doi împărați ajutați de doi cezari: Dioclețian în Orient cu Galeriu și Maximian în Occident cu Constanțiu. După prăbușirea tetrarhiei, Constantin, singurul împărat din 324 pînă în 337, completează reformele lui Dioclețian. De aici decurge o nouă geopolitică a Galiei. Reorganizarea Galiei (harta 3, p. 412
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și chiar o teamă endemică față de orice încercare de legiferare din partea statului asupra celorlalte culte religioase 28. Biserica nu trebuie să se găsească la remorca statului laic, ci ea "trebuie să intre în adevărata ei funcțiune, așa încât, nerefuzând a da Cezarului ce e a lui, să poarte în primul rând grija de a asigura lui Dumnezeu, în sufletul și în fapta oamenilor, ce este a lui Dumnezeu. O puternică viață spirituală, o dezinteresare măsurată de statul politic și economic, o independență
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
plan de idei platonice, la suprafața unei înfățișări trecătoare și efemere, într-o lume inconsistentă în ea însăși, cum este aceea a simțurilor"6. În schimb, Ortodoxia a delimitat cu precizie între ceea ce înseamnă Împărăția lui Dumnezeu și cea a Cezarului. Actualizarea permanentă în Occident își are propria rațiune istorică, absolut indeniabilă, dar care nu scapă unei critici riguroase. Slăbiciunea argumentului occidental rezidă la nivelul vieții spirituale, îndeosebi a valorilor sale duhovnicești care au riscat de multe ori să fie puse
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care scrie despre iudei: ,,această națiu- ne, dușmană a oricărui cult religios și care se dedă superstițiilor” nu a găsit de cuviință să îndepărteze pericolul războiului cu romanii ,,prin făgăduințe sau jertfe expiatorii”. Dar nu este numai atît. În Viețile cezarilor. Doisprezece cezari, Sueto- niu care a cunoscut aproape direct evenimentele spune despre revolta iudeilor că a avut un alt motiv, cel care se găsește în manuscrisele descoperite la Qurman, cuibul fanaticilor iudei și scrie în Cartea a opta, despre Vespasian
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
despre iudei: ,,această națiu- ne, dușmană a oricărui cult religios și care se dedă superstițiilor” nu a găsit de cuviință să îndepărteze pericolul războiului cu romanii ,,prin făgăduințe sau jertfe expiatorii”. Dar nu este numai atît. În Viețile cezarilor. Doisprezece cezari, Sueto- niu care a cunoscut aproape direct evenimentele spune despre revolta iudeilor că a avut un alt motiv, cel care se găsește în manuscrisele descoperite la Qurman, cuibul fanaticilor iudei și scrie în Cartea a opta, despre Vespasian astfel: ,,4
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]