1,193 matches
-
Avatarii faraonului Tlà].[...] Pare a se vorbi, precum se vede, de apriorismul lui Kant, formulat în modul lui Schopenhauer, cu lumea ca reprezentare, ceea ce reiese și din teoria visului, pe care o face mai departe" (1999, I, 157). Pentru Mihai Cimpoi (apud Ștefan Munteanu, 1997, 85), povestirea filosofică reprezintă "frumosul mit eminescian, care a topit într-o supra-imagine vie și concretă toate abstracțiile goale kantiene". Amita Bhose lecturează povestea [Archaeus], cu un pronunțat caracter filosofic, în cheia indianismului, amendând pluralitatea călinesciană
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
reprezentarea propusă de Ioan Petru Culianu, infra) este același: circumferința de papură-jur împrejur mătreața verde-în mijloc, ochiul ce pare negru. Geometria cercului, cu dubla trasare a circumferinței și cu punctarea centrului, trimite la simbolul atât de elocvent citit de Mihai Cimpoi: "Este absolut logic ca un univers conceput ca o roată ("Se știe că sistemul Universului e o roată dar fără spițe") să conțină cercuri de forme concentrice (sau care "se taie", ca în Sărmanul Dionis), prin care materia se mișcă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
care materia se mișcă prin puncte (etape) de tranzițiune și să fie traversată de râuri circulare ce reprezintă bineînțeles Timpul. [...] Eminescu asigură, în cadrul mitopo(i)eticii sale, situarea în centrum mundi prin conceperea universului ca cerc24, sferă sau ca roată" (Cimpoi: 2007, 24). Imaginea redată de hipotextul extras din [La curtea cuconului Vasile Creangă] poate fi, la rândul ei, hipertext pentru un fragment din poemul Copii eram noi amândoi. Din corespondența intratextuală a celor două secvențe rezultă rolul ciucălăilor cu stuf
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
căruia îi spunem modernitate. Theodor Codreanu remarcă diferențe de receptare, implicit de situare a "celor doi E.": Einstein a fost recunoscut ca reformator al științei moderne, în timp ce Eminescu, multă vreme, a fost subordonat romantismului apus la jumătatea secolului al XIX-lea79 (Cimpoi: 1995, 106). La consacrarea imaginii romanticului au contribuit poemele alese de Maiorescu pentru publicare. E drept, când a îndrăznit să îl scoată în lume pe Dan-Dionis, receptarea a adus o cruntă decepție pentru poet. "Eterna reîntoarcere" a mișcării în cerc
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
situat T. Ulmu (1923), Theodor Codreanu (1984), Svetlana Paleologu-Matta (1988), I. M. Ștefan (1989), Solomon Marcus (1966, 1986, 2005), Pompiliu Crăciunescu (2000), Virgil Ene (2012), Aurelia Rusu (2013) sau la care au aderat Zoe Dumitrescu Bușulenga, Amita Bhose ori Mihai Cimpoi (vezi supra, capitolul despre modelul cosmologic einsteinian) decupează în universul discursiv prozastic sau poetic al autorului de la Ipotești și un câmp discursiv al matematicii și al fizicii. La capătul unei lungi incursiuni în sfere de conotații simbolice a motivului cercului
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
einsteinian) decupează în universul discursiv prozastic sau poetic al autorului de la Ipotești și un câmp discursiv al matematicii și al fizicii. La capătul unei lungi incursiuni în sfere de conotații simbolice a motivului cercului, care este un cerc ontologic", Mihai Cimpoi (2007, 161) crede că se apropie de esența ființei eminesciene. Autorul tezei de doctorat despre Eminescu, poet al ființei se întreabă în ce măsură adevărul științific ar verifica ipotezele despre spațiu și timp ilustrate literar. "Aceasta nu contează când e vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ipotezele despre spațiu și timp ilustrate literar. "Aceasta nu contează când e vorba de un imaginar" (ibidem), totuși, voci hermeneutice importante au vorbit convingător despre Eminescu și universul științei. Așa cum Amita Bhose circumscrie gândirea indiană reprezentării einsteiniene a universului, Mihai Cimpoi relaționează imaginarul eminescian la certitudinile fizicii deja vechi de aproape un secol, care, însă, nu încetează să producă noi consecințe, inclusiv pentru înțelegerea cărții de literatură. Pentru că diferirea din intratextul eminescian derivă, în multe situații, din diferența de discurs (filosofic
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Editura Minerva). o intertextul (german, francez, indian) în opera lui Mihai Eminescu. CĂRTĂ-RESCU Mircea [1991] (2011) Eminescu: visul chimeric, București: Humanitas (Visul chimeric pentru prima ediție, București: Editura Litera). o critica arhetipală a operei eminesciene: complexele eminesciene; imaginea interioară eminesciană. CIMPOI Mihai (1995) Spre un nou Eminescu. Dialoguri cu eminescologi și traducători din întreaga lume, București: Editura Eminescu. o Eminescu și Einstein. CIMPOI Mihai [2003] (2007) Esența ființei: (Mi)teme și simboluri existențiale eminesciene, Ediția a II-a revăzută, Iași: Princeps
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
chimeric pentru prima ediție, București: Editura Litera). o critica arhetipală a operei eminesciene: complexele eminesciene; imaginea interioară eminesciană. CIMPOI Mihai (1995) Spre un nou Eminescu. Dialoguri cu eminescologi și traducători din întreaga lume, București: Editura Eminescu. o Eminescu și Einstein. CIMPOI Mihai [2003] (2007) Esența ființei: (Mi)teme și simboluri existențiale eminesciene, Ediția a II-a revăzută, Iași: Princeps Edit (Chișinău: Editura Gunivas, pentru prima ediție). o abisul; o timpul; o spațiul. COSTA-CHE Iulian (2008) Eminescu.Negocierea unei imagini (construcția unui
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și metafore fundamentale. Iași: Junimea, 1990, 278 p. (Eminesciana; 51) * ZISU, Aurelian. Corespondența lui Eminescu: exerciții de lectură intertextuală. Iași: Junimea, 1996, 212 p. (Eminesciana; 52) * MUREȘANU IONESCU, Marina. Eminescu și inter-textul romantic. Iași: Junimea, 1990, 303 p. (Eminesciana; 53) * CIMPOI, Mihai. Narcis și Hyperion. Eminescu, Poet al ființei. Poem critic. Iași-Chișinău: Junimea, 1994, 265 p. (Eminesciana; 55) * PETRESCU, Ioana Em. Mihai Eminescu poet tragic. Iași: Junimea, 1994, 208 p. (Eminesciana; 56) * EMINESCU, Mihai. Există dreptate? Scrieri cu conținut juridic. Antologie
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Eminescu. Fascinația izvoarelor Cuvântului. Iași: Junimea, 1994, 204 p. (Eminesciana; 57 bis) * VOICA, Adrian. Versificație eminesciană. Iași: Junimea, 1997, 318 p. (Eminesciana; 58) * COȘEREANU, Valentin. Eminescu Ipotești Eminescu. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 1999, 154 p. (Eminesciana; 59) * CIMPOI, Mihai. Plânsul Demiurgului. Noi eseuri despre Eminescu. Iași: Junimea, 1999, 204 p. (Eminesciana; 60) * RUSU, Vasile. Eminescu. Motivele vegetale și faunistice / Vasile Rusu. Iași: Junimea, 2000, 210 p. (Eminesciana; 61) o EMINESCIANA. SERIE NOUĂ * CRĂCIUNESCU, Pompiliu. Eminescu: paradisul infernal și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
38/20 septembrie 1923 (apud Theodor Codreanu, I. M. Ștefan, Solomon Marcus). 73 "Este foarte probabil, apoi, faptul că, dacă l-ar fi citit pe Eminescu, Einstein ar fi recunoscut în el un om care îi înțelege teoria" crede Mihai Cimpoi (1995, 104). Eminescu și Einstein se întâlnesc într-o dimensiune care nu ține strict de fizică ori de literatură: la nivel ontologic, fapt evidențiat și de Theodor Codreanu (Eminescu. Dialectica stilului, [1984], precum și Modelul ontologic eminescian, [1992]) și de Svetlana
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
după ce acesta deja a primit multe puncte de vedere lectoriale anunță un lucru bun atunci când prezintă indice de valoare ridicată. 76 G. D. Pencioiu "Proza lui Eminescu", Antologia Eminescu Pe mine mie redă-mă. Contribuții istorico-literare până la 1939, coord. Mihai Cimpoi și Cristiana Crăciun, Chișinău-București: Editura Litera & David, (1999), p. 72. Articolul este cuprins și în Corpusul receptării critice a operei lui Mihai Eminescu, realizat de Teodor Vârgolici și Ionel Oprișan, București: Editura Saeculum, (2002), volumul 2 (1890-1893). (Conform Amita Bhose
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
History of Time. From The Big Bang to Black Holes, Bantam Dell Publishing Group, 1988). Articolul este disponibil pe http://www.indabook.org/ preview/XhZUGbU3fEsL2-fNVB7YckdXp-Q99ppNcdwz73TEw0U,/Eminescu-i-concepte-fundamentale-ale-fizicii-moderne.html?query=Luminii 79 "Eminescu, Einstein și legile universului. Dialog cu Theodor Codreanu", Mihai Cimpoi Spre un nou Eminescu. Dialoguri cu eminescologi și traducători din întreaga lume, București: Editura Eminescu, 1995, pp. 93-116. 80 "Valurile, scrie poetul, nu sunt decât încercarea (s.n.) a două puncte unite de o putere de a rota una în urma alteia
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de a rota una în urma alteia împrejurul acelei axe care formează jumătatea liniei de atracțiune. E cumpăna pusă în cumpănă" (Eminescu: 2011, X, 245). 81 Acești "ochi" pe care îi vede George Munteanu în portretul ființial, cum ar spune Mihai Cimpoi, poate că sunt sorii care luminează și energizează paradisul selenar al lui Eminescu. 82 Dacă în limbajul curent paranteza păstrează un detaliu mai mult sau mai puțin important pentru întregirea mesajului, în pagina de literatură, ea "se răzbună": de multe
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
bibliografice: Eliza Botezatu, Observații pe marginea formei artistice a prozei Ariadnei Șalari, RLSL, 1967, 1; Nicolae Bilețchi, Ariadna Șalari, în Profiluri literare, Chișinău, 1972, 597-602; Anatol Gavrilov, Reflecții asupra romanului, Chișinău, 1984, 34-44; Ion Ciocanu, Măsura adevărului, Chișinău, 1986, 43-49; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 185-186; Femei din Moldova, îngr. Iuri Colesnic, Chișinău, 2000, 268-269; Popa, Ist. lit., II, 1195. N. Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289443_a_290772]
-
o lumină (2001), eseuri și publicistică: Poemele sufletului (1978), Vămi pentru valorile sufletului (1989), A patra dimensiune (1990, în colaborare cu Lucia Purice), la care se adaugă textul polemic Istoria Moldovei falsificată de Vasile Stati (2003) și încercarea monografică Mihai Cimpoi sau Dreapta cumpănă românească (2003). Proza lui Z. aparține unui scriitor interesat de ceea ce se întâmplă în timpul său. În romane, ca și în eseuri sau în publicistică există o „tensiune epico-dramatică cunoscută din nuvelistica lui profundă și polivalentă” (Tudor Palladi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290720_a_292049]
-
A patra dimensiune (în colaborare cu Lucia Purice), Chișinău, 1990; Suntem ca o poveste, Iași, 1999; Încercarea de foc, Timișoara, 2000; Lumina rămâne..., Timișoara, 2001; Treci ca o lumină, Chișinău, 2001; Istoria Moldovei falsificată de Vasile Stati, Chișinău, 2003; Mihai Cimpoi sau Dreapta cumpănă românească, Chișinău, 2003; Orizontul pierdut, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Tudor Palladi, Flacăra bunei credințe, „Nistru”, 1977, 1; Valeriu Senic, Proza scurtă, substanța și formula poetică, LA, 1983, 10 martie; Tudor Palladi, Imaginea sau sentimentul dramei, „Tinerimea Moldovei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290720_a_292049]
-
LCF, 1979, 43; Victor Ivanovici, Comparatisme moderne, REVR, 1980, 4; George Muntean, Versurile lui Eminescu traduse în limba lui Pușkin, CNT, 1987, 41; Monica Spiridon, După Babel, R, 1988, 7; Sorina Bălănescu, „Eminescu în limba lui Pușkin”, „Synthesis”, 1988; Mihai Cimpoi, Dialog cu Elena Loghinovski, „Columna”, 1990, 1; Constantin Crișan, Comparatismul textologic, ST, 1990, 2; Cornelia Cârstea, Pagini noi în hermeneutică, ALA, 1999, 559; Carmen Brăgaru, „Pușkin i literatura vecinâh voprosov bâtia”, „Synthesis”, 1999; Ioan Holban, Miracolul traducerii reușite, „Kitej-grad”, 2001
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
1967; Panoplie, Chișinău, 1968; Versuri, Chișinău, 1969; Zodiac, Chișinău, 1971; Casă în Bugeac, Chișinău, 1973; Ruguri, Chișinău, 1975; Popasuri, Chișinău, 1976; Ornic, Chișinău, 1978; Balada mâinilor ciungi, Chișinău, 1979; Cercurile trunchiului, Chișinău, 1979; Legământ, Chișinău, 1981; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1983; Rubiconul, Chișinău, 1984; Verb la netrecut, Chișinău, 1985; Poeme, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: Andrei Țurcanu, Martor ocular, Chișinău, 1983, 165-195; Eliza Botezatu, Lumina darnică a poeziei. Creația lui Pavel Boțu, Chișinău, 1987; Tatiana Botnaru, Simbolul gorunului la Lucian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285843_a_287172]
-
Chișinău, 1985; Poeme, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: Andrei Țurcanu, Martor ocular, Chișinău, 1983, 165-195; Eliza Botezatu, Lumina darnică a poeziei. Creația lui Pavel Boțu, Chișinău, 1987; Tatiana Botnaru, Simbolul gorunului la Lucian Blaga și Pavel Boțu, „Limba română”, 1994, 5-6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 196. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285843_a_287172]
-
1995; Atât de drag..., Chișinău, 1995; Literatura română contemporană din Republica Moldova, Chișinău, 1998; Zborul frânt al limbii române, Chișinău, 1999. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Conștiința civică a poeziei contemporane, Chișinău, 1976, 199-210; Vasile Coroban, Dialog continuu, LA, 1977, 30; Mihai Cimpoi, Dialogul continuu, LA, 1990, 3; Stancu Ilin, Dreptul la critică, VR, 1991, 7; Călin Manilici, Perspectiva culturală asupra literaturii, ST, 1991, 11. M.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286247_a_287576]
-
de la Gheorghe Cunescu. 1979, ADLTR, C-5; Scriitori de la „Viața Basarabiei”, îngr. Alexandru Burlacu și Alina Ciobanu, Chișinău, 1990, 93-94, 177-182, 284-292; Alexandru Darie, Mireasa de peste Prut, București, 1994, 112-119; Lucia Cireș, Un destin tragic și exemplar, RR, 1997, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 136-137; Alexandru Burlacu, Literatura română din Basarabia. Anii 20-30, Chișinău, 2002, 104. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
mele”(1845), ALIL, t. XXIV, 1973; Șerban Cioculescu, Viața și opera lui Teodor Vârnav (discurs de recepție), București, 1975; Dicț. lit.1900, 907-908; Pavel Zavulan, Istorismul scrierii autobiografice a lui Teodor Vârnav, RLSL, 1985, 1; Holban, Literatura, I, 183-185; Mihai Cimpoi, Un moralist: Teodor Vârnav, L, 1995, 15; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 40-41; Vasile Ciocanu, Contribuții istorico-literare, București, 2001, 195-207. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290437_a_291766]
-
Viața și opera lui Teodor Vârnav (discurs de recepție), București, 1975; Dicț. lit.1900, 907-908; Pavel Zavulan, Istorismul scrierii autobiografice a lui Teodor Vârnav, RLSL, 1985, 1; Holban, Literatura, I, 183-185; Mihai Cimpoi, Un moralist: Teodor Vârnav, L, 1995, 15; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 40-41; Vasile Ciocanu, Contribuții istorico-literare, București, 2001, 195-207. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290437_a_291766]