4,347 matches
-
vaselor, fusaiole întrebuințate la torsul lânii, precum și „jetoane” confecționate din pereții vaselor, utilizate probabil pentru diferite jocuri, specifice mediului militar, de cazarmă. Obiectele din fier descoperite sunt de natură civilă și militară. Ele sunt numeroase și variate: unelte de făurărie (ciocane, clești, dălți), tâmplărie (topoare, bărzi) sau agricole (brăzdar de plug, sape, seceri) materiale de construcție (cuie, ținte, scoabe), obiecte de întrebuințare curentă (vase, strecurători, cuțite), piese de harnașament (psalie, zăbală) sau arme (pumnale, vârfuri de sulițe și săgeți). Aici putem
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
avut prima catedră, a fost adevărata Universitate, locurile fiind încărcate de istorie. Aici s-au dat luptele de la Posada, pe Dealul Cetățeanu" mărturisea scriitorul. Debutul său ca scriitor a fost în anul 1957, în ziarul regional de Argeș „Secera și Ciocanul". „Acolo am scris primul articol despre hora satului din Teiuș, iar prima carte, Folclor în Țara Loviștei-Racovița , am publicat-o în anul 1974" Costea Marinoiu s-a dovedit un scriitor prolific: a scris peste 800 de articole, studii, reportaje, recenzii
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
implacabil spre sud, adică spre Ploiești. Suman avea să ajungă în gara Teleajen care prelua garniturile provenite din nordul țării goale sau pline! Ceferiștii verificau vagon și cabină, astfel că nu putea scăpa și locul unde era Suman. Auzind zgomotul ciocanelor, Suman s-a strecurat ușor pe scara de unde ceferistul nu-l pute vedea, scăpând pentru moment. Dar când ceva nu este bun, Suman avea să fie ,,mirosit” de niște paznici ai rafinăriei și dus spre miliție. Profitând de un moment
CICLUL TUNICA SI SUMAN; BIOGRAFII PARALELE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351551_a_352880]
-
muncă, o începem cam la fel, Cum ajungi, te-așteaptă Criss-ti, cu-n creion și cu-n tabel. Nu-ți arată Ghițu ceasul, dar sunt trei ,,arici”pe noi! Peste tot își bagă nasul, vor ca să muncești, cât doi! Bat ciocanele măi frate, îi mărim la Denis ,,casa”. . . Mai pândim când vin și pleacă, până ce sosește, masa. Și să vezi aici viteză, prea puțini rămân în urmă, Unii trag de aripioare, alții în salată, scurmă! Si încet, încet. . .tăcere, înghițim cuprinși
DRUMUL ROBILOR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346550_a_347879]
-
i-a orientat activitatea de cercetare a istoriei localității natale. Pe linia creației și a publicisticii a fost stimulat și ajutat de Valeriu Râpeanu - istoric și critic literar, Gh. Mitroi - ziarist la „Viața studențească”, Constantin Apostol - ziarist la „Secera și ciocanul” - Pitești și la „Orizont” - Râmnicu Vâlcea, Ilarie Hinoveanu - poet, publicist și editor. În domeniul publicistic debutează în anul 1957, cu articolul „La horă în sat” (o horă de la Teiuș-Bunești), apărut în cotidianul argeșean „Secera și ciocanul”, iar editorial în anul
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
ziarist la „Secera și ciocanul” - Pitești și la „Orizont” - Râmnicu Vâlcea, Ilarie Hinoveanu - poet, publicist și editor. În domeniul publicistic debutează în anul 1957, cu articolul „La horă în sat” (o horă de la Teiuș-Bunești), apărut în cotidianul argeșean „Secera și ciocanul”, iar editorial în anul 1974, cu volumul Folclor în Țara Loviștei (Racovița). În cei 54 de ani, de activitate creativă, dă naștere unei opere impresionante: peste 800 de articole, studii, recenzii și reportaje din domenii variate (istorie literară, istorie locală
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
opere impresionante: peste 800 de articole, studii, recenzii și reportaje din domenii variate (istorie literară, istorie locală, sport, folclor, cultură etc.) publicate între anii 1957-2011, în ziarele și revistele de specialitate locale, regionale și naționale (Viața studențească - București, Secera și ciocanul - Pitești, Argeș - Pitești, Ramuri - Craiova, Contemporanul, Mesagerul, Orizont - Râmnicu Vâlcea, Jurnalul de Vâlcea - Râmnicu Vâlcea, Informația zilei - Râmnicu Vâlcea, Curierul de Râmnic - Râmnicu Vâlcea, Curierul de Vâlcea - Râmnicu Vâlcea, Povestea vorbei - Râmnicu Vâlcea, Cultura vâlceană - Râmnicu Vâlcea, Gazeta cărții - Râmnicu
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
de gol) îi văd buzele cum își schimbă nuanța de roșu pe ele saliva se ivește ca roua sfârcurile înșurubează pe interior cămașa ei de noapte sărutul vine fără pași ca un monstru de căldură iar aud ceasul lovind cu ciocanul lui de judecător la final cu toții vom jura că nu am auzit râsetul arlechinului pierzându-se pe hol Referință Bibliografică: poemul de care îmi e dor / Ștefan Alexandru Ciobanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 796, Anul III, 06 martie
POEMUL DE CARE ÎMI E DOR de ŞTEFAN ALEXANDRU CIOBANU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345595_a_346924]
-
dor. Cu ce le putem masca , apoi vindeca, față de o societate pe care am creat-o și-n care nu există o concurență reală și-n care cei dintâi sunt cei din urmă? La masa voinței comune, nu bate cu ciocanul dreptatea, ci strâmbătura, osul schilod al unor suflete sterpe, suflete și minți bolnave. De 25 de ani trăim în cultura kitchului, a averilor fără rațiune, a celor care prin folosirea răului, a invidiei, a egoismului și a neraționalului din noi
ADEVĂR de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352095_a_353424]
-
Te aștept”) Căutător de absolut, om al credinței, cu o aspirație perpetuă spre eternitate, Petru Lascăucrede în idealul creștin. „Un cort/ nu lasă urme/ decât în conștiință/ dar și acolo/ numai dacă alături de el/ din pietre nepângărite/ de daltă și ciocan/ se ridică altarul.” („Avraam”) De altfel, majoritatea poeziilor sale face trimitere la pasaje binecunoscute din "Biblie", cu o încărcătură simbolică profundă, cum ar fi mersul pe apă al lui Isus - „De ce să fii doar întâmplare,/ Când Isus umblă încă, pe
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
eliberează de orice sens inutil, de orice sunet fără lumină, culoare și strălucire, rămânând numai noblețea și îngerul melosului, frate cu demonul lui. Frumoase ca mozaicurile de la Heracleea, glasurile lui Fuego și Mirabelei nu sunt tulburi, aspre, ori tari ca ciocanele crăpând nicovala de mătase a urechii. Așa cum se poate auzi o inimă bătând sub piatră, așa cum se poate legăna imperceptibil un lac sub care clocotește vulcanul, așa cum un prinț poate străbate drumul până la capătul lumii și se întoarce cu o
FUEGO ŞI MIRABELA, CONTRA CE PARE, FĂRĂ SĂ FIE, MUZICĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354858_a_356187]
-
minciună - în care exprimarea populară impusese pe față, chiar la activiști cu funcții importante, expresia incriminatorie „minți ca o gazetă de perete!” - se trag politicienii minciunii de astăzi, chiar dacă ei nu mai folosesc forma sindicală a panourilor cu secera și ciocanul pe care se afișau articole semnate de oameni ai muncii care și le citeau și ei pentru prima dată laolaltă cu confrații de muncă rușinându-se de cifrele realizărilor puse din burta comitetului de partid; ci au la dispoziție televiziuni
A MINŢI CA O GAZETĂ DE PERETE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355276_a_356605]
-
zori Când cocoșul se umflă-n pene Și lunea își duce pachetul pe umeri. Eu mă plictisesc să tot număr Stropii de lene, La fiecare pas Slobosesc din tâmple cocori- Idei ce-mi bâzâie ca muștele la nas, Sau ca ciocanul vibrând pe nicovală. Pachetul cu plictiseală... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Pachetul cu plictiseală / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 311, Anul I, 07 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate
PACHETUL CU PLICTISEALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355409_a_356738]
-
răspândire a instrucției elementare, se dă o mai mare importanță omului. Referindu-se la regimul trecut, C.A. Rosetti scria, între altele :... "libertatea numai pentru cel mai tare ... omul, în sfârșit, redus nu a fi om ci stăpân sau slugă, ciocan sau nicovală și toată țara redusă la neștiință, în slugărnicie, în corupere". Lucrurile s-au schimbat după Unire. Problema învățământului începe a fi considerată una dintre cele mai importante ale vieții publice. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza cerea ca fiecare locuitor
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356889_a_358218]
-
la Penelopa, soția sa, care-l aștepta. Ulyssele din cartea aceasta este de fapt cetățeanul european, român, evreu, polonez sau bulgar, care își propune să evadeze de sub stăpânirea Ciclopului Comunistic, care are steag roșu și o stemă cu secere și ciocan. Un dezident, revenit acasă după patru decenii, afirma că aici semnificația secerei este alta: ea tăia viețile celor care își doreau libertatea. Ciocanul nituia lanțul real sau imaginar purtat ani grei în lagărele pentru emigranți. Acești Ulysee își părăsesc locurile
CÎTEVA CUVINTE PERSONALE DESPRE CARTEA EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX DE OCTAVIAN CURPAŞ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356989_a_358318]
-
propune să evadeze de sub stăpânirea Ciclopului Comunistic, care are steag roșu și o stemă cu secere și ciocan. Un dezident, revenit acasă după patru decenii, afirma că aici semnificația secerei este alta: ea tăia viețile celor care își doreau libertatea. Ciocanul nituia lanțul real sau imaginar purtat ani grei în lagărele pentru emigranți. Acești Ulysee își părăsesc locurile natale, părinții. Pe ei nu-i așteaptă nici o Penelopă. O vor găsi printre cei autoexilați, ca și ei, printre locuitorii țărilor unde au
CÎTEVA CUVINTE PERSONALE DESPRE CARTEA EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX DE OCTAVIAN CURPAŞ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356989_a_358318]
-
altă parte, românii plecați în Occident nu se "prea dau"romani... Occidentalii se uită lung la tine dacă le spui că ești român și îți verifica pașaportul de 7 ori... Pe drapel mai demult era un zimbru, apoi secera și ciocanul. Acum cred că semnul distinctiv ar putea fi gropile din asfalt sau avorturile. Cu toate astea, eu mă bucur să fiu român. Dumnezeu a vrut să mă nasc român. Dacă mă vroia francez său chinez sau papuaș, atunci mă nășteam
CETATEAN AL CERULUI de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356602_a_357931]
-
mari liniștite. Nici-un val nu tulbură întinsul apei. Totul pare încremenit. Dar ... la mari adâncimi sunt curenți puternici ce produc mari drame în rândul peștilor și modificând în configurația fundului de mare. -Asa este și aici... Ajunși în fața ușii, Constantin ciocani și o pofti pe Aură să intre prima. În camera se află secretara, o brunetă cu ochii albaștri, pătrunzători. -Bună ziua! Domnul primar vă așteaptă. Dar, înainte de a intra va rog sa va legitimați pentru a va trece în registru
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
a fost publicat la Uzdin, în Serbia, de către prietenul Vasile Barbu, în urma primirii Marelui Premiu la Festivalul Internațional de Poezie. Am publicat poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, Familia Română, România Literară, Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronică, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul, Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
a fost publicat la Uzdin, în Serbia, de către prietenul Vasile Barbu, în urma primirii Marelui Premiu la Festivalul Internațional de Poezie. Am publicat poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, Familia Română, România Literară, Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronică, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul, Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate
TAINA SCRISULUI (21) – SCOTOCIND PRIN LADA CU AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355033_a_356362]
-
sau șlaidăre umplute cu pietre și aveau rol de consolidare a malului sau în momentul în care vira coada plutei să treacă pe lângă ele pentru a nu rămâne suspendată pe mal. În muzeu sunt expuse și unelte de plutărit: un ciocan din fier masiv folosit pentru a marca lemnul numerotat cu cifre de la 0 la 9, pregătit pentru tăiere, clupa pentru măsurarea lemnului, potcoave din fier care se prindeau la încălțăminte pentru a nu aluneca pe lemn, sfredelul cu care se
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
o expoziție de fierărie și doamna muzeograf ne spune că numele localității Ciocănești vine de la fierari sau ciocănari, care erau renumiți ca fiind armurierii domnitorilor Moldovei, în special ai lui Ștefan cel Mare. Chiar mulți din locuitorii comunei au numele Ciocan. Unele ateliere de fierărie din comună sunt vechi de peste 100 de ani. Legenda spune că sabia lui Ștefan cel Mare ar fi fost făurită aici la unul din atelierele de fierărie și ornamentată cu aur extras din râul Bistrița Aurie
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
e 'ntre cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de caracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește,-ntreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască banul De cald a prins să fiarbă Și vânzolelala-n vrăbii La circ, femei cu barbă Și-nghițitori de săbii Își răspândeasc scorușii Aromele prin aer, În iarmaroc intrușii Mai pungășesc vreun fraier. Referință Bibliografică
IARMAROC de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355687_a_357016]
-
a fost publicat la Uzdin, în Serbia, de către prietenul Vasile Barbu, în urma primirii Marelui Premiu la Festivalul Internațional de Poezie. Am publicat poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, Familia Română, România Literară, Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronică, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul, Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate
SCOTOCIND PRIN LADA DE AMINTIRI CU AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346042_a_347371]
-
Atunci am descoperit mirosul de cerneală tipografică, care mi-a plăcut.A fost ca un vaccin ce m-a făcu dependent de acest iz aducător de lumină. Lumina tiparului. De atunci am început să scriu la ziarul regional „ Secera și Ciocanul“.Iar când am înființat cenaclul literar din cadrul Casei de Cultură din Drăgășani, eram în clasa 10 la Liceul Teoretic din localitate, am publicat lunar croinica cenaclului, pe care-l frecventa Virgil Mazilescu, Dumitru Velea, Nicolae Cochinescu, viitorul procurer de la Curtea
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356052_a_357381]