7,296 matches
-
povesti matale, ne fierbi în zeama noastră - a intervenit și Ion Cotman cel tăcut. Eu nu știu când o să vă intre în cap că, cu un gâtlej care sună ca o darabană, nu poți spune povești. De o viață mă chinui să vă învăț și tot nu ați băgat la cap. Așa că mai puneți-vă pofta-n cui - a răspuns Pâcu, în timp ce un nouraș de fum străveziu slobozit din lulea l-a învăluit cu tandrețe... La un semn discret al lui
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Fetele sunt înfierbântate la maximum. Cu gestul învățat de la Sharon Stone din Basic Instinct, fetele își schimbă poziția picioarelor în ritmul muzicii. Lionel le privește turbat: e momentul s-aleagă. Le exclude din start pe cele două nenorocoase care se chinuie să-și dezlipească guma de pe nas. Din cele patru rămase, o alege pe Matilde, care a văzut Basic Instinct de patru ori - cu gândul să-l omoare pe bărbatu-său - și-i cunoaște toate dedesubturile lui Sharon Stone. Așa că Matilde
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
mult în canal, până nu i se mai vede decât capul. De la înălțimea de 15 cm, ochii par de șarpe. Edy mai spune „Cenușă și diamant!“ și dispare în canal, trăgând capacul deasupra lui. Roman ajunge la canal și se chinuie să ridice capacul. Îi e imposibil: pare sudat de-o veșnicie. Se uită pe cer: e lună plină. Furios, ia canistra, stropește cartoanele cu benzină și le dă foc. O ia la fugă. În urma lui se aud chirăituri. Lionel se
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
inimă, spune în românește: — Bogdaproste. — Scrie-mi pe ceva, că nu țin minte. Îi scrie cuvântul pe un bilețel. Între timp, Agnès face o inspecție a aparaturii din bucătărie. — Perfect. Asta e parola noastră: când vine cineva și spune - se chinuie să citească - bog da-pros-te, înseamnă că vine din partea mea și poți să-l servești cu un obiect. Ai să vezi, în câteva ore o să se răspândească zvonul că dai din casă și-o să te trezești pe cap cu toți profitorii
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
pe scenă”(p.59). Just! Este greu să ții balanța Între vocea cultivată și naturalețe! CÎnd auzim azi, Înregistrări de prin anii 50-60, surîdem involuntar, Îndepărtați de cîntatul textului; dar cînd, tot azi, intrăm În sala de spectacol și ne chinuim să deslușim ce cuvinte Încearcă să articuleze interpretul, nu ne simțim mai bine. Despre spectacol :” Spectacolul de teatru este un act de dragoste, În cel mai biblic sens al cuvîntului. Dacă nu există suficientă iubire, ceva lipsește din spectacol”(p.
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
În sănătatea domnului colonel, care... e-n grădină!”. CÎnd interpretul obosit a revenit În scenă, Cornel Vulpe a vrut s-o dreagă și a zis: “Nu-l lăsați să vorbească, fiindcă e peltic!”. În fine, după ce Stela Popescu s-a chinuit să condenseze multele ei scene cu interpretul beat al lui Verșinin, În final actorul, Îndopat cu cafele, părea că s-a trezit. Numai că declarația pe care trebuia s-o facă Mașei, aproape ininteligibilă, a făcut-o ...Olgăi! Publicul, vorba
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
dat cu pumnul În gură, mi-a curs sânge din nas... după asta când mă mai bătea mă filma cum plângeam, cum mă apăram și după asta arăta la lume: uite ce fac eu, uite cum plâng eu, și mă chinuiau...”. Un alt pretext al agresiunii fizice parentale l-a constituit o relație amoroasă firească, pe care fata a avut-o la vârsta de 17 ani și care a stârnit o puternică adversitate genitorilor: „... părinții mei s au opus relației dintre
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
fost atunci... eram cu un maieu, și m-a bătut mama, a vrut să mă muște... când se enervează foarte tare are obiceiul să mă muște, a smuls maieul de pe mine, eei... din astea... și avea o plăcere să mă chinuie, Îmi spunea: «Mai pleci din casă, nu?» și mă făcea În toate felurile...”. Violența fizică era dublată de cea verbală, aceasta din urmă „desăvârșind” climatul extrem de ostil pe care fata Îl suporta În cadrul propriei familii: „... când a aflat că eu
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
țigani... Încă mai sunt. Nu aveam cine știe ce condiții,... adică... aveam sobe pentru care trebuiau lemne, se răcea foarte repede În casă, era foarte greu, multă chinuială... Se făcea igrasie pe pereți... În fine, cu timpul ei au Început să se chinuie Într-un fel ca să facă casa... și de asta de mic copil mi-au lipsit multe lucruri, adică erau săptămâni, luni În care În fiecare dimineață mâncam numai ceai cu pâine și margarină. și după asta, am ajuns la un
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
sânge din nas, nu știu cum putea să facă așa ceva, ba mai mult... după asta când mă mai bătea mă filma cum plângeam, cum mă apăram și după asta arăta la lume: uite ce fac eu, uite cum plăng eu, și mă chinuiau... După toată povestea asta, după o perioadă de timp, au aflat că eu ieșeam noaptea din casă... vai, ce bătaie a fost atunci... nu mă lăsau să ies din casă două luni de zile... vacanța de vară am stat numai
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
venit acasă, eram cu un maieu, și m-a bătut mama, a vrut să mă muște... când se enervează foarte tare are obiceiul să mă muște, a smuls maieul de pe mine, ei... din astea, și avea o plăcere să mă chinuie, Îmi spunea: «Mai pleci din casă, nu?» și mă făcea În toate felurile. Motiv pentru care... eu acuma am plecat de acasă am vrut să Îmi iau viața În propriile mâini... Care a fost primul pas: eu am venit În
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
să mor, dar nu știam cum, ceea ce văzusem și eu prin filme, pastile mai multe nu aveam În casă, să Îmi tai venele nu mă lăsa să intru În bucătărie pentru că știa că asta vreau să fac. și totuși mă chinuia și mai tare: mă vedea că fac astea și el tot mai dădea În mine. M-a dat afară din casă, mi a spus că până se Întoarce el să plec... a plecat două zile acasă, atunci. Am plecat și
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
poți auzi cum mușchii tăi își repară mitocondriile, în vremea când tu stai cu fesele pe săniuța cu tălpi de argint marcat, auzi ca un ciripit șoptit, e semnul că mușchii tăi își repară mitocondriile, telocitele tale îți repară organele chinuite de efort, de alergarea ta fără preget către suflețelul vieții tale. vor fi trei zile până la întâlnirea cu gheng și trei zile după, apoi vei coborî de pe săniuță și vei da drumul vulpilor-zburătoare-cu-cap-cenușiu, să se poată întoarce în cuibul lor
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
cred că e adevărat. Gelos că el nu e băgat în seamă. Că ea e personaj principal. Cât timp am stat de vorbă, a zorit-o să plece înainte de încheierea programului. A pus obloanele. Un sfert de oră s-a chinuit să mute un scaun într-un colț. Asta înseamnă că a fost ocupat. Totuși, de remarcat că, în general, oamenii ăștia au un alt ritm. O altă accepțiune a timpului. Pe un perete crăpat, un calendar a încremenit la luna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
o brichetă în față, îl flambai. Dar nu asta e informația principală. Că ăla era băut. Nici vorbă. Vine la mine și, cu un surâs bălos, îmi arată un afiș zdrențuit din spatele meu. Plouase, ninsese pe afișul acela care se chinuia să reprezinte o cotoroanță diabetică și care avea un nume ce se termina cu Yoga. Cratimă Yoga. Să zicem așa. Numele real nu se mai distingea. O vezi, io îi sunt dator vândut ăsteia! Știi câte a făcut femeia asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Costăchel s-a curmat ca retezată... Au urmat clipe lungi de tăcere... În cele din urmă, agronomul a intervenit: Ar fi bună orice hârtie care să spună că ai fost în lagăr... Pe chipul lui Costăchel se vedea că se chinuie să-și amintească ceva... Am un... Un fel de bilet... O legitimație de liberă trecere. „Propuska” se cheamă. Cum vine asta? Legitimație de liberă trecere? Doar erați închși în lagăr. Nu vă scotea la muncă în coloană? La ce ți-
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
domnule”. În al doilea, nu sunt „jandar”. Jandarii au fost pe vremea regimului burghezomoșieresc... Când erai tu primar. Eu sunt tovarășul Leucătov, șeful postului de miliție din comună! Ai băgat la cap? Am priceput - a răspuns Costăchel. În timp ce Leucătov se chinuia să completeze o hârtie, Costăchel se întreba: „De când sunt eu tovarăș cu aista? Ce? Am fost la furat în tovărășie cu el? Ferească-mă Dumnezeu!”... Uite aici dovada că locuiești în comună. Cu asta te prezinți la miliția raională pentru
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
este zadarnică - este și primejdioasă. Ai zece minute să te îmbraci, să-ți iei ceva de mâncare și schimburi! - a poruncit căpitanul, fără să privească la Măriuca și la băiat, care plângeau în hohote. În timp ce Costăchel se îmbrăca, Măriuca se chinuia să pregătească cele cerute de securist, tânguindu-se cu voce mocnită: „Doamne Dumnezeule! Ce ai cu noi? De ce abați asupra noastră toate nenorocirile? Cu ce ți-am greșit, Doamne?” Când totul a fost gata, Costăchel s-a apropiat de Măriuca
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
sufletul unei mame această sentință! Despre greșelile Simonei, în care, vrând-nevrând, fusese implicat și Teo, acum orice discuție de incriminare era de prisos. Hotărârea supremă depășea judecata tuturor instanțelor omenești. * Doina îl găsi pe soțul ei stors de putere, absent, chinuit de gânduri, fără vlagă. Ședea pe marginea patului susținându-și capul cu mâinile, împovărat de sfârșitul tragic al unui copil nevinovat. Tu nu ai ce să-ți reproșezi, îi spuse ea, nu tu ai provocat accidentul. Sunt încredințată că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
cu totul a-i mai șopti acel călduros „noapte bună” oglinzii. Își potrivi perna sub cap, stinse lumina și închise ochii. Cititorul de bună seamă că își aduce aminte de acele nopți lungi, în care, deși stai cu ochii închiși, chinuindu-te să adormi, nu izbutești decât să te foiești de pe o parte pe alta, fără să-ți găsești locul deloc, ceasurile alunecând pe lângă tine cu o greutate tainică și din cale-afară de chinuitoare. Ei bine, printr-o astfel de noapte
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mine, fiindcă, în mijlocul acelei odăii, stătea un bărbat care, deși părea deja trecut de vârsta a doua la prima vedere, aveam a trage concluzia mai târziu că îmbătrânirea-i înainte de vreme o căpătase de la nenumăratele poveri sufletești, poveri ce-i chinuiau cugetul tot timpul și i-l frământau, neînduplecându-se a-i da pace defel. Observându-l atent din semiprofil, acesta avea acea privire pierdută n zare, care, deși se slujește de ochii deschiși ai celui în cauză, nu sesizează niciodată
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
atenția familiei sale, care - în mod firesc, de altfel -, socotindu-l la ananghie, nu a întârziat deloc să-i vină în ajutor. Însă mare va fi mirarea, când voi spune că multă vreme aceasta s-a străduit și s-a chinuit să-l asculte, să-l înțeleagă și să-l dreagă de toate gândurile întunecate, ce-l iscodeau cu atâta forță, dar nu izbuti a-i da nicidecum de capăt. Ea făcu apel până și la ajutorul a nenumărați psihologi și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
extremă, ce și-o dorea a fi neclintită și care îl obliga să rămână cu totul în lumea lui, în singurătate, ca un sihastru-n izolare, supunându-se necontenit și fără împotrivire noianului de gânduri, ce-l asalta și-l chinuia și sub apăsarea căruia se îndoia, ca sub un teribil canon. Refuza total să mai iasă în lume. Și, dacă lucrul acesta nu s-ar fi întâmplat, ar fi desfășurat el înaintea cuiva toată mulțimea de frământări, ce nu-i
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
propria-i parte. În astfel de momente, o tulburare neagră a simțurilor îl învăluia repede și cu putere, iar o teribilă angoasă îi cuprindea toată ființa brusc, totul culminând cu formarea unui nod în gât, ce-l înăbușea și-l chinuia vârtos, nedându-i pace multă vreme. Iar aceste simțăminte puternice și violente, care dau năvală în sufletul omului și îl copleșesc pe deplin, se alcătuiau la el într-o suferință psihologică și morală, ce îl determina să mediteze adânc, într-
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
cu niciun chip el nu putea să se calmeze și să adoarmă, iar pulsația continuă a neliniștii sale nervoase îl determină să delibereze din nou, în forul său interior, astfel: „Trupul meu refuză somnul, mă lasă, fără încetare, să mă chinui, iar mintea mea refuză adesea judecata. De ce, oare, toate acestea mie? Nu am făcut altceva, decât să caut calea cea mai lesnicioasă și, totodată, cea mai avantajoasă, pentru împlinirea dorinței mele, iar, atunci când am găsit-o în sfârșit, am urmat
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]