46,651 matches
-
pe istrica piatră pe unde, tocmai, a trecut Othello, fatal marcat, în pumni c-un pumnal și înciudat că-n Bazilică, vorba ceea, le-a tăiat calea Salomeea cu capul Sfântului Ioan pe tavă, dansând viclean, ochilor lui de ortoman chemat la doge, să scape de cel Destin, în care toți am vâslit puțin - și ia și tu! Stau cu palmele neclintit să uit că toate au un sfârșit în orice piață ori viață de pe pământ. Porumbei, aici doar mâncând, întraripați
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
grav bolnav și nevoit să zacă într-o cameră de 11 m.p. (unsprezece metri pătrați) la un loc cu cele două surori ale lui, cînd a văzut că nu mai este nici o speranță de a redobîndi spațiul lui m-a chemat și mi-a spus că Ťsoluția se află în mîna meať fără să îmi spună ce a decis. în luna martie 1963 a hotărît să înceapă a treia grevă a foamei, care de rîndul acesta i-a fost fatală." Toate
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
an, cînd am locuit în acest apartament, am descoperit și ce complicat sistem de iluminare avea, făcut anume să arunce spoturi de lumină pe cîteva tablouri, iar nu să lumineze, confortabil, o casă de locuit... Atunci, la prima vizită, ne chemase pentru a încununa întîlnirea cu un cenaclu. Ne-a dat texte proprii să i le citim: așa, pe loc. Cred că mie mi-a nimerit o poezie, iar lui Ion Vartic, o proză, Jilțul. I-a cerut-o pentru Apostrof
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
n-au nimic vesel și fantezist. Seamănă mai curând cu rapoartele de activitate și planurile de producție (model obligatoriu pentru stilistica discursului public în epocă). Invitați să participe la un joc rezervat cândva vedetelor, scriitorii descoperă că sunt, de fapt, chemați la ordine asemenea unor salariați și obligați să anunțe în termeni preciși cu ce anume vor contribui la buna funcționare a propagandei comuniste. Nici unul nu îndrăznește să declare, teribilist, că în anul care urmează nu are chef să scrie și
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
Capitalismul are însă nevoie de o artă care să vorbească despre incapacitatea omului de a-și depăși soarta și nu de o artă bazată pe legile dezvoltării societății și reflectînd adînc realitatea. Capitalismul nu are nevoie de o artă care cheamă omul la luptă pentru a-și schimba soarta." 25 octombrie 1951 (cursul de Introducere în lingvistică): "în epoca imperialistă apare idealismul în lingvistică. F. de Saussure tratează limba în mod idealist și metafizic, socotind limba ca un sistem în sine
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
electronice, celui care îl privește și-l ascultă pe Dan C. Mihăilescu, indiferent cît de interesat de cărți a fost la viața lui. Cartea din vîrful grămăjoarei este aleasa zilei, norocoasa, protagonista, dar deocamdată vorbitorul nu ne spune cum o cheamă. Creează un suspans cu o mică poveste introductivă, cu o mică anecdotă. Apoi ca un profesionist ce este, cititorul unei cărți pentru ziua abia începută dă cîteva date de specialist: autorul (de unde să-l apuci, ce a mai scris), editura
"Omul care aduce cartea" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/12664_a_13989]
-
literatură și artă "Regele Carol II", cu rugămintea de a-mi așterne un autograf. Nu-mi doream o dedicație personală și de altfel nici nu-mi rostisem numele, iar Minulescu, luat de șuvoiul vorbelor, nu m-a întrebat cum mă cheamă. I-am declarat că mi-ar face plăcere să-mi transcrie o simplă strofă. Revenit la o atitudine binevoitoare, chiar amicală, a vrut să știe ce prefer. Uitându-mă instinctiv spre fereastră, privirea mi se opri pe geamul stropit cu
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
pentru a compara, ci se mulțumi să privească prin alt ochi de geam. într-adevăr minune! Printr-un ochi se vedea vechea piață de mult dispărută, prin celelalte apărea Banca Atlantida. A doua zi, dis-de-dimineață, soții Popescu începură să-și cheme vecinii până să nu plece la serviciile lor și le arătară fenomenul. Domnul Răpițeanu, care locuia acolo de peste 70 de ani, descoperi un lucru și mai uluitor: prin geamul de la capătul coridorului familiei Popescu nu se vedea numai pur și
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
specializări, fenomenul. (Un avocat reuși să scoată un deținut condamnat pe viață de după gratii, după ce a putut dovedi că acuzația de crimă nu se justifică, odată ce o întâmplare veche de aproape 35 de ani se derulă iarăși prin fața ochilor juraților chemați la acel recurs epocal.) Geamul de la capătul coridorului familiei Popescu fu închiriat cu ora, afacere ce se dovedi atât de profitabilă, încât timpul de folosință individuală fu, în curând, înjumătățit, după care taxa se contoriză cu minutul. După o jumătate
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
Limita existențială a nodului de carne cu care depășim pământul. Revin din zborul meu plăpând deasupra unei mânăstiri. Păsări sculptate în cruci vechi odihnesc eterne. Cu ochii în adânc mă rog, mă rog unui nimb. Lumina curge liniștită. Cine mă cheamă din eter? Un conclav de îngeri năbădăioși se desprinde de pe zidurile vechi și mă atrag în vârtej. Intru în jocul lor amețitor. Mă rotesc cu ei și intru în copilărie. Stau uneori cu mâinile căuș și urmăresc cerul în fântână
Poezie by Florentin Palaghia () [Corola-journal/Imaginative/12512_a_13837]
-
instinctul sexual? Cert este că într-o bună zi am luat-o pe Doinița, o fetiță de 5-6 ani, m-am închis cu ea într-un coteț cu lemne, am dezbrăcat-o... era vară... și i-am explicat cum se cheamă asta, cum se cheamă cealaltă, foarte doct. De unde știam? Fetița, înspăimîntată, a ieșit, așa goală cum era, și s-a dus să mă spună mamei ei. Scandal, bătaie, rușine!!! Probabil că nu m-am lăsat intimidat deoarece (dar acum îmi
Dumnezeu se uităla noi cu binoclul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12465_a_13790]
-
că într-o bună zi am luat-o pe Doinița, o fetiță de 5-6 ani, m-am închis cu ea într-un coteț cu lemne, am dezbrăcat-o... era vară... și i-am explicat cum se cheamă asta, cum se cheamă cealaltă, foarte doct. De unde știam? Fetița, înspăimîntată, a ieșit, așa goală cum era, și s-a dus să mă spună mamei ei. Scandal, bătaie, rușine!!! Probabil că nu m-am lăsat intimidat deoarece (dar acum îmi aduc aminte numai urmările
Dumnezeu se uităla noi cu binoclul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12465_a_13790]
-
bastoane. Prea multe răstigniri pe cer. Auzi? mi-au nins în păr devreme silicații sub mersul viermelui în morții duzi și vrabia îmi ciugulește fața rupturile de vânt către sichem aprinsele gâtlejuri sună orzul când jocul mă respinge. Nu mă chemi? la sunetul vertebrelor lovite jav țav lețav jav cav lehav zeher să le-nsoțesc cu mila dobândită la căutarea mierii în ether. Lacrimă, 3 Ceață plumb tăcere terțiară cerul ochiului mi l-au închis și imaginea verginei mis ecbatana ocna calcă
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
desemneze, în versurile sale, acea zonă de nedeterminare și delicatețe în care se naște sentimentul dragostei, zonă în care dăruirea de sine se conjugă cu dorința de împlinire a ființei, reculegerea se complinește cu propensiunea spre celălalt, retragerea în sine cheamă acordul suplu, simpatetic, cu ființa iubită. Sentimentul iubirii e, mai degrabă, o promisiune a comuniunii, o acoladă utopică, o tentație a desăvârșirii prin eros, decât realizarea în sine a clipei de dragoste. Expresia poetică primește, de aceea, aspectul unei invocații
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
și amprenta unui elan idealizant, ce condamnă trăsăturile ființei iubite la o eternă nedesăvârșire, la un provizorat perpetuu, la o suspendare a datelor reale, în beneficiul trasării unui relief necontingent al făpturii clamate: "Dar oricât mă tem și oricât te chem/ Tu te-ai făcut abur și m-aștepți să vin/ Să descânt tot eu pe numele tău/ Și să mai încerc să te scap de chin". E drept că Ileana Mălăncioiu își travestește adesea sentimentele, trăirile și fantasmele în cheie
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
Gestul copilului este, nu întâmplător, acela de a reface legătura dintre elemente, de a suplini golurile din ființă, de a reda funcționalitatea viului unei ființe trecute în moarte. Vina provocată de cunoașterea contradicțiilor și convulsiilor existenței pretinde expierea; dezintegrarea viului cheamă după sine o reintegrare la nivel simbolic, reclamând totodată o iluzorie renaștere: " Iau c-o mână capul, cu cealaltă restul/ Și le schimb când mi se pare greu,/ Până nu sunt moarte, să mai stea legate/ Cel puțin așa, prin
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
demisolul Palatului Mogoșoaia, la începutul lunii septembrie, însoțită de pictorul George Țipoia, m-a impresionat atmosfera de tainică singurătate a spațiului alb, amplificat de nișe și coridoare curbate, urmând parcă o spirală lăuntrică. Coloanele subțiri, bolțile arcuite ale arhitecturii brâncovenești chemau la reculegere și atunci pictorul a început să-mi arate expoziția pe care a deschis-o acolo, cu tablouri din creația tatălui său, Alexandru Țipoia, alături de propriile lucrări. Călăuzită de artist, am înțeles că, pentru a trăi, picturile au nevoie
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
în cea de a doua fază, descopăr că pictura fiului presupune inițierea într-o filozofie a privirii: crucea poate fi și sarcofag, emblemă a morții, dar și deschidere spre lumina învierii, săgeată metafizică și înaripare. Mobilitatea sufletească a spectatorului e chemată să participe nu atât la metamorfozarea formelor, cât la descifrarea energizantă a aceleiași imagini. Cu alte cuvinte, depinde de noi dacă prin lectura tablourilor ne lăsăm răstigniți sau salvați. Culorile sunt dispuse alchimic ca niște trepte pe care ochiul urcă
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
solul Magistru al îngerilor și-mi va cere Să-mi aleg felul de aripi De printre toate aripile vii. Acum voi fi închis într-altă casă, în alt corp mă voi cuprinde cu suflet zăvorât. Nu știu de ce am fost chemat Aici și nu în alt loc al spiritului adevărat Ca și cum aș fi fost neadevărat. Ca o mătreață e carnea Și ar trebui să o scutur, să cadă unde o vrea, Iar eu dacă mai sunt rămân o viziune Și deodată
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
fără băutură, nici băutura fără femei. Așa că se trezise într-o bună zi că sună cineva la ușă. - Bună ziua, doamnă. Aici șade, mă rog frumos, domnul Jianu? - Da' cine ești dumneata? - Eu mi-s din Târnăveni, doamnă dragă. Rozalia mă cheamă. Mi-o lăsat domnu' adresa... Era îmbujorată, scârba, figură de țărancă zdravănă, n-avea mai mult de douăzeci de ani. Iar el, trecut bine de patruzeci. Se vedea cât de colo la ce venise, că se îmbrăcase "ca la oraș
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
cu leșin și greață. Nu, nici vorbă să se ducă la "înhumare"... Ca să vadă, ce? Văduva și soacra "în veci nemângâiate...". Și apoi, "cunoștințele", destul de multe, care mai de care mai îndoliate și mai frumos machiate. Ca aia, cum o chema?, care a urmat pe listă imediat după divorțul lor. Anita, parcă. O văzuse cu el pe bulevard, așteptau să intre la un film. Cu vreo cinșpe ani mai tânără ca el. Știa, din auzite, că o ținuse așa, de concubină
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
interesa nimic, dar absolut nimic. o durea-n cot de el și de toate pațachinele lui. Chiar de-ar fi luat-o de nevastă pe Lady Di, că era încă tânără și proaspătă. Ca și asta, cum zicea c-o cheamă?, Angelina, că și asta avea o voce de fecioară neprihănită... Auzi! Porcul naibii! Să moară "ca un înger"! Tocmai el! Bărbații cinstiți mor ca vai de capul lor, cu cancer la prostată ori la plămâni, cu ciroze ori paralizii, pe
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
o rochiță înflorată și ți-ai pătat-o cu înghețată de vanilie. - De vanilie? Nu de vanilie, de ciocolată. Atunci ți-am spus că sunt însărcinată. - însărcinată!? Mie...? Da... da. - Și până la urmă ne-am certat. Eu ziceam să-l cheme Sergiu, dar tu vroiai, neapărat, Eugen. Și spuneai c-o să-l faci fotbalist. - Fotbalist...!? Ziceam și eu așa. - Ba erai foarte convins. Și la plecare m-ai mângâiat tot drumul ca să mă-mpaci. îți amintești cum mă mângâiai? - Parcă. Și
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
Emil Brumaru Constanței Buzea Doamne, am șoptit... am reușit să șoptesc...nu mă lăsa, nu mă părăsi tocmai acum, cînd trebuie, e nevoie, sînt chemat... de ce te miri?... doar știi... am și eu o treabă de făcut, nu m-am născut... așa... degeaba, e munca mea fericită, e viața mea... cu zilele ei zdrențuite, tîrîte prin prafurile străzilor întortochiate, în pantă lină, pietruite , nesfîrșite, străzi
Rugăciune Laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12774_a_14099]
-
sigur că vor aspira un public numeros și la noi. În condițiile astea n-are rost să te întreb dacă mai scrii. Poți să nu mă întrebi, dar eu tot îți răspund. Acum finalizez o carte cu subiect sportiv. Se cheamă Fanionul roșu și cred că o să fie gata în septembrie. O să apară în colecția "Arena" pe care o coordonez la Humanitas și o să prezinte zece campioni și tot atîtea gesturi mîrșave pe care le-au comis. Cristian }opescu a publicat
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]