KorAP: Find »[drukola/base=chinez & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...467 >

11,660 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776

construcție erau diferite. De exemplu, țiglele galbene erau folosite pentru clădirile imperiale. De asemenea, importanța și semnificația clădirii era reflectată prin formele diferite ale acoperișurilor. Cele mai importante aveau acoperișuri ascuțite, iar cele mai puțin importante, acoperișuri simple, triunghiulare. Meșterii chinezi au răsucit marginile acoperișurilor, nu doar pentru a arăta mai estetic, dar și pentru a reține ploaia și a controla cantitatea de lumină care cădea pe clădire. În interior, pereții, care nu susțineau acoperișul, ci aveau doar rolul de a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
În interior, pereții, care nu susțineau acoperișul, ci aveau doar rolul de a împărți spațiul de locuit, erau construiți din materiale foarte ușoare, pentru a putea fi îndepărtați sau înlocuiți la nevoie. Un amănunt semnificativ este acela că, în arhitectura chineză, sunt reflectate credințele populare. De exemplu, deasupra acoperișului palatului sau a locuinței se află fel de fel de fiare mitologice care au menirea de a alunga spiritele rele. Un leu, un dragon, un unicorn sau o pasăre Phoenix protejează clădirea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
autoritatea puterii imperiale și satisfăcând exigențele de viață ale împăraților. Începând cu dinastia Qin, palatele au devenit locuințele împăraților și familiilor lor, precum și centre de exercitare a puterii imperiale. Astfel, amploarea construcțiilor imperiale a crescut din ce în ce mai mult. Palatele reflectă gândirea chineză antică și oferă multe exemple ale acesteia. Sălile mari pavate cu marmură și decorate cu desene și picturi fine, acoperișurile imense cu olane smălțuite de culoare galben-aurie, transmit mesajele simbolice și cosmice ale vechilor texte terasele sunt pământul, acoperișul este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
fel cum structura construcțiilor din China a fost mult influențată de principiile Yin și Yang și cele de simetrie, ordine și stabilitate, și templele budiste au fost înălțate în jurul unei axe nord-sud, pe un spațiu pătrat. În realizarea lor, meșterii chinezi s-au inspirat și din specificul amenajării grădinilor, combinând armonios cele două stiluri de construcții. Intrarea în templu se face, de obicei, pe axa principală a clădirii. Pe partea stângă se află Turnul Clopotului, iar pe partea dreaptă, Turnul Tobei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
o ordine anume, și nici nu are zid de apărare. Dragonul Negru, cu ramificațiile sale subțiri de apă, trece printre casele oamenilor, peste tot în oraș putând fi ascultat susurul pârâului și admirate sălciile plângătoare dansând deasupra apei. 3. Arhitectura chineză veche Metaforic, arhitectura este numită "muzică cristalizată", pentru că poartă amprenta civilizației umane. Arhitectura chineză veche se baza pe construcțiile din lemn. Aceasta a început să prindă contur în secolul al II-lea î.e.n., pentru ca la mijlocul secolului al XIX-lea să

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
sale subțiri de apă, trece printre casele oamenilor, peste tot în oraș putând fi ascultat susurul pârâului și admirate sălciile plângătoare dansând deasupra apei. 3. Arhitectura chineză veche Metaforic, arhitectura este numită "muzică cristalizată", pentru că poartă amprenta civilizației umane. Arhitectura chineză veche se baza pe construcțiile din lemn. Aceasta a început să prindă contur în secolul al II-lea î.e.n., pentru ca la mijlocul secolului al XIX-lea să devină un stil arhitectural independent și închis. Arta arhitecturală chineză, cu valorile sale estetice

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
amprenta civilizației umane. Arhitectura chineză veche se baza pe construcțiile din lemn. Aceasta a început să prindă contur în secolul al II-lea î.e.n., pentru ca la mijlocul secolului al XIX-lea să devină un stil arhitectural independent și închis. Arta arhitecturală chineză, cu valorile sale estetice și artistice deosebite, se caracterizează printr-un stil original și distinct, o istorie lungă și o largă răspândire în lume. Datorită teritoriului vast și condițiilor geografice diferite, materialele de construcții și structurile arhitecturale diferă de la o

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
au folosit bambusul și trestia ca materiale de construcții. În unele regiuni din sud, casele sunt suspendate, pentru o mai bună aerisire și pentru a le feri de umezeală. În regiunile de munte, se folosea piatra la construcția caselor. Arhitectura chineză a parcurs trei perioade înfloritoare dinastiile Qin și Han, dinastiile Sui și Tang și dinastiile Ming și Qing. În timpul acestora, au fost ridicate numeroase construcții reprezentative, inclusiv palate, morminte, ziduri de apărare ale orașelor și lucrări de îmbunătățiri funciare (hidroameliorații

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
reprezentative realizate în timpul acestor dinastii sunt mormântul primului împărat al dinastiei Qin și Marele Zid Chinezesc, Podul Zhaozhou, construit în dinastia Sui, Palatul Imperial pentru împărații din dinastiile Ming și Qing. Aceste lucrări demonstrează și astăzi farmecul special al arhitecturii chineze antice. În dinastia Tang, una din cele mai înfloritoare perioade din istoria Chinei, construcțiile erau caracterizate prin simplitate și grandoare, în același timp. Sistematizarea urbană a prins contur. În capitala Chang'an (orașul Xi'an de astăzi) și în capitala

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Chinezesc din perioada Ming începe la est de fluviul Yalu și se termină la vest, la Trecătoarea Jiayu, provincia Gansu, cu o lungime totală de 5.660 km. Trecătoarea Muntelui și Mării și Trecătoarea Jiayu reprezintă capodopere ale artei arhitecturale chineze. Porțiunile Badaling și Simatai ale Zidului, aflat în Beijing, au o mare valoare artistică. În această perioadă, decorațiunile, motivele colorate și ornamentele s-au dezvoltat. Pietrele, olanele smălțuite și lemnul de esență tare au fost materialele dominante în ornamentică, iar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
particulare ale bogătașilor, iar mobilierul în stil Ming era vestit în întreaga lume. Demn de menționat este faptul că în perioada Ming a prosperat și știința alegerii terenului pentru viitoarele construcții. Acest adevărat fenomen cultural antic manifestat în istoria arhitecturii chineze, a influențat până în epoca modernă alegerea locului pentru construcții și modul lor de amplasare. În dinastia Qing, ultima dinastie feudală a Chinei, arhitectura a moștenit stilul din Ming și a introdus mai multe decorațiuni. Palatul Yiheyuan (Palatul de Vară) (Foto

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Templul lamaist din Beijing și cele din orașul Chengde sunt edificii religioase reprezentative construite în această perioadă. În ultima parte a dinastiei Qing, pe teritoriul Chinei au apărut și construcții în stilul tradițional chinezesc îmbinat cu cel occidental. 4. Arhitectura chineză modernă Despre arhitectura modernă chineză se poate vorbi începând de la izbucnirea Războiului Opiului din 1840 până la proclamarea Republicii Populare Chineze în 1949, perioadă în care a suferit provocări fără precedent. Aceasta a evoluat prin îmbinarea celei tradiționale cu cea occidentală

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
cele din orașul Chengde sunt edificii religioase reprezentative construite în această perioadă. În ultima parte a dinastiei Qing, pe teritoriul Chinei au apărut și construcții în stilul tradițional chinezesc îmbinat cu cel occidental. 4. Arhitectura chineză modernă Despre arhitectura modernă chineză se poate vorbi începând de la izbucnirea Războiului Opiului din 1840 până la proclamarea Republicii Populare Chineze în 1949, perioadă în care a suferit provocări fără precedent. Aceasta a evoluat prin îmbinarea celei tradiționale cu cea occidentală, căpătând o mare diversitate de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
a dinastiei Qing, pe teritoriul Chinei au apărut și construcții în stilul tradițional chinezesc îmbinat cu cel occidental. 4. Arhitectura chineză modernă Despre arhitectura modernă chineză se poate vorbi începând de la izbucnirea Războiului Opiului din 1840 până la proclamarea Republicii Populare Chineze în 1949, perioadă în care a suferit provocări fără precedent. Aceasta a evoluat prin îmbinarea celei tradiționale cu cea occidentală, căpătând o mare diversitate de stiluri. În acest timp, construcțiile tradiționale au continuat să dețină superioritatea numerică. Dar teatrele, hotelurile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
să fie construite prin îmbinarea stilului chinezesc cu cel european. În orașele cu concesiuni străine, precum Shanghai, Tianjin, Qingdao și Harbin, au apărut multe construcții în stiluri arhitectonice străine, precum clădiri ale consulatelor, bănci, hoteluri, cluburi și altele. Arhitectura modernă chineză se caracterizează prin modificarea locuințelor populației. În această perioadă, casele cuprind două tipuri: unul care a evoluat din locuințele tradiționale chinezești, celălalt a luat drept model construcțiile occidentale. În această perioadă au fost ridicate și unele imobile realizate cu tehnici

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
tradiționale chinezești, celălalt a luat drept model construcțiile occidentale. În această perioadă au fost ridicate și unele imobile realizate cu tehnici și în forme noi ce unifică armonios stilurile occidentale cu cele tradiționale. Trebuie menționat că prima generație de arhitecți chinezi a urcat în această perioadă pe scena istoriei, dedicându-se moștenirii și dezvoltării arhitecturii clasice chineze în perioada modernă. În anul 1928, a fost înființată Asociația Arhitecților din China. Mausoleul lui Sun Yat-sen este locul unde a fost înmormântat Sun

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
unele imobile realizate cu tehnici și în forme noi ce unifică armonios stilurile occidentale cu cele tradiționale. Trebuie menționat că prima generație de arhitecți chinezi a urcat în această perioadă pe scena istoriei, dedicându-se moștenirii și dezvoltării arhitecturii clasice chineze în perioada modernă. În anul 1928, a fost înființată Asociația Arhitecților din China. Mausoleul lui Sun Yat-sen este locul unde a fost înmormântat Sun Yat-sen, un mare predecesor al revoluției democratice din China. Acesta se află la poalele Muntelui Zhongshan

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Construcția are un stil mixt chino-european. Relieful Muntelui Zhongshan se îmbină armonios cu construcțiile din incinta cu spații verzi și trepte largi, imprimând complexului o înfățișare măreață. Mausoleul lui Sun Yat-sen este apreciat drept "primul mausoleu din istoria arhitecturii moderne chineze". Hotelul Păcii din Shanghai a fost construit în 1929. La început a purtat numele Huamao. Este o clădire cu o înălțime de 77 m și 12 niveluri, în stil gotic, aparținând școlii Chicago. Are zidurile din granit, un turn în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
de bronz, uși rulante, holuri și coridoare spațioase, pardoseli și coloane de marmură italiană, lămpi din aramă în stil vechi și altele. Întregul edificiu arată elegant și simplu, fiind considerat pe vremuri drept "prima clădire din Extremul Orient". 5. Arhitectura chineză contemporană Arhitectura contemporană se referă la cea de după proclamarea Republicii Populare Chineze în 1949, când putem vorbi despre o nouă perioadă istorică a arhitecturii chineze. Construcții de mare amploare, moderne și planificate au favorizat dezvoltarea domeniului arhitectural. Arhitectura contemporană chineză

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
marmură italiană, lămpi din aramă în stil vechi și altele. Întregul edificiu arată elegant și simplu, fiind considerat pe vremuri drept "prima clădire din Extremul Orient". 5. Arhitectura chineză contemporană Arhitectura contemporană se referă la cea de după proclamarea Republicii Populare Chineze în 1949, când putem vorbi despre o nouă perioadă istorică a arhitecturii chineze. Construcții de mare amploare, moderne și planificate au favorizat dezvoltarea domeniului arhitectural. Arhitectura contemporană chineză a spart limitele celei moderne în privința numărului, dimensiunii, tipului, amplasării regionale și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
elegant și simplu, fiind considerat pe vremuri drept "prima clădire din Extremul Orient". 5. Arhitectura chineză contemporană Arhitectura contemporană se referă la cea de după proclamarea Republicii Populare Chineze în 1949, când putem vorbi despre o nouă perioadă istorică a arhitecturii chineze. Construcții de mare amploare, moderne și planificate au favorizat dezvoltarea domeniului arhitectural. Arhitectura contemporană chineză a spart limitele celei moderne în privința numărului, dimensiunii, tipului, amplasării regionale și nivelului de modernizare, arătând o nouă perspectivă. De asemenea, arhitectura chineză a parcurs

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
chineză contemporană Arhitectura contemporană se referă la cea de după proclamarea Republicii Populare Chineze în 1949, când putem vorbi despre o nouă perioadă istorică a arhitecturii chineze. Construcții de mare amploare, moderne și planificate au favorizat dezvoltarea domeniului arhitectural. Arhitectura contemporană chineză a spart limitele celei moderne în privința numărului, dimensiunii, tipului, amplasării regionale și nivelului de modernizare, arătând o nouă perspectivă. De asemenea, arhitectura chineză a parcurs mai multe etape, de la reluarea stilului clasic reprezentat de imobilele cu acoperișuri extinse, la crearea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
a arhitecturii chineze. Construcții de mare amploare, moderne și planificate au favorizat dezvoltarea domeniului arhitectural. Arhitectura contemporană chineză a spart limitele celei moderne în privința numărului, dimensiunii, tipului, amplasării regionale și nivelului de modernizare, arătând o nouă perspectivă. De asemenea, arhitectura chineză a parcurs mai multe etape, de la reluarea stilului clasic reprezentat de imobilele cu acoperișuri extinse, la crearea stilului socialist reprezentat de cele zece construcții mari dedicate celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze și până la apariția

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
De asemenea, arhitectura chineză a parcurs mai multe etape, de la reluarea stilului clasic reprezentat de imobilele cu acoperișuri extinse, la crearea stilului socialist reprezentat de cele zece construcții mari dedicate celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze și până la apariția stilului Guangzhou care îmbină concepția arhitectonică modernă și tradiția națională. Arhitectura chineză a accelerat pasul de dezvoltare după anul 1978 de la aplicarea politicii de reformă și deschidere către exterior, reflectând concepția de pluralism mondial. În special după

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
imobilele cu acoperișuri extinse, la crearea stilului socialist reprezentat de cele zece construcții mari dedicate celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze și până la apariția stilului Guangzhou care îmbină concepția arhitectonică modernă și tradiția națională. Arhitectura chineză a accelerat pasul de dezvoltare după anul 1978 de la aplicarea politicii de reformă și deschidere către exterior, reflectând concepția de pluralism mondial. În special după intrarea în secolul al XXI-lea, realizarea unei serii de construcții ca puncte de reper

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]