1,574 matches
-
Ajuns la tablă, Burkeviț dădu să răspundă, când i se întâmplă ceva extrem de neplăcut. Strănută, dar o făcu atât de nefericit, încât din nas îi ieșiră două dâre de muci care se lăsară cam până la brâu. Toată clasa începu să chicotească. - Was ist denn wieder los? întrebă Volkman. Întorcându-se și văzând ce s-a întâmplat, adăugă: - Na, ich danke. Roșu foc de rușine și, apoi, acoperit brusc de o paloare verzuie, Burkeviț se tot căuta prin buzunare cu mâini tremurânde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
au cam lămurit. Băiatul era hotărât, câștigase ceva bani la Londra. N-a vrut să spună ce a lucrat acolo. Peste o săptămână plecă la Constanța. Camelia era împăcată cu acest gând și atunci el de ce să se împotrivească? Fetele chicoteau pe înfundate, ironice. Se amuzau de viitorul marinar al familiei. Se visau deja călătoare pe mări și oceane. Camelia se interesă de cum merg treburile la noua casă. Primul lucru de care întrebă a fost dacă are apă curentă. Petre își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
jos auzea strigătele lor de mirare, surpriză și bucurie. Petre se sui în mașină, ocoli livada și, pe drumeagul făcut tot de el, urcă până în spatele casei. Parcă mașina în garaj, lângă a lui, închise porțile. Le auzea râzând și chicotind. Bineînțeles primul drum făcut de Camelia a fost la baie. Verifică apa, condiția pusă fiind să aibă apă curentă și mai ales apă caldă. Apoi luă la cercetat fiecare cameră, fiecare colțișor, însoțită de fete. Nu le venea a crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
presupune și o emisie sonoră. Specialiștii clasifică râsul în funcție de vocala dominantă: există un râs în “a”, al oamenilor sinceri , lipsiți de ascunzișuri, un râs șmecheresc în “e” al celor ce se bucură de necazul sau de paguba altora, un râs chicotit în “i” care nu este destinat exteriorului, denumit fiind și ca “râsul in pumni”, un râs în “o”, al individului care a avut o pățanie neplăcută și în “u” - expresie a fricii intense. ▪ Capul - ținut plecat exprimă descurajare, lipsă de
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
acest spectacol? l-am întrebat eu. — Firește..., a răspuns el, mii de evrei. — Îmi permiteți să vă întreb, am spus eu, unde vă așteptați să mai găsiți vreun evreu după război? A sesizat umorul spuselor mele. — Foarte bună întrebarea, a chicotit el satisfăcut. Va trebui să-i punem problema asta lui Hoess. — Cui? am întrebat eu. Nu mai fusesem până atunci la Varșovia și nu-l întâlnisem pe fratele Hoess. — Conduce în Polonia o mică stațiune climaterică de odihnă pentru evrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
băgat de seamă că suntem mereu împreună și una a avut îndrăzneala să-ți arate că te consideră prieten... Eu nu am decât să mă bucur că aceste ființe m-au îndrăgit la fel ca pe sfinția ta. Bătrânul a chicotit ca un copil și și-a continuat calea spre iaz. Prin frunzișul arinilor de pe malul iazului se vede soarele în mii de boabe luminoase purtate de unde. Ajunși la locul nostru, călugărulcu un oftat de bătrânețe s-a culcușit pe locul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
încălzește. Am să-ți aduc ceai. Felix, voind să se încredințeze că nu visa, prinse pe Otilia de mâini. - Otilio, nu te juca cu mine, spune-mi, mă iubești? - Nu-mi ești indiferent! dar acum am treabă, stai frumos.Și, chicotind, Otilia se năpusti pe scări în jos. Felix petrecu o noapte paradisiacă, însă în zilele următoare, insatisfacția îl cuprinse din nou. Otilia era familiară ca întotdeauna, primea cu aceeași bucurie pe Pascalopol, nu se schimbase în fond nimic. Începu să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
zise părintele, silindu-se să scape depreciziuni compromițătoare, acestea sunt taine înfricoșătoare, de care nu se cade să ne apropiem, dată fiind puținătatea minții noastre. De bună seamă că Domnul, în mare mila Sa, a îngrijit de toate. Popa Țuică chicoti ca un copil, înecîndu-se în tuse: - Oale și ulcele, hi, hi, hi, ulceluțe ne facem.Stănică, limbut, nu slăbi pe preot: - Stai, preasfinte, nu fugi așa. Moș Costache ți-a pus o întrebare foarte serioasă, pe care ți-o repet
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
lui, neted și mângâietor, proaspăt ras, totdeauna, și părul creț, care se ondula sub briantină ! Totdeauna urca scările la mine cu cartonul de prăjituri, cu ciocolată Suchard și fructe glasate. Iar eu mă țineam după el ca o umbră și chicoteam la toate glumele lui, de care Muti pretindea că nu sunt prea reușite. N-a fost niciodată Muti sensibilă la genul de bărbat chic, și în privința aceasta nu a avut deloc tact... — Ei, nu ! O dată n-am auzit la madam
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să asculți cîteva ponturi folositoare În afaceri de la Kerry, Emma, spune tata aspru. Poate că, dacă ai fii un pic mai atentă la ea, te-ai descurca mai bine În viață. — E doar un stil de mers ! se bagă Nev chicotind. Nu e o rețetă miraculoasă ! — Nev ! spune mama, ușor dezaprobatoare. — Emma știe că glumesc, nu-i așa, Emma ? spune Nev relaxat și Își mai pune niște vin În pahar. Sigur că da ! spun, sforțîndu-mă să zîmbesc larg. Stai numai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
s-au ridicat din senin și au Început să cînte imnul Panther Corporation. Nici măcar nu știam că avem așa ceva. — Nici eu, zic surprinsă. Și cum era, mișto ? — Tu ce crezi ? Ridică din sprîncene cu efect comic, iar eu Încep să chicotesc. E foarte ciudat, dar parcă stînjeneala din relația noastră a dispărut aproape de tot. Adevărul e că mă simt de parcă am fi prieteni de cînd lumea sau așa ceva. — Și cum e cu Ziua Angajaților În Familie ? spune. Abia aștepți să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
formă ușor neregulată. N-am nici cea mai mică idee ce ar trebui să reprezinte. Absolut nici una. Arată ca... parcă arată ca... Și, deodată, Îmi dau seama. Nuci ! Două nuci ! Jack izbucnește Într-un rîs nebun, și alte cîteva persoane chicotesc Înfundat, lucru pe care Încearcă să-l Înăbușe imediat. — Ei, asta nu face decît să dovedească că am avut dreptate, spune Jack. Nu sînt nuci ? zic neajutorată, privind către cei de la masă. — Ar trebui să reprezinte niște ovare, spune un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
știu că vor avea grijă să ne facă să ne simțim minunat. — El e Jack, spun, zîmbind cu gura pînă la urechi. — Jack ! Îmi pare bine să te cunosc ! Antonio Îl sărută și pe Jack pe ambii obraji, iar eu chicotesc. — Ai o masă și pentru noi ? — A... Face o față lungă. Scumpa mea, azi avem Închis ! — Poftim ? Mă uit la el nedumerită. Dar... nu e Închis. E plin de oameni ! Mă uit la chipurile voioase din jurul meu. — E o petrecere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
de Connor ! spune tata cu vocea lui, gen Basil Fawlty. — Parcă era vorba să vă mutați Împreună, spune Kerry, luînd o gură de șampanie. Ce s-a Întîmplat ? — I-a pregătit micul dejun, se bagă ca musca Nev, iar Kerry chicotește. Încerc să zîmbesc, dar chipul nu vrea deloc să mă asculte. E unu și zece. Mă așteaptă Jack. Ce să fac ? Tata Îmi Întinde o farfurie și Sven trece pe lîngă noi. — Sven, zic iute. Îhm, domul Harper a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Emma ! spune brusc Connor, rîzÎnd. Stă În picioare În partea opusă a camerei, rezemat de perete. Terminați cu prostiile ! În primul rînd, Emma poartă numărul patruzeci. Nu patruzeci și patru ! — Patruzeci ? spune Artemis pufnind În rîs. — Auzi, patruzeci ! spune Caroline chicotind. Hai, că asta-i bună de tot ! — Nu porți patruzeci ? Connor mă privește siderat. Dar mi-ai zis... — Știu... ce ți-am zis. Înghit În sec, și Îmi arde fața ca un furnal. Dar am... am... — E adevărat că-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Iar dacă mai ai ceva În fondul pentru informatori, Îți dau pe tavă niște capturi babane. — De ce nu intri și tu În legalitate, Johnny? Să fii un bărbat alb ca lumea - ca mine sau ca Dick Stensland. Stomp dădu să chicotească, dar nu prea reuși. Un spărgător cu șperaclu la douăzeci de parai sau un hoț din magazine, care-și bate și nevasta, la treizeci. Poți să-i iei ca din oală. L-am văzut pe gagiu operînd la Ohrbach’s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
au Încercat să pună stăpînire pe pat În timp ce ei doi făceau dragoste. Karen Îi zicea cenușiului Asfalt, celui tărcat Tigru, iar pe cel slăbănog l-a poreclit Ellis Loew. Jack se resemnă cu anturajul. Pisicile o făceau pe Karen să chicotească și el Își Închipui că fiecare hohot de rîs o Îndepărta tot mai tare de Dublu Perkins. Au făcut dragoste, au stat de vorbă, s-au jucat cu pisicile. Karen a Încercat să fumeze o țigară, dar aproape că-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
să...? — O să stau Într-un separeu și o să-l aștept. Dacă apare, nu-i spui nimic de mine. S-a Înțeles? — Da. Dar uite care e treaba: ai golit deja tot ringul de dans. — Scade-ți paguba din impozit. Barmanul chicoti. Jack se duse la un separeu de lîngă estradă. Vedea perfect spre ușa din față, spre ușa din spate și spre bar. Întunericul Îl ascundea, așa că se puse pe privit. Ritualurile de Împerechere la poponari: Priviri, tête-à-tête-uri, afară pe ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ofereau fesuri cu urechi de șoarece. Moochie Mouse Monorail, insule tropicale, hectare Întregi de magie. Urcară În monorail, În primul vagon, În prima cursă. Viteză mare, cu capul În jos sau Înclinați pe dreapta. Inez Își desfăcu centura de siguranță, chicotind. Toboganul din Paul’s World. Prînzul: hotdog, cornete cu gheață Însiropată, gogoloaie de brînză à la Moochie Mouse. Apoi mai departe, la „Idilă În deșert“ și la „Casa de distracții a lui Danny“, un pavilion pe tema călătoriilor spațiale. Inez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
mai sus, Cohen urma să primească un procent, citat, baban, Încheiat citatul. Ed pasă Încă o hîrtiuță: „Fără nume care să poată fi verificate - prea convenabil“. Millard Îi șopti: — Iar Nite Owl nu e În stilul lui Mickey. Bax Englekling chicoti. Pete Începu să-și curețe urechile cu un creion. Kellerman continuă lectura: — L-am vizitat pe Mickey Cohen În celula lui de la McNeil cu aproximativ două săptămîni Înainte de asasinatele de la Nite Owl. I-am prezentat ideea. A refuzat să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
învățat omenirea cultă, de șapte mii de ani încoace, să moară, pe el care mă uimise prin neomenescul sau supraomenescul lui, prin tot ceea ce făcea sau simțea altfel decât se face sau se simte îndeobște, l-am descoperit tremurând, pălăvrăgind, chicotind, amenințând și plângând - bătrânește și omenește deopotrivă. Și se mai ridica acum în el o finală nevoie de a pune lumea în ordine. Omul acesta care-și închinase viața "culturii romîne", care alesese să rămână în țară, care nu avusese
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
provoca dezgustul maxim. (Ally Benn purta numărul cinci la pantofi.) — Pentru Lisa! concluzionă Barry. La acel moment toți erau îmbujorați și amețiți, așa că ridicară paharele albe de plastic, stropind cu vin și cu bucăți din dop pe hainele lor în timp ce chicoteau și își dădeau coate, strigând „Pentru Lisa!“. Lisa a stat exact atât cât a fost necesar. Și ea aștepta de mult plecarea aceasta, dar credea mereu că va pleca în glorie, văzându-se deja la New York. Asta în loc să fie deportată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Mercedes e destul de drăguță, spuse Kelvin. Nu prea are multe de spus, totuși, zise Gerry, vorbind din punctul de vedere al cuiva care era în aceeași situație. Kelvin rânji către Gerry. —Pe mine nu calitățile ei conversaționale mă interesează. Au chicotit și și-au dat coate, aprobând mizeria care tocmai fusese lansată. —Pasează scrumiera, Kelvin, îi întrerupse Jack. În timp ce Kelvin se conforma, Jack oftă supărat: —Ultima dată când am spus asta cuiva, persoana respectivă s-a întors și a spus: „Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
când pleacă la idioatele astea de dineuri și de conferințe, exclamă Clodagh. Și merge la mult prea multe, după părerea mea. Asta a rămas în aer până când Ashling a întrebat curioasă: —Doar nu crezi că... pune ceva la cale? Nu! chicoti Clodagh. Nu am vrut să spun asta. Vreau doar să spun că îi invidieză libertatea. Eu sunt legată aici de ăștia doi, în timp ce el stă în ditamai hotelul și doarme o noapte întreagă fără să fie întrerupt și are parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Nu, mulțumesc, spuse Lisa, fără măcar să ridice ochii către Ashling. Nu vreau să ies cu tine și cu Trix sau cu tine și cu prietena ta Joy sau cu oricine altcineva în seara asta. Sau în orice altă seară. Toată lumea chicoti, spre satisfacția Lisei. Nu voiam să te întreb asta. Ashling simți un gust amar și o senzație usturătoare de rușine. Încerca doar să fie drăguță cu o străină venită în Dublin, dar Lisa făcea să pară ca și cum Ashling o pupa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]