KorAP: Find »[drukola/base=cibernetică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...60 >

1,498 matches

Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775

un text datînd din 1972, toate meritele aventurii informatice, generatoare de "cunoștințe eficace" și prezintă, în convorbirea sa din 1995, o viziune mai precisă a practicilor cibernetice proprii și a celor ale lui Jacques Sauvan. Cîteva cuvinte despre a doua cibernetică și despre Școala de la Palo Alto reprezintă introducerea unei convorbiri cu Joël de Rosnay realizată în 1995. Ni s-a părut util să expunem cîteva noțiuni despre teoria informației înainte de convorbirea cu Henri Atlan, teorie pe care acesta a pre-zentat-o

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
ei. Unele dintre ele, în special cele redactate de Alain Laurent sau Jacques Robin, ilustrează spiritul inițial pozitivist al cîtorva membri ai grupului. Se observă un entuziasm evident față de noile tehnologii și mai ales față de tehnicile informaționale, interesul pronunțat pentru cibernetică, teoria informației, conceptul de auto-organizare, teoria sistemelor, tot ce avea succes în California, unde unii membri petrecuseră un timp. Abordarea istoriei contemporane prin in-termediul interviului pune problema sursei orale: mărturia ca unică sursă de informații nu e nicio-dată suficientă deoarece

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
apropiați de atunci. Henri Laborit îmi arăta o altă manieră "de a vedea lucrurile"; după întîlniri și după citirea lucrărilor sale, mai ales Structures et biologie (Structuri și biologie), am început să mă interesez îndeaproape de teoria sistemelor și de cibernetică. În 1965, cînd Robert Buron a creat Objectif 72, am încercat să-l conving că trebuia să înțelegem repercusiunile descoperirilor științifice și tehnice asupra vieții sociale. Eram impresionat de importanța pe care o căpăta informatica, nu numai ca "informatică", ci

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
arătat că materia se organizează pe niveluri, atît cea vie, cît și cea inanimată, și că aceste niveluri sînt reglate de "servomecanisme". Aceste servomecanisme, în funcție de feed-back-urile pozitive sau negative, permit existența unor reacții între nivelurile de organizare. Această expunere, foarte cibernetică, era orientată spre viață și societate. Cît despre Edgar Morin, el avea deja în minte o nouă paradigmă pentru specia umană. Ne-a făcut demonstrația a ceea ce sînt efectiv problemele suprapuse; nu cred că utiliza deja termenul de "complexitate". Prin

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
altfel? Hotărînd să discut despre asta cu Edgar Morin și Henri Laborit, și după o serie de conversații comune, am contactat un anumit număr de persoane, nu prea multe, pentru a evita "zgomotul și furia". Cunoștințele de sociologie, psihologie, biologie, cibernetică ale lui Laborit și Morin, interesul lor pentru teoria sistemelor îi îndemnau să prefere contactarea unor personalități implicate în ceea ce ținea de biologie și de psihologie. În cele din urmă, s-a hotărît organizarea unei prime întîl-niri. Robert Buron și

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
întîl-nire. Henri Laborit ne-a propus să-l invite pe asistentul său, Bernard Weber, biolog, care lucra cu el, și pe Jacques Sauvan, medic, cibernetician de mare clasă care i-a urmat lui Louis Couffignal la președinția Societății franceze de cibernetică. În fine, cum Edgar Morin se gîndea că nu va putea fi cu noi în permanență călătorea mult de pe atunci ne-a propus să invite un tînăr sociolog, pe Alain Laurent, unul dintre elevii săi, profesor de filosofie. B.C. Cei

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
pentru a-l recontacta spre a-i propune să facă parte din Grupul celor Zece. Conștient de multă vreme că economia nu putea să devină o știință autonomă, ruptă de social și de mediu, era interesat de teoria sistemelor, de cibernetică, de sistemele complexe, dar și de științele sociale. Problema centrală a fost de la bun început: "Descoperirile, cunoștințele de biologie, psihologie, sociologie vor reduce sau nu cîtuși de puțin latura magică a deciziei politice?" B.C. Vă amintiți manifestul pe care ați

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
La prima întîlnire, a fost exprimată dorința să nu depășim niciodată un maximum de douăzeci de persoane. Am propus să alegem cîteva subiecte concrete. Disciplinele sugerate erau, prin-tre altele, biologia, medicina, științele exacte, bineînțeles, dar și etnologia, sociologia, economia, politica, cibernetica, informatica, filosofia, deși, în mod ciudat, istoria nu era menționată. Era, totuși, perioada în care Fernand Braudel realiza un demers apropiat de al nostru cu mijloace mult mai consistente dar mai restrîns la cercetători în științele sociale și umane. Noi

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
Barthes, nu era încă formalizat. În acea perioadă, eram impresionați mai ales de efectele pe care fiecare dintre noi le observa pornind de la lecturile sale, de la contactele cu ceea ce pentru noi era într-adevăr un nou univers de explorat: lumea ciberneticii, a teoriei mulțimilor, a teoriei informației, lumea nivelurilor organizaționale, aceea a autoreglărilor. Acestea sînt amintirile mele despre întîlnirile din primul an. Pentru ne da mai bine seama de situa-ție, am hotărît să organizăm un seminar de două zile, pe 14

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
fără îndoială "haotică", cu determinismul său latent, se află la baza înțelegerii în domeniului sunetelor. În calitate de teoretician, Michel Philippot s-a interesat de studiul proceselor de creație estetică pe care le-a analizat mulțumită unor metode de simulare provenind din cibernetică. Pentru el, organizarea elementelor determina opera de artă, această or-ganizare trebuind să fie expresia unei ordini riguroase. Pentru a încerca să atingă rigoarea dorită, își făurea propriile reguli, inventa noi modele matematice. Michel Philippot a revenit o dată sau de două

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
mediu, după integrarea informațiilor; e sistemul nervos al sistemului social". Și Laborit concluzionează dorind ca în lumea de mîine "să se rezerve un loc mai important științelor vieții și biologiei generale în cadrul educației noilor generații, și ca matematica modernă și cibernetica să le ajute să-și structureze gîndirea și actele (...). Acea transformare a mediu-lui care va permite trecerea de la o societate zisă de consum la una a cunoașterii, va fi probabil reprezentată de venirea la putere a mașinilor. Dar va trebui

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
în acest caz, explozia din Mai a însemnat printre al-tele și o explozie a decompartimentării". În 1968, este contactat de Jacques Robin pentru a face parte din Grupul celor Zece, în care schimburile și discuțiile îi descoperă "fațeta fecundă a ciberneticii". Invitat de Jonas Salk la Institutul Salk din California, în 1960-1970, se inițiază în biologie, în teoria sistemelor și în gîn-direa lui Gregory Bateson. Această perioadă de ucenicie și studii este bogată în învățăminte. După un ocol prin Tokio, Kyoto

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
pe care o practică, sociologia, el atribuie un loc aparte științelor vieții, în care se va iniția în cursul sejurului său în SUA și prin discuțiile cu Henri Laborit și Jacques Sauvan, care îi vor permite să descopere și lumea ciberneticii. CIBERNETICA ȘI GRUPUL CELOR ZECE INTRODUCERE ÎN CIBERNETICĂ Termenul de "cibernetică" poate părea astăzi un pic enigmatic pentru unii și, cum e folosit des în cursul întîlnirilor Grupului celor Zece, vom încerca să înțelegem cum a devenit el popular la

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
care o practică, sociologia, el atribuie un loc aparte științelor vieții, în care se va iniția în cursul sejurului său în SUA și prin discuțiile cu Henri Laborit și Jacques Sauvan, care îi vor permite să descopere și lumea ciberneticii. CIBERNETICA ȘI GRUPUL CELOR ZECE INTRODUCERE ÎN CIBERNETICĂ Termenul de "cibernetică" poate părea astăzi un pic enigmatic pentru unii și, cum e folosit des în cursul întîlnirilor Grupului celor Zece, vom încerca să înțelegem cum a devenit el popular la începutul

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
loc aparte științelor vieții, în care se va iniția în cursul sejurului său în SUA și prin discuțiile cu Henri Laborit și Jacques Sauvan, care îi vor permite să descopere și lumea ciberneticii. CIBERNETICA ȘI GRUPUL CELOR ZECE INTRODUCERE ÎN CIBERNETICĂ Termenul de "cibernetică" poate părea astăzi un pic enigmatic pentru unii și, cum e folosit des în cursul întîlnirilor Grupului celor Zece, vom încerca să înțelegem cum a devenit el popular la începutul anilor '50. De Latil 38, un jurnalist

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
vieții, în care se va iniția în cursul sejurului său în SUA și prin discuțiile cu Henri Laborit și Jacques Sauvan, care îi vor permite să descopere și lumea ciberneticii. CIBERNETICA ȘI GRUPUL CELOR ZECE INTRODUCERE ÎN CIBERNETICĂ Termenul de "cibernetică" poate părea astăzi un pic enigmatic pentru unii și, cum e folosit des în cursul întîlnirilor Grupului celor Zece, vom încerca să înțelegem cum a devenit el popular la începutul anilor '50. De Latil 38, un jurnalist științific francez foarte

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
astăzi un pic enigmatic pentru unii și, cum e folosit des în cursul întîlnirilor Grupului celor Zece, vom încerca să înțelegem cum a devenit el popular la începutul anilor '50. De Latil 38, un jurnalist științific francez foarte atras de cibernetică, explică faptul că "cei care aveau să creeze cibernetica construind un pod între științele în care erau specialiști, ar fi rămas fără îndoială în domeniul speculațiilor teoretice dacă războiul nu ar fi ridicat o problemă cu totul practică: fie un

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
folosit des în cursul întîlnirilor Grupului celor Zece, vom încerca să înțelegem cum a devenit el popular la începutul anilor '50. De Latil 38, un jurnalist științific francez foarte atras de cibernetică, explică faptul că "cei care aveau să creeze cibernetica construind un pod între științele în care erau specialiști, ar fi rămas fără îndoială în domeniul speculațiilor teoretice dacă războiul nu ar fi ridicat o problemă cu totul practică: fie un avion inamic; cum l-ar putea atinge apărarea antiaeriană

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
în Essai sur la philosophie des sciences (Eseu despre filosofia științelor), pentru a desemna arta guvernării. Wiener l-a făcut popular cînd a publicat, în 1948, o lucrare intitulată Cybernetics or control and communication in the animal and the machine (Cibernetica sau controlul și comunicarea la animale și la mașini). O amplă introducere prezenta numeroasele puncte de vedere ce i-au făcut pe unii dintre savanții cei mai importanți în disciplinele lor (Rosenblueth, Cannon, Bigelow, McCulloch, Pitts, Lettvin, Lorente de No

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
scoate în evidență o analogie între structura sau comportamentul unui organ aparținînd unei ființe vii și cel al unei mașini, și de a conchide de aici că teoria matematică a funcționării organelor acelei mașini se poate aplica organismului viu. Obiectul ciberneticii era acela de a produce o teorie valabilă simultan pentru mașină și pentru animal, iar mecanismul efectului retroactiv era considerat ca fiind mecanismul comun prin excelență, regăsit și la unul, și la celălalt. Cibernetica a stîrnit un mare entuziasm și

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
se poate aplica organismului viu. Obiectul ciberneticii era acela de a produce o teorie valabilă simultan pentru mașină și pentru animal, iar mecanismul efectului retroactiv era considerat ca fiind mecanismul comun prin excelență, regăsit și la unul, și la celălalt. Cibernetica a stîrnit un mare entuziasm și speranțele cele mai necugetate. Oamenii de știință încercau să fondeze o știință a spiritului. În afara articolului lui Wiener, Rosenblueth și Bigelow, un alt articol, semnat de Warren McCulloch (neurofiziolog) și de Walter Pitts (logician

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
le primeau. McCulloch și Pitts au creat un calcul boolean al impulsurilor rețelelor neuronale ale căror elemente, neuronii formali, se declanșau la momentul t+1, dacă suma "greutăților" impulsurilor primite la intrare la momentul t depășea o valoare-prag fixată. Odată cu cibernetica, formalismul logico-matematic era introdus în științele creierului, noțiunea de tratament și informație era generalizată și erau puse fundamentele inteligenței artificiale. Cultura militară de după război transformă biologia într-o știință a informației: se trecea de la o reprezentare a vieții materială și

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
un simplu transfer de mesaj de la o generație la alta. Ființele vii, celulele și moleculele erau considerate ca făcînd parte dintr-o rețea de comunicare. Termenii de informație, efect retroactiv, mesaje, coduri, alfabet, instrucțiuni, programe erau introduși în vocabularul biologilor. Cibernetica, ce exalta automatismul, se ca-racteriza în Statele Unite prin dorința de a descrie fenomenele spiritului și cele de comportament prin concepte ale științelor matematice și fizice. Jean-Pierre Dupuy o descrie chiar ca pe o "încer-care fizicalistă de a cuceri științele spiritului

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
se ca-racteriza în Statele Unite prin dorința de a descrie fenomenele spiritului și cele de comportament prin concepte ale științelor matematice și fizice. Jean-Pierre Dupuy o descrie chiar ca pe o "încer-care fizicalistă de a cuceri științele spiritului"44. În Franța, cibernetica avea alte caracteristici: dacă mecanismele de feed-back erau folosite ca argument, totuși nu matematicienii preluaseră controlul domeniului; în schimb, mulți biologi și medici arătau interes pentru noul curent de gîndire. Henri Laborit și Jacques Sauvan, doi membri ai Grupului celor

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
Sauvan, doi membri ai Grupului celor Zece, i-au inițiat pe ceilalți membri ai grupului în conceptul de efect retroactiv, în teoria informației și în "arta de a eficientiza acțiunea"45. Henri Laborit și Jacques Sauvan îndeosebi erau interesați de cibernetică și au reușit să-i facă pe ceilalți membrii ai grupului să le împărtășească entuziasmul. Jacques Robin a analizat le-găturile dintre cibernetică și politică 46 în fața Societății naționale de cibernetică. Efectul retroactiv și echilibrul erau prezentate drept elementele principale ale

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]