13,837 matches
-
teritoriu stilistic anchilozat,de ceva timp. Tocmai de aceea întîlnirea cu filmul ” A Dragon Arrives!” (regia Mani Haghighi) poate echivala cu o mică revoluție, mai bine spus contra-revoluție, iraniană. Sîntem în anul 1965,un Chevrolet portocaliu ajunge la poarta unui cimitir așezat în mijlocul deșertului și din el coboară doi domni îmbrăcați în costume a la Blues Brothers. Mai mult nu vă spunem, pentru că trebuie să vedeți acest film, într-un fel, inclasabil. BIFF vă prezintă încă un film premiat la începutul
UN FILM ROMÂNESC ÎN COMPETIȚIA FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE FILM BUCUREŞTI 2016 [Corola-blog/BlogPost/98524_a_99816]
-
primul rând identitatea, să nu dispară ca și popor. Vreau să vă spun de ce este important? Păi, în primul rând aici românii cititnd în scrierile mai vechi ă so observă că aici fiind un loc românesc, făcut pe teritoriul unui cimitir, și aici este o istorie foarte interesantă, vechiul cimitir greco-catolic, românii aici se adunau, vorbeau politica vremurilor respective, aici vorbeau despre ceea ce se întâmplă, de aici a plecat Garda Națională Română la Alba Iulia în 1918, a fost sediul Gărzii
1879 CÂMPIA TURZII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381577_a_382906]
-
Vreau să vă spun de ce este important? Păi, în primul rând aici românii cititnd în scrierile mai vechi ă so observă că aici fiind un loc românesc, făcut pe teritoriul unui cimitir, și aici este o istorie foarte interesantă, vechiul cimitir greco-catolic, românii aici se adunau, vorbeau politica vremurilor respective, aici vorbeau despre ceea ce se întâmplă, de aici a plecat Garda Națională Română la Alba Iulia în 1918, a fost sediul Gărzii Naționale Române, pentru că românii știau că ăsta e locul
1879 CÂMPIA TURZII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381577_a_382906]
-
apă și un pământ. Și dacă oricum nu există adevăr, poate că doctrina n-a fost înțeleasă sau aplicată cum trebuie. În acest context, n-ar fi de mirare dacă fantoma care a bântuit prin Europa, marxismul, exilat acum în cimitirul ideilor, sau teologia eliberării, și-ar face din nou apariția, desigur într-un nou veșmânt, dar la fel de demonic. Permiteți-mi să reiau o ideie din articolul meu „Credința și rațiune”, care v-a făcut „o plăcută surpriza.. (la) intermezzo metafizic
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
acela cu grabă te chema, Ochii, sărăcuții, or să se dezvețe, Trupul așa dispare când e ziua grea. Eu stau mută, sub același soare, Cu pași istoviți cătând în delir, Iubesc viața grabnic trecătoare, Dar tot viață, Doamne, e-n cimitir... L’heure bleu Amurgul albastru îmi îneacă ochii, Cum o apă mare din matcă scăpată, În zare, ca spadele tremură plopii, Mă-nvăluie-o tăcere nemăsurată. Stau într-un lan de in argintat, Noaptea acuma poate să vină, Sufletul trist, un cal
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
acela cu grabă te chema,Ochii, sărăcuții, or să se dezvețe,Trupul așa dispare când e ziua grea.Eu stau mută, sub același soare,Cu pași istoviți cătând în delir,Iubesc viața grabnic trecătoare, Dar tot viață, Doamne, e-n cimitir...L’heure bleuAmurgul albastru îmi îneacă ochii,Cum o apă mare din matcă scăpată,În zare, ca spadele tremură plopii,Mă-nvăluie-o tăcere nemăsurată. Stau într-un lan de in argintat,Noaptea acuma poate să vină,Sufletul trist, un cal zbuciumat
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
prea umilși nu mi-ai dat puterea,chircită-n rugăciune,să pot privi cerul,cu suflet de copil !.... XVII. ÎN BELLU, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2065 din 26 august 2016. Azi a venit toamna. O văd prin cimitir, Văd jerbe aurii cum pune pe morminte, Un Recviem răzbate , iar frunzele-n delir Mi se adună-n suflet, în ochi și în cuvinte... Nervuri și oase, cernându-și risipirea, Cuvinte-n veci de-adio sub palid trandafir, O, ce
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
iar frunzele-n delir Mi se adună-n suflet, în ochi și în cuvinte... Nervuri și oase, cernându-și risipirea, Cuvinte-n veci de-adio sub palid trandafir, O, ce dureroasă este amintirea În toamna ca o moarte trecând prin cimitir! Citește mai mult Azi a venit toamna. O văd prin cimitir,Văd jerbe aurii cum pune pe morminte,Un Recviem răzbate , iar frunzele-n delirMi se adună-n suflet, în ochi și în cuvinte...Nervuri și oase, cernându-și risipirea
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
și în cuvinte... Nervuri și oase, cernându-și risipirea, Cuvinte-n veci de-adio sub palid trandafir, O, ce dureroasă este amintirea În toamna ca o moarte trecând prin cimitir! Citește mai mult Azi a venit toamna. O văd prin cimitir,Văd jerbe aurii cum pune pe morminte,Un Recviem răzbate , iar frunzele-n delirMi se adună-n suflet, în ochi și în cuvinte...Nervuri și oase, cernându-și risipirea,Cuvinte-n veci de-adio sub palid trandafir,O, ce dureroasă
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
Recviem răzbate , iar frunzele-n delirMi se adună-n suflet, în ochi și în cuvinte...Nervuri și oase, cernându-și risipirea,Cuvinte-n veci de-adio sub palid trandafir,O, ce dureroasă este amintireaîn toamna ca o moarte trecând prin cimitir!... XVIII. CA-NTR-O CĂDERE, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2058 din 19 august 2016. Ca-ntr-o cădere, toamna, în tainică tăcere, Când vântul în pădure e o sălbăticiune, Se-așază-ncet pe frunze ,drept jertfă, o durere, Coroană-mpovărată
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
motivat să scrieți acest roman numit „Dincolo de stelele reci”? Horia MUNTENUȘ: Amintirile adolescenței și tinereții mele. Poate, mai cu seamă, una dintre ele, o întâmplare legată de întâlnirea mea cu un corb. În înserare, pășind pe poteca șerpuitoare a unui cimitir, când luna era răsărită dar soarele ... Citește mai mult „Nu mă va putea sfâșiadecât corbul tinereții mele!”Cristina OPREA: Domnule Horia Muntenuș anul acesta care se încheie, se pare că a fost un an benefic pentru dumneavoastră deoarece ați publicat
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
motivat să scrieți acest roman numit „Dincolo de stelele reci”?Horia MUNTENUȘ: Amintirile adolescenței și tinereții mele. Poate, mai cu seamă, una dintre ele, o întâmplare legată de întâlnirea mea cu un corb. În înserare, pășind pe poteca șerpuitoare a unui cimitir, când luna era răsărită dar soarele ... XXII. CRISTINA OPREA - VIZIUNEA SUPRAREALISTĂ A LUI HORIA MUNTENUȘ ÎN ROMANUL „DINCOLO DE STELELE RECI”, de Cristina Oprea, publicat în Ediția nr. 1772 din 07 noiembrie 2015. Pe domnul Horia Muntenuș l-am cunoscut la
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
Film Marilyn Monroe. Poștașu'. Nosferatu'. Agentu' 007. Ciobanii. Cei doi Piersici. Un cimitir vesel, și acum, într-o aură cool-futuristă, Matei Corvin și „bunul său prieten”, Vlad Țepeș. Adică, TIFF-ul nostru cel din fiecare an: afișe bestiale care împânzesc anual orașul, începând cu luna mai. Nu știam eu multe despre festival prin
Despre Matei, Vlad și Paul [Corola-blog/BlogPost/98958_a_100250]
-
în Franța - Uniunea Scriitorilor din România - Société des Auteurs et Compositeurs Dramatiques (Franța) - Ecrivains Associés du Théâtre (Franța) - Société des Gens de Lettres de France Născut pe 29 ianuarie 1956 în Bucovina, la Rădăuți, oraș fabulos tăiat în două (cu tot cu cimitir) de o cale ferată care reprezintă pentru autor axa de simetrie a universului. Orașul este descris pe larg în românul publicat de Matei Vișniec la Cartea Românească și intitulat "Cafeneaua Pas-Parol". Mama, Minodora, a fost educatoare, tată, Ioan, a fost
Matei Vişniec [Corola-blog/BlogPost/99602_a_100894]
-
pentru tot ce înseamnă poziționarea României”, afirmă Peter Hurley. La 26 noiembrie 2012, Peter Hurley a pornit într-o călătorie de 650 de kilometri, singur, pe jos, având ca unică sursă de supraviețuire bunătatea și ospitalitatea oamenilor. A mers de la Cimitirul Vesel până la Muzeul Național al Țăranului Român, parcurgând câte 30 de km pe zi. Douăzeci și șase de zile mai târziu, pe 21 decembrie 2012, ajungea la destinație. După lansarea de la MNTR, Peter pornește din nou la drum, înapoi spre
„Drumul crucilor” – ”the Way of the Crosses” [Corola-blog/BlogPost/97898_a_99190]
-
au niște fețe absolut grețoase, de paraziți slinoși. Din cauza caracterului vi se pare așa, altfel ar putea fi considerați niște băieți chiar banali. Știu, de-acum încolo, veți aștepta cu nerăbdare moartea vreunei mătuși, ca să aveți prilejul să ajungeți la cimitir. Ajunși acolo, în fața tuturor rudelor, nu ezitați să vă tăvăliți nițel pe coșciug, sărutându-vă sălbatic (puteți să vă sfâșiați puțin și hainele de pe voi). Va fi un sărut cu adevărat memorabil pentru toată lumea, în afară de moartă. Vă sunt antipatici Morar
50 de locuri în care să îți săruți iubitul – cu glume pentru Morar și Buzdugan by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20508_a_21833]
-
Simona Tache Comentați, vă rog, cu cuvintele voastre, aceasta proaspătă confesiune a Oanei Zăvoranu, în contextul scandalului cu vrăjitoarele, aflat în plină desfășurare. “Îmi spuneau că trebuie la 12 noaptea să fim în cimitir. Că vor scoate cei nouă necurați care sălășluiesc în mine. M-au dus într-un cavou unde erau două cadavre. M-au pus să pup acești morți. Mi se dădea să beau un lichid. Aveau grijă să mă purifice. Îmi
Zăvoranu, vrăjitoarele, morţii, broaştele, şerpii şi cei nouă necuraţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20520_a_21845]
-
Dumnezeul meu, iartă-mă! Doinaș, dulcele meu, o prea mare iubire ucide”. Fuseseră despărțiți pentru prima oară, după 42 de ani, dar despărțirea nu a durat decât câteva ore. Au fost înmormântați împreună, pe 28 mai, în parcul Academiei Române din Cimitirul Bellu. Sașa Odobescu: Pentru că, la fel ca Irinel Liciu, e autoarea unui gest halucinant de iubire, pe care nu știu câte femei ar fi capabile să-l facă. Când, îndrăgostit fiind de tânăra profesoară Hortensia Racoviță, soțul ei, scriitorul Alexandru Odobescu, a
Femei despre care merită să vorbim by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20853_a_22178]
-
de se sperie clienții și vor să coboare din ea. S-o vând și să cumpăr alta nouă? Îi veni să râdă cu hohote. Ce glumă bună! Dar fără un tun, simte că, în curând o va duce plângând la cimitirul de mașini, unde va aprinde o lumânare și o va pupa pe capote. Și stropii ăștia care se reped în parbriz, parcă să-i pătrundă în ochi și în creier!..Și frunzele astea nerușinate care dansează în fața sa ca niște
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]
-
-mi faci fenta și să-ți dai obștescul sfârșit, după cum se exprima el. —Bă, Oane, dar ce este ăla „ copârșeu”? întreba Livu. —E tronu’ băi, papleacă! Sicriul, lada de lemn, sarcofagul în care o să te duc, cu picerele înainte, în cimitirul din luncă, la popa Labă, după ce dai colțu’, îi răspundea superior Oane. Ăla e, băi mormolocule, ‘tu-ți baba la ou! Băi, mai dă-mă dreacului! Cum și unde să-i zică așa tronului?! —Prin Moldova, măi pupăzoiule. Pe-acolo
CÂND A MURIT OANE... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384146_a_385475]
-
ancorat în realități, un ochi critic și o fermitate remarcabilă în aprecierea adevărului: „câte un fascicol ne luminează/ conul de umbră/ și noi surâdem când evadăm din noi”. (Conul de umbră). Sau: „în turnul meu, fildeșul s-a scumpit enorm,/cimitirul elefanților e deja îngrădit/mi-e frică de hoți,/sunt mulți, Doamne!/care vor să smulgă fildeșul pe viu,” (Turnul de fildeș) Și pentru că tot vorbeam de frumusețea orașului străjuit de muntele Carmel, să vedem cum este el acum, în
PESTE TIMP ZBOARĂ DOAR CUVÂNTUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 () [Corola-blog/BlogPost/384193_a_385522]
-
am! (zâmbește) - Dirigintele: - Așadar, dragii mei elevi, mâine ne vedem la ora de dirigenție.Nu avem mâine limba română. -Eduard:: (mic de statură, slab, gât lung, necăjit, orfan de tată, polonez) - Ne-ați promis domnule diriginte că ne vorbiți despre cimitirul evreesc din oraș, care se știe este foarte vechi. -Dirigintele: - Acesta nu este subiect pentru oră de dirigenție, despre asta vom discuta cu altă ocazie. -Nicu: - Îl rugăm pe domnul profesor de istorie să ne vorbească despre acest subiect. - Dirigintele
SERENADA PIESA DE TEATRU de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384240_a_385569]
-
fotografiat loc de pe planetă, conform unui studiu realizat de Cornell University din New York analizând frecvența aparițiilor foto pe Flickr, depozit a circa 35 milioane de fotografii), Musée Picasso, Place de la Concorde, croissante fragede, Moulin Rouge, istorie, Champs-Élysées, Montmartre și Montparnasse, cimitirul Pere Lachaise, Arc de Triomphe, pain au chocolats, Musée du Louvre, amour... La ce te gândești automat când auzi / spui Paris? Cu ce definești acest oraș magnific? Dacă nu reușești să mergi în concediu sau într-un simplu city break
Paris. Live sau prin filme [Corola-blog/BlogPost/99964_a_101256]
-
cînd, spre a ieși din plictiseală, mai sfîșie oamenii. Măștile românești au un aer de HALLO WEEN . Au câțiva dinți lipsă - și o știrbenie de film horror. Dar sînt, totuși, în acest fel, “drăguțe”. Dacă mă gîndesc bine, pînă și Cimitirul din Săpînța este tragiccomic. Un amestec de caragiale și urmuz, varianta dark. Hei, iată o idee de melting-pot pur & global: ce-ar fi să facem, fraților, un HALLO WEEN la Săpînța? Printre cruci, lumînările pot arde sublim în tigva dovlecilor
Hello-ween!? [Corola-blog/BlogPost/96950_a_98242]
-
zile sau Nouă Seherezada își invită cititorul într-o călătorie revigoranta în lumea paradoxurilor, a viselor și a burlescului; deși efectul lecturii este la început bulversant, amețitor, el lasă puternică impresie a unui glorios experiment literar.” (Publishers Weekly) Umberto Eco, “Cimitirul din Praga”, Ed. Polirom, 2011 Traducere din limba italiană de Ștefania Mincu Cimitirul din Praga spune povestea lui Simonini, un personaj misterios, cu lacune de memorie și dublă personalitate. Nu se știe exact cu ce anume se ocupă - cel mai
Noutăţi de la editura POLIROM la Librăriile RALU Braşov [Corola-blog/BlogPost/96964_a_98256]