903 matches
-
pe undeva și-l recunoștea. Băiatul s-a uitat la el insistent, apoi spre picioarele lui, scrutându-i Îmbrăcămintea Înainte de a-l mai privi o dată. În cele din urmă s-a răsucit și a Întins tava unui european din preajmă. Chinga Începuse să i se frece de claviculă. La fiecare mișcare, fie și la o simplă Întorsătură a capului, Îi simțea rosătura dureroasă. O clipă i-a trecut prin cap să deschidă geanta și să scoată ceva ca s-o mai
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
soldați care-l târau Între ei pe bătrânul Îngrijitor. Își ținea mâinile Încătușate pe creștetul capului, iar pe față avea o vânătaie pe care Adam n-o remarcase până atunci. Un al treilea soldat venea În urma lor. Ținea geanta de chinga lungă cu mâna Întinsă, departe de corp, de parcă ar fi fost un hoit. — Să mergem, a zis Z. Nu te mai uita! E așa de jalnic! Nu-i decât un biet bătrân. Au Înaintat până la un Cadillac negru, unde Îi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
până la umăr pentru a-l săruta. De la fântâna din colțul ogrăzii și până la moară era o cale de cinci minute. Odată ajuns aici, și-a dezbrăcat flaneaua și s-a strecurat în marea roată pentru a o debloca, chipurile, din chingile gheții. Și a bătut meșterul cu securea în sloiul de gheață până către dimineață, și de sus, de la lătoc, apa îngheța la loc și îl țintuia pe nesimțite ca într-o celulă sub formă de om, asemănătoare unei sculpturi abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
față torturii este un spirit din spița de visători temerari ai lui Corto Maltese. Un truc împrumutat din literatura lui Jack London, același truc pe care anarhistul din junglă îl utilizează în compania indienilor jivaros, îl eliberează pe soldat din chingile existenței sale. Imaginarul aparat creator de invincibilitate este ușa care se deschide către moarte și salvare. Poveștile lui Ernie Pike sunt încărcate de această aromă a coincidențelor ce sfidează logica rațiunii. În infernul retragerii din Rusia, o pereche de cizme
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
unește deșertul somalez, Africa de Est britanică și insulele din Atlantic, pregătind intrarea către Brazilia tuturor misterelor. Cartografia lui Pratt se naște în jurul acestui tărâm în care visele și misterele se află în libertate, iar rațiunea nu este prinsă în chingile carteziene ale verosimilului. Regiunea afro-caraibiană, cu ale sale prelungiri până în Bahia, este mediul care permite geniului lui Pratt să gândească aventura ca pe un cocktail rafinat în care se reunesc, în doze demne de James Bond, ingredientele de fascinație ale
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
a vă oferi un loc în Pământul Bordurian pe care îl pregătim. Sunteți, în fine, între oameni care vă apreciază geniul organizatoric. După ani de zile, viitorul pe care îl visase și primul său stăpân era pe cale de se naște. Chingile moralității mediocre erau abandonate pentru totdeauna. Stăpânindu-și entuziasmul, Olrik îi strânse mâna lui Sponsz. — Vă mulțumesc. Viitorul dumneavoastră este și al meu. Este timpul acțiunii. Capitolul 9, în care Tintin își continuă jurnalul și misterul din Bulundi începe să
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
deja Înspicată. Avea nas coroiat și profil de oaie. Un ochi părea mai mare decât celălalt și asta Îi dădea chipului o expresie batjocoritoare. De urechea stângă atârna un cercel de aur: un șarpe Înghițindu‑și coada. Încins cu o chingă de in, care‑i servea și ca recuzită de saltimbanc; Într‑o clipită, Împletitura se bățoșa brusc și, sub privirile uluite ale spectatorilor, el se cocoța pe ea ca pe‑un par. Alteori și‑o anina de gât, părând o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
egiptean, se frecă la ochi, apoi Își aruncă privirea În locul unde mai Înainte se aflase (și unde ar fi trebuit deci și acum să se afle) Simon numit Făcătorul de Minuni. Numai că el nu mai era acolo, ci doar chinga, Încolăcită precum un șarpe, ca și colbul care se așternea domol, praful ridicat de Simon când țopăise ca un cocoș neajutorat, agitând brațele ca niște aripi ciuntite. Apoi Își ridică ușor privirea În direcția În care mulțimea Își Înălțase capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
să închine lui Dumnezeu un omuleț proaspăt venit pe pământ?! De ce atâta tevatură și restricții (și asta în toate religiile), când această instituție (cum frumos o numea un reprezentant al ei) ar putea câștiga mult mai mult dacă ar desface chingile dogmelor și canoanelor nefolositoare nimănui, cu atât mai mult ei însăși, prin simplul fapt că, în loc să adune adepți, îi îndepărtează și pe cei pe care îi are. Fiți mai înțelepți, onorate Înalte Fețe Bisericești și adăstați o clipă și cumpăniți
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
să nu mai continue. Se așezară tustrei în iarbă, trăgându-și picioarele încrucișate sub ei, pentru a se simți mai comod în timp și în spațiu. Vorbiră la început mai rar și mai potolit pe urmă, își continuară convorbirea fără chinga sfielii și precauției despre firea tainică și despre puterea tămăduitoare a plantelor și despre aleanul stâncilor bătrâne, care se pleacă și ele, dinaintea Timpului sfărâmător de destine. Dialogul lor își alese drum peste talazuri de nisipuri cântătoare ale Marelui pustiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Ultimele două șireturi pe degetele lui Dumnezeu. Păpușarul strunea funiile, deasupra cortinei, sperietoarele din cârpe mimau fericirea; păpușarul slobozea strânsoarea, închipuirile destrămau cordele de sânge multicolor. La Socola erau opt internați la "risc maxim". Ziua, imobilizați de pat cu o chingă precum gura de ham strânsă în jurul inimii; altă cingătoare, ca un cerc închis sub pântecele butoiului cu murături; un fel de harnașament cazon peste burta ofițerului rus; la capătul chingii, o verigă, un lanț, un belciug de oțel, un pripon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
internați la "risc maxim". Ziua, imobilizați de pat cu o chingă precum gura de ham strânsă în jurul inimii; altă cingătoare, ca un cerc închis sub pântecele butoiului cu murături; un fel de harnașament cazon peste burta ofițerului rus; la capătul chingii, o verigă, un lanț, un belciug de oțel, un pripon înfipt în perete. Caii cavalerilor traci dormeau sub șa. Noaptea, peste pijama, li se punea pardesiul. Gata haiducilor! V-am înțolit de ceremonie! Sunteți numai buni pentru bal! Ghiță, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de atunci tot repeta ca un disc zgâriat remușcările lui Pavel. Un frate de la strană i-a smuls cartea din mână, alții doi l-au scos pe sus din biserică, l-au încuiat în chilie, l-au legat cu o chingă de piciorul patului. Frate, ai tulburat toată slujba! Lumea s-a smintit, părintele Ioan o să ne certe pe toți. "De aș grăi în limbile oamenilor și ale îngerilor, iar dragoste nu am, nimic nu sunt, făcutu-m-am aramă sunătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de aș împărți toată avuția mea și de aș da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi folosește." Dacă află părintele stareț, te leagă în stupină de un copac. Și eu am fost prins în chingi două zile, pentru că am râvnit la cizmele părintelui Macarie. O săptămână m-am uns cu seu de oaie, înțepăturile de albină le-am simțit până-n oase. Aici, nu ai ce să dăruiești, Petre, pentru ca aici nimic nu-ți aparține. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
brațe. Toamna storcea norii ca pe niște cămăși îmbibate cu nelocuire: Mama ei de viață! Doamne, cât trebuie să o mai suport? Nu înțeleg, de unde atâtea ifose de fată mare în inima unei curve bătrâne? A încorsetat-o moartea în chingi, a îmbălsămat-o în esență de pustietate, a pironit-o ca pe o cruce cu rădăcini de spatele meu și creste, crește sfidător și mă apasă precum un drum nefăcut până la capăt. Mama ei de momâie cu țâțele stafidite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
i se clătina, fiindcă își amintea că scrisese Discipolul pe hartă. "Sunteți acum... prins în capcana cea mai complexă... imaginată vreodată..." Senzația de dezastru care izbucni nu aducea cu nimic din ceea ce simțise până acum. - Ashargin, trândavule, coboară și aranjează chingile ăstui drull. Sări iute din brișcă. Cu degete nerăbdătoare, strânse cureaua slăbită de la gâtul masivului animal, asemănător unui bou. Fără să se gândească. Conducătorul, un preot în ținută de lucru, plesni din bici. Șareta se clătină și o ocoli prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
fără greutate ca de o ventuză, în timp ce picioarele ei slabe și goale îmi încingeau șoldurile. Doamna Miyagi era de o agilitate extraordinară: picioarele ei, în șosete albe de bumbac, se încrucișau pe osul meu sacral, strângându-mă ca într-o chingă. Apelul meu către Makiko nu rămăsese neascultat. În spatele panoului de hârtie al ușii glisante se desena silueta fetei, îngenuncheată pe rogojină, întinzând capul prin ușă, gâfâind, deschizând buzele, căscând ochii, în timp ce urmărea tresăririle mamei sale și ale mele cu interes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
interesa, cel care purta indicația: LANSARE Zăvoarele săriră. Motoarele propulsară naveta în afara lui Nostromo. Forțele gravitaționale o turtiră pe scaun, ca rezultat al plecării preciptate din nava-mamă. Știa că aceste chinuri nu aveau să dureze mult timp. Termină cu atașarea chingilor și-și acordă o inspirație profundă de aer proaspăt. Din locul ei abia putea atinge cutia lui Jones. Se aplecă peste brațul fotoliului cu ochii înecați în lacrimi și trase cutia mai aproape. Fixă ecranul agățat în fața ei. În centrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
apoi urmă o iluminare incandescentă când rafinăria se dezintegră. Două miliarde de tone de gaz și mașini se vaporizară în spațiu, eclipsând-o, apoi dispărând. Unda de șoc îmbrânci năpraznic naveta spațială. Când mica navă se stabiliză, Ripley își desfăcu chingile și se ridică. Nostromo și colegii săi încetaseră de a mai exista. Nu mai erau. Gândul acesta o bruscă și o izolă mai mult decât își imaginase. Îi era greu să accepte că nu mai trăiau ca niște componente ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
feluri au fost dintotdeauna, se dau soluții de către unii, „maeștri”, cum să le învingi. Dar cum să le urmezi dacă în lumea asta, atât de amestecată, nu mai găsești un înțelept? Se luptă guvernanții cu arme convenționale, teau prins în chingă, nu mai poți da înapoi. Dedublarea se desenează pe fondul crizei mondiale, te-afunzi în labirinturi tot mai adânc, vrei, nu vrei. Suntem o societate condusă de oameni bolnavi, nu se roșește pământul pe unde calcă monștri. Este războiul psihologic
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
de picior, piciorul stâng pe care Îl am șubred din copilărie. Mama Îl Învelea În frunze de varză proaspătă și noaptea, când mă Întorceam cu greu de pe o parte pe alta, ele se sfărâmau și se pierdeau prin așternut din chingile feșelor albe. Fără acest tratament constant pe care mama mi l-a aplicat cu consecvență ani de zile, boala misterioasă ar fi avansat agresiv. Draga mea, acum sunt asemeni unui copil care Învață să meargă . Sufletul meu e cenușiu. Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și în Bucovina). În octombrie, flagelul a fost semnalat pe teritoriul ungar, iradiind spre Austria și Boemia și coborând pe Dunăre în Banat, până la Porțile de Fier, dar cruțând atunci Transilvania. Astfel, către sfârșitul lui 1892 ne aflam strânși în chinga terorii dinspre Basarabia, dinspre Galiția și dinspre Banat. Zona de graniță cu Rusia părea să fie cea mai periclitată, întrucît, la începutul lui septembrie, holera ajunsese în preajma Prutului, la vest de Chișinău, ca până la sfârșitul lui octombrie să amenințe întreaga
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
noi? Ca să fiu sincer, nu știu sau, mai exact, eu n-o pot spune. Nimic nu arăta că aș fi fost o apariție așteptată. Dar nici neașteptată. Unii zăceau nemișcați, alții se răsuceau în paturile lor, câțiva erau legați cu chingi de piele. Și câți eram? Eram atâția câți încăpeau de-a lungul pereților în trei săli. E curios că aveam loc. De fapt trebuie să fi fost mult mai mulți needucabili în Västerbotten. Când spun „noi“, unul dintre cuvintele cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
narațiunii ne-a întrerupt apariția dnei Coutras care fusese în niște vizite. Intră, ca o corabie cu pânzele umflate de vânt, o ființă impozantă, înaltă și bine făcută, cu un bust amplu și un început de obezitate, strânsă alarmant în chingi de corsetul rigid. Avea un nas îndrăzneț și coroiat și vreo trei rânduri bărbii. Se ținea foarte dreaptă. Nu cedase nici măcar o clipă farmecului moleșitor al tropicelor, dimpotrivă, era mai activă, mai mondenă, mai hotărâtă decât ar fi putut socoti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
în folosul societății este adevăratul țel al vieții omenești. De ce nu s-a petrecut tot la fel și cu mine? De ce mă simt în continuare închis și zăvorât în această apăsătoare cușcă de carne, care mă ține ca strâns în chingi și care îmi aduce doar chinuri sufletești de negrăit, ce mă rod hain pe dinăuntru și mă storc de vlagă, lăsându-mă istovit și cu mințile rătăcite? De ce mie acest chin și acest martiriu? În sfârșit, de ce Judecătorul meu este
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]