3,274 matches
-
fum. Destul! v-o zicem noi cei mulți, vouă ce mulgeți astă țară - ne-am săturat de falșii culți, fardați cu șarm pe dinafară, dar fără jenă alogenă, căci sunt ciocoi cu firi de șuți. BALADA EUROCIOBANULUI S-au lenevit ciobanii noștri și oile s-au boierit, de când prin legi îi obligară să progreseze-n oierit. La școli ciobanii fură dați, iar oile la reciclări, ca să priceapă ce-i vital în biodiversificări. Și ce de lucruri învățară, fără de care stâna-i
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389176608.html [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
culți, fardați cu șarm pe dinafară, dar fără jenă alogenă, căci sunt ciocoi cu firi de șuți. BALADA EUROCIOBANULUI S-au lenevit ciobanii noștri și oile s-au boierit, de când prin legi îi obligară să progreseze-n oierit. La școli ciobanii fură dați, iar oile la reciclări, ca să priceapă ce-i vital în biodiversificări. Și ce de lucruri învățară, fără de care stâna-i seacă: cum oilor să le vorbească în limbi străine câte-oleacă! Doar astfel ei pot să probeze că sunt
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389176608.html [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
fură dați, iar oile la reciclări, ca să priceapă ce-i vital în biodiversificări. Și ce de lucruri învățară, fără de care stâna-i seacă: cum oilor să le vorbească în limbi străine câte-oleacă! Doar astfel ei pot să probeze că sunt ciobani continentali, când în discuții cu străinii îi vor întrece pe batali... Cu diploma de specialist în păstorit și alte cele, precum e boala-ntre români la pungășii și la belele, oierului i se acrește cu gubă, bâtă și cu straiță
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389176608.html [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
ne vine greu să-l susținem. Așa că n-are decât să și-l caute și adjudece singur printre ceilalți ce nu au trecut ciobănesc și miros de stână, ca noi românii. Mie nu mi-e rușine că mă trag din ciobani, eu iubesc plaiul mioritic cu majoritatea oamenilor lui așa cum sunt. Și-i dau o bere de drum bun, fiindcă tot dă din copite că are să plece din stâna noastră, în alte părți, unde sunt sălașe mai luxoase, cu aer condiționat
UN NOBEL PENTRU CALUL MEU ! de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_un_nobel_pentru_calul_corneliu_florea_1351751247.html [Corola-blog/BlogPost/369938_a_371267]
-
doctor vorbind, au mai lătrat de câteva ori fără chef și s-au înturnat la picioarele baciului, scuturându-și plictisiți cozile pline cu mărăcinii adunați de pe pășuni. Mogâldeața se apropia din ce în ce mai mult și Miron, pentru orice eventualitate, trimise unul dintre ciobanii săi să-l întâmpine pe doctor și să-l însoțească până la stână. Nu putea ști ce reacție vor avea câinii la apariția în noapte a unui necunoscut? - Ce-i, mă frate, cu tine la ora asta? Nu te-ai gândit
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389511582.html [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
legate de scândurica, pusă pe post de atelă, să nu i se miște mâna și începu să-i examineze starea. Se văita Miron de durere când apăsa pe mână, dar nu avea cine să-l audă în vârf de munte. Ciobanii se făceau că nu aud nimic, iar Istrate era prea obișnuit cu asemenea vaite, ca să le mai dea importanță. Părea insensibil la durerea pacientului său din seara aceasta, cu toate că știa câtă durere putea să aibă prietenul său din copilărie. - Ce
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389511582.html [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
era învățat cu viața de la stână. Nici acum nu avea de gând să plece până la sfârșitul săptămânii. Îi era drag să mai stea la povești cu prietenul său. Poate unii se întrebau: cum poate fi prieten un medic cu un cioban? Iaca așa. Se cunoșteau de aproape cincizeci de ani. Erau din sate apropiate și se întâlneau pe la horele ce se organizau, ba de flăcăii dintr-un sat, ba de altul și pe atunci nu era doctor, ci un simplu fiu
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389511582.html [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
mărunt, răsar. Tăcerile se las' peste noianul adormit, O liniște se-nvăluie încremenind pădurea Și o lumină arde-n munte, ca-ntr-un schit. Urcând încet pe creste, își picură iubirea. La Viflaim coboară-n staul magii Și lângă iesle sunt ciobanii în cojoace. Cu Îngeri ninge, și-nfloresc copacii Și Maica Sa, zâmbind, L-adoarme-n pace. De-aceea vin și azi colindători Sub vălul iernii, troienind cărări, Vestind pe Cel ce se învăluie în nori. Colindul cel duios răsune către zări. Referință
NOAPTE DE NEA. COLIND. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_noapte_de_nea_colind_.html [Corola-blog/BlogPost/358852_a_360181]
-
puțin ușile birourilor parlamentare din teritoriu, poate altfel veneau aleșii în plenul de la București. Mai informați, cu siguranță, dar și mai speriați să voteze așa cum le-au propus cei 10 inițiatori, cu toții arondați în zona de interes a vânătorilor. Ghiță ciobanul - și aici spun, de fapt, generic românul - ar trebui să folosească și altfel smartphone-ul decât în reclame. Trăiește într-o epocă informațională și are suficiente instrumente să controleze Puterea sau măcar s-o țină sub presiune astfel încât să nu mai
De ce a explodat mămăliga de abia acum. Ciobanul Ghiță, smartphone-ul și Parlamentul by https://republica.ro/a-explodat-mamaliga-ciobanul-ghic-a-smartphone-ul-c-i-parlamentul [Corola-blog/BlogPost/338340_a_339669]
-
Dumitru, publicat în Ediția nr. 819 din 29 martie 2013. (Cronică literară) Am încercat să ne explicăm de ce un popor de țărani - căci aceasta am fost până acum o jumătate de secol sau un secol - un popor de țărani și ciobani, care a CREAT O MARE CULTURĂ POPULARĂ, - nu a dat începând cu cea de a doua jumătate a secolului XIX în literatură opere care să oglindească, să reflecte civilizația rurală milenară a neamului dacoromânilor. Dacă ne uităm în urmă observăm
AURELIA DUMITRU by http://confluente.ro/articole/aurelia_dumitru/canal [Corola-blog/BlogPost/342261_a_343590]
-
încercat să investigheze lumea și civilizația rurală. Citește mai mult (Cronică literară)Am încercat să ne explicăm de ce un popor de țărani - căci aceasta am fost până acum o jumătate de secol sau un secol - un popor de țărani și ciobani, care a CREAT O MARE CULTURĂ POPULARĂ, - nu a dat începând cu cea de a doua jumătate a secolului XIX în literatură opere care să oglindească, să reflecte civilizația rurală milenară a neamului dacoromânilor. Dacă ne uităm în urmă observăm
AURELIA DUMITRU by http://confluente.ro/articole/aurelia_dumitru/canal [Corola-blog/BlogPost/342261_a_343590]
-
America de Sud. Dorm prin hostel-uri sau prin case speciale conform unei asociații făcute pe Internet, unde nu plătesc nimic sau efectuează ceva muncă pentru a-și acoperi cheltuielile. Am discutat cu un francez, care mi-a spus că a fost și cioban la oi prin Uruguay, că în Bolivia și Paraguay e foarte ieftin (la 5$ pe noapte dormitul), iar între orașe circulă cu autobuzul (nu cu avionul), că face autostopul și merge gratuit, că avionul de întoarcere la Paris l-a
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (3) – USHUAIA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1457355927.html [Corola-blog/BlogPost/369313_a_370642]
-
Anghel, Badea și Ivan, care ar fi ascuns o comoară fabuloasă în munte. Întrebând pe unul și pe altul despre cei trei haiduci am ajuns la Ion. Acesta m-a condus către casa tatălui său moș Mitu. Moș Mitu era cioban din tată în fiu. Ion, fiul său, era prietenul meu și colegul meu de generală. Când ne-am revăzut după 20 de ani și i-am vorbit despre preocupările mele, Ion mi-a spus că tatăl sau știa despre legenda
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409719075.html [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
stâna unde se afla. Unul era înalt, de parcă îi uitase Dumnezeu măsura, iar altul scund, atât de scund încât abia îi ajungea primului până umăr. Aceștia auziseră de Ivan, despre renumitul căpitan de oști, care după necazul avut a devenit cioban. Anghel avusese de-a face cu frații Cioacă, deoarece aceștia au pus mâna prin înșelătorie pe moșia tatălui său Avram, lăsându-l pe drumuri. Atunci a jurat răzbunare și a pornit în căutarea unui alt tovarăș de luptă. L-a
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409719075.html [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
le ia și averea s-au interesat pe aici pe acolo și au ajuns la Ivan. - Dar, bine unchiule, Ivan care a fost căpitan de ce nu a încercat să-i pedepsească pe frații Cioacă? - Nu știu nepoate. El a fost cioban mulți ani împreună cu tatăl meu. Era însă un om închis. Rareori vorbea despre viața sa. Părea că ascunde ceva, dar nu știu ce. Într-o zi, după cum povestea tatăl meu, cei doi au venit la el și după ce au discutat ceva vreme
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409719075.html [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
ca un trăsnet peste un bolovan apărut parcă din senin lângă stână, cu toate că el a fost acolo din totdeauna. Mâna i s-a zdruncinat atât de tare, încât a sărit de la locul ei. I-au venit în ajutor și ceilalți ciobani și așa au reușit în final să-l pună pe musafirul nepoftit pe fugă. Doar mâna lui moș Miron a rămas betegită și cum nu putea să coboare din munte, i-a trimis vorbă lui Istrate, vechiul său prieten de
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389433261.html [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
de lapte Drumețul a îngenunchiat gheața nisipului Vorbele lui sunt firave amintiri de iarbă Stele prinse-n ierbarul senin de Lactee Pelerinul a obosit să adulmece marea ieșire cu valuri spumate de puncte, virgule și paranteze Fața sa o găsesc ciobanii în trunchiuri retezate cu ochii Lui mari de Călător cât luna plină Ionuț Țene Referință Bibliografică: Călătorul, poezie de Ionuț ȚENE / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1378, Anul IV, 09 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
CĂLĂTORUL, POEZIE DE IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1412832238.html [Corola-blog/BlogPost/360228_a_361557]
-
fugea încotro vedea cu ochii. Nu se mai vedea nimic! Numai gloanțe, praf, țipete disperate... Când se termină totul, Nicolae era într-o văgăună - ca o peșteră, săpată miraculos în lut, de natură, în malul Prutului - lângă un civil, un cioban din sat. - Doamne, dar cum ați scăpat! Ați trecut apa pe bârna asta, pe care nu poate un om, să o treacă în mod normal! V-am văzut de când au început să tragă și nu mi-a venit să cred
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1431672608.html [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
să o treacă în mod normal! V-am văzut de când au început să tragă și nu mi-a venit să cred ochilor. Ați parcurs-o în viteză, de parcă ați fi zburat deasupra apei. Uite ce face frica din om! exclamă ciobanul. Nicolae privi bârna și se gândi că, într-adevăr, acum, nu ar putea să meargă pe ea. Doar un echilibrist de la circ, după multe exerciții, ar fi putut executat așa ceva! În plutonul lui era mare prăpăd. Toți erau însă mulțumiți
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1431672608.html [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
cusut, pentru casă dacă lucrează și e bine. Au să aibă copii, le trebuie ciorapi, mănuși, la fel și lor celor mari, nu ar fi rău dacă ai rupe 10 oițe din cele 20 pe care le ai date la cioban. Când s-or muta în casă lor, sper că veți face tot posibilul să mobilați casa. -Sunt de acord cu toate cele cerute, așa mă gândeam și eu să-i dau. -Înseamnă că ne înțelegem. -Dacă accepți, cinci oi, în loc de
ÎN PEȚIT de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1470554920.html [Corola-blog/BlogPost/382524_a_383853]
-
de cei mulți,ca în cazul democrației, sau de cei puțini ca în cazul sistemelor oligarhice.Peste toate acestea Socrate nu credea că poporul era capabil să guverneze.El considera comunitatea o turmă de oi ce trebuie să aibă un cioban drept stăpân,iar ciobanul nu se consultă cu oile. Concepția dominată în Grecia antică, pe care a definito mai târziu Aristotel,era că omul este un animal politic care trăiește într-un oraș-stat sau comunitate,koinonia.El mai spunea că
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Condamnarea_lui_socrate_o_eroare_a_istoriei_sau_a_juratilor_.html [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
în cazul democrației, sau de cei puțini ca în cazul sistemelor oligarhice.Peste toate acestea Socrate nu credea că poporul era capabil să guverneze.El considera comunitatea o turmă de oi ce trebuie să aibă un cioban drept stăpân,iar ciobanul nu se consultă cu oile. Concepția dominată în Grecia antică, pe care a definito mai târziu Aristotel,era că omul este un animal politic care trăiește într-un oraș-stat sau comunitate,koinonia.El mai spunea că viața de comunitate era
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Condamnarea_lui_socrate_o_eroare_a_istoriei_sau_a_juratilor_.html [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
de Teologie București. În anul 1967, se înscrie la Facultatea de Geografie-Istorie București. În anul 1969, își ia licența în Teologie. La 11 februarie anul 1973, este hirotonit pe seama Bisericii Radu Vodă (paraclisul Seminarului teologic). Slujește onorific la Biserica Bucur Ciobanul, împreună cu Părintele Alexie Bîrcă. La 1 octombrie 1976, este transferat la Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din strada Sapienței. În anii 1985 - 1986, face demersuri pentru salvarea de la demolare a Bisericii Sapienței. Supraveghează mutarea și restaurarea Bisericii Mihai Vodă. În anul
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_constantin_vo_stelian_gombos_1348051016.html [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
muncitor la Uzinele 23 August. Mai târziu, Patriarhul Justinian Marina i-a dat un post de corector și legător la Institutul Biblic. La 11 februarie anul 1973 a fost hirotonit preot și a slujit în mod onorific la Biserica Bucur Ciobanul. Din anul 1976 și până la sfârșitul vieții sale pământești a fost preot paroh la Biserica Sapienței. După cum am mai spus, Părintele Constantin Voicescu a avut trei copii: Mihai, Irina și Ileana. A murit intr-un accident stupid de mașină, la
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_constantin_vo_stelian_gombos_1348051016.html [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
uit în jur ca prostul, Unii, zic că la tăiere, Alții, văd în min' putere, Că ajung un berbec mare, Să am sute de mioare, Ce-aș putea să mai cred, Pot eu viața să-mi aleg? Depind de domnul cioban, Știu că vinde an de an, Poate am noroc, puțin Și mă scapă de festin, Dacă nu, atât mi-e dat, Plec cu sufletu-mpăcat, Înțeleg că din născare, Soarta asta mielul are. -Un' te duci tu , mielule? -Unde vrei tu
UN' TE DUCI TU, MIELULE? de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihail_coanda_1492188197.html [Corola-blog/BlogPost/362623_a_363952]