877 matches
-
în activitatea didactică și artistică i s-a conferit titlul de „Profesor Emerit“ și Ordinul „Meritul Cultural“, cl.I (1966). După o viață dedicată artei pianistice pe care a dăruito cu pasiune publicului, a împărtășit-o cu generozitate discipolilor, Eliza Ciolan a trecut la cele veșnice în ziua de 24 iunie 1980, la Cluj-Napoca. Talentatul publicist ieșean, Aurel Leon, relata: „Antonin Ciolan, alături de soția sa, Eliza Ciolan, strălucită profesoară și pianistă a Iașilor, au dorit în clipele din urmă să se
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
o viață dedicată artei pianistice pe care a dăruito cu pasiune publicului, a împărtășit-o cu generozitate discipolilor, Eliza Ciolan a trecut la cele veșnice în ziua de 24 iunie 1980, la Cluj-Napoca. Talentatul publicist ieșean, Aurel Leon, relata: „Antonin Ciolan, alături de soția sa, Eliza Ciolan, strălucită profesoară și pianistă a Iașilor, au dorit în clipele din urmă să se odihnească pe veci pe pământul Eternității, cimitirul din apropierea casei din strada Călărașilor în care au petrecut atâția ani de viață“. Dorința
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
pe care a dăruito cu pasiune publicului, a împărtășit-o cu generozitate discipolilor, Eliza Ciolan a trecut la cele veșnice în ziua de 24 iunie 1980, la Cluj-Napoca. Talentatul publicist ieșean, Aurel Leon, relata: „Antonin Ciolan, alături de soția sa, Eliza Ciolan, strălucită profesoară și pianistă a Iașilor, au dorit în clipele din urmă să se odihnească pe veci pe pământul Eternității, cimitirul din apropierea casei din strada Călărașilor în care au petrecut atâția ani de viață“. Dorința lor a fost îndeplinită. Pentru
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
urmă să se odihnească pe veci pe pământul Eternității, cimitirul din apropierea casei din strada Călărașilor în care au petrecut atâția ani de viață“. Dorința lor a fost îndeplinită. Pentru activitatea artistică și contribuția adusă la îmbogățirea tradiției școlii pianistice, Eliza Ciolan se înscrie între personalitățile de seamă ale vieții culturale ieșene ale secolului XX. CIOPRAGA, CONSTANTIN (1916-2009) ISTORIC și CRITIC LITERAR, POET, PROZATOR, PROFESOR Personalitate marcantă a comunității literare românești, venerabil scriitor, prestigios istoric și critic literar, eseist de înaltă clasă
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
funcționau, târâș-grăpiș, În epocă. Astfel, În „Raportul de activitate pentru perioada 23 februarie - 1 aprilie 1947” am găsit o referire importantă la capitolul „realizări” a secțiunii „organizatoric”, ce atestă faptul că Încet, Încet vânduții Moscovei Începuseră să se Înghesuie la ciolanul Puterii după ce, bine-nțeles, se Înfruptaseră din ciolanul de porc cu fasole de la cantina specială a partidului oamenilor muncii (asupra acestui aspect, neînvățat pe la școlile de cadre, vom reveni În curând). „În ziua de 19 martie 1947 a fost ședința
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
activitate pentru perioada 23 februarie - 1 aprilie 1947” am găsit o referire importantă la capitolul „realizări” a secțiunii „organizatoric”, ce atestă faptul că Încet, Încet vânduții Moscovei Începuseră să se Înghesuie la ciolanul Puterii după ce, bine-nțeles, se Înfruptaseră din ciolanul de porc cu fasole de la cantina specială a partidului oamenilor muncii (asupra acestui aspect, neînvățat pe la școlile de cadre, vom reveni În curând). „În ziua de 19 martie 1947 a fost ședința de reorganizare a CDE unde au intrat: 9
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
odrasla, s-a trezit cu mine la "vorbitor", adus de la arest de un soldat cu arma la spate. "Băiețelul mamei" era galben ca turta de ceară, după cele 2 săptămâni de dizenterie și cu echipamentul abia ținându-i-se pe ciolane, întrucât conform regulamentului, ca să nu-și facă "seama" în arest, deținuților li se luau centurile de la veston și pantaloni. 1962 Vivat academia, vivat profesores Deci cu facultatea terminată, cu armata făcută în formula "all inclusive" (respectiv pântecaraia și arestul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
veniți din Banat să învețe la Iași, ca și Enrico Mezzetti, Al. Zira ș.a., au continuat tradiția maestrului lor, îmbogățind repertoriul coral românesc cu lucrări de valoare. Tradiția dirijorală a lui Gavriil Musicescu a fost continuată la Iași de Antonin Ciolan și Vasile Popovici-Ieșeanu. NADOLSCHI, VICTOR (1911-1996ă ASTRONOM, MATEMATICIAN Prof.univ.dr. Victor Nadolschi a fost un astronom care a pus multă și nobilă pasiune pentru dotarea și asigurarea posibilităților de cercetare științifică la Observatorul astronomic din Iași care, pornind de la zestrea minoră
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Popovici s-a înscris printre figurile de prestigiu ale muzicii românești. Născut la 21 ianuarie 1900, în localitatea Vărzărești (Basarabiaă, Vasile Popovici și-a făcut studiile la Școala de dirijori de cor din Odessa, la Conservatorul din Iași, cu Antonin Ciolan, și la Schola Cantorum din Paris. Revenit în țară, șia dedicat talentul și puterea de muncă activității componistice și învățământului muzical. A fost o perioadă profesor de teorie și solfegii la Conservatorul din Iași, ca și la cel din București
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
stăpâni odată: și lui Dumnezeu și lui Mamona!" a orăcăit el. Iată-mă și "slugă"! se vaicăre Ștefan, de parcă l-ar fi apucat măseaua. S-a iscat o dihonie între Slăviții Palatini, se hărtănesc ca dulăii care au apucat același ciolan: "Care dintre ei e mai mare peste Ștefan și Moldova lui?" Ce-i de colea, să ai "slugă", un "atlet al lui Hristos"? îl zădărește și Vlaicu. M-am închinat amândurora, să nu fie vreo pricină de gâlceavă. "Divide et
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
prilej să fie aleasă pentru interpretarea rolului Violeta Valery din opera Traviata de Giusepe Verdi, cu ocazia celei de a doua inițiative de înființare a unui Teatru de Operă la Iași. Această nouă inițiativă a inimoșilor profesori Radu Constantinescu, Antonin Ciolan, Egizio Massini, susținuți de muzicieni din Filarmonica Moldova (înființată deja în 1942) ca și alți oameni de cultură ieșeni, a eșuat însă lamentabil (deși spectacolul s-a bucurat de mare succes). După război, venind din refugiul de la Alba Iulia, ca
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
lor, când frecventau sălile de concert, iar în pauze schimbau opinii laudative cu prietenii, care astăzi poate nu mai sunt. Sărbătoritul demonstra totodată și temeinica sa pregătire, însușită mai întâi la Conservatorul George Enescu din Iași, sub îndrumarea lui Antonin Ciolan, care l-a învățat să descifreze tainele dirijatului, renunțând la Facultatea de Chimie pe care o urma la Universitatea Al. I. Cuza din Iași. Dirijorul însuși, prin prestația pe podium la 80 de ani, părea că se revede în fața Orchestrei
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Conservatorul P. I. Ceaikovski din Moscova, ca aspirant, și apoi la Conservatorul N. R. Korsakov din St. Petersburg, unde a avut profesori renumiți. Experiența demonstrată astăzi, căpătată începând cu 1955, când a venit în țară, înființând împreună cu același strălucit dirijor Antonin Ciolan Filarmonica clujeană, a continuat apoi din 1959, la Iași, printr-o lungă perioadă, ca director-dirijor, și mai apoi până la pensionarea din 1986, ca dirijor. Profesor la Liceul de Arte Octav Băncilă și la clasa de orchestră de la Universitatea de Arte
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
origine siriacă, eliberată din captivitate : Intrarea peșterii era o gură scundă prin care nu puteai merge decât frânt de mijloc. Pe pereții de piatră se vedeau zgârieturi ciudate, semne făcute de pirați cine știe de ce. Din loc în loc erau desenate ciolane și capete de mort care rânjeau hâd și păreau că mișcă în lumina felinarelor. De jur-împrejurul pereților zăceau sipete, baloturi, saci, covoare, arme vechi, arămării, aruncate claie peste gră madă, ca lucrurile scăpate de la foc - zăceau într-o încăpere amorțită, mustrătoare
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
epic, detaliile corespund, în mare, atât în ce privește tipu rile de corăbii, cât și modalitatea de atac a tâlharilor. Într-o altă secvență, kir Iani a ridicat pe catargul Penelopei steagul piraților (negru, cu capul de mort și cu cele două ciolane hâde, semnul morții fără mântuire), pentru a fi reperat de vasele de război și eliberat din situația neconvenabilă în care îi ajunsese corabia. Steaguri piraterești au apărut și pe catargele Speranței, negru și roșu, atunci când corabia a ajuns în largul
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
apoi. Zău, privind la lucruri așa rare, Ca și când treaz fiind, aș visa îmi pare... Zgomotele emise de defilarea romilor sunt un adevărat muzeu fonetic: Cei înarmați aveau buzdugane De aramă și niște lungi cuțite, Toți oameni înalți și groși în ciolane, Cu părul îmburzit, barbe șperlite, Haine avea lungi, scurte și învîrstate, Unii fără mâneci, alții rupte în spate. În loc de steag purtau ei o cioară De argint, cu penele rășchirate, Într-acel chip încît gândeai că zboară Pleznind din aripi cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
O poezie de granit... dar pretenția de umor crud duce la trivialități și putem cita ca mai plastic un prânz de leproși vagabonzi: Aduce fiecare Nemăcinate grâne Cu sine pe spinare Servind în loc de pîne Bucata-i de mâncare Cu vrun ciolan de câne La prânzul canibal: Sau un picior de cal! Răzvan și Vidra, singura piesă viabilă, pare a fi ecoul unui complex de inferioritate, căci Hasdeu avea o mică vână de sânge evreiesc. Ea e drama individului apăsat de prejudecată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
grele și tari și au sunet de sticlă. Mierea cea deasă dă o ceară cu mireasmă inefabilă și grea. În această țară minunată nu se fac mari sforțări intelectuale. Copiii învață de ce fuge iepurele la deal și de ce duce câinele ciolanul în gură. Oamenii sunt ceremonioși, fetele rușinoase, coconii domnești hieratici în straie de brocart "mititele ca și trupușoarele lor". În ultima vreme M. Sadoveanu a început a compune niște romane de un epic superficial, a căror valoare stă în încercarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de la 1848, apoi aceștia îi plătesc cu vârf și îndesat. În ziarul Bucovina, care după 1848 ajunge tribuna revoluționarilor din principate și mai ales din Moldova, C. Negruzzi e acuzat că la 1848 a tăcut pentru că i s-au dat "ciolane în gură, și împrejurările anului 1848, pe lângă titlul de director al vistieriei, îl mai îmbrăcară cu remunerație, cu titlul de epitrop al școalelor publice..." etc.2. 1 Ibidem, I, p. 335, 339 ăScrisorile XXXI și XXXIIÎ. 2 Bucovina, 1849, nr.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Gomii, convertirea la filosemitism remunerant, iama în tembeliziuni, statutul de mânz troian al ideologiei politicamente corecte, înfrățirea de ocazie cu Vladimir Tismăneanu, statutul de ocupant periodic al sticlei și "nou precupeț" (neprecupețind nici un efort spre a se înfige la variile ciolane postmoderne, pe care, de altfel, de multe ori le și merită). (OC, IX.2006) Nu se poate spune că sufixul -mente este într-adevăr productiv, clasa de adverbe stabile și active în -mente fiind una marginală. Totuși, poate deriva creații
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
făcut eu în cadrul acestei formații, pentru a contrapune un adevăr calomniilor mincinoase, absurde, diabolice, aruncate asupra adevărului faptic, pentru a-l ascunde. Nu scriu cu gândul că ar putea veni la putere și că mi-ar da și mie un ciolan de ros, pentru că eu m-am lepădat de legionari încă din ianuarie 1941, și m-am lepădat de Mișcarea Legionară din nou, în scris, în cele patru zile și nopți din decembrie 1956, când am fost răpit, chinuit și anchetat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la băi fricțiunile în toată regula. Sunt fericită din zi în zi cum merge. Zilele cele când nu putea nici vorbi, Isac susținea că boala lui este foarte gravă din necăutare, dară nu-i mortală că n a ajuns la ciolan...”. După algoritmul propus (zicând că din trei în trei zile va scrie), lipsesc cel puțin trei scrisori, acelea despre care amintește: „V-am scris și vă repet că...”. Este tocmai zona doctorului Isac, acum numit prima oară deci, în scrisorile
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
îngust nu iese o confruntare academică de idei, așa cum e normal. Se împung ca și berbecii. Trăim ca într-o junglă spulberând și puținul rămas din bunul simț. Suntem guvernați numai de cei interesați pentru sine, urmărind noi căpătuiri materiale - „ciolanul”. Parlamentarii vorbesc în numele poporului, dar fac legi numai pentru ei și împotriva celor care i-au mandatat. Economia țării a scăzut alarmant. Nu mai avem mijloace de producție. Au fost vândute pe nimica toată, distruse, închise (vezi fabrica de hârtie
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sfărâmă Prin feluri d-oții Și legea jos i-o dăramă Chiar prin ai săi fii.] Străin pus-ați domn în țară Pentru românism! Poftiți!... vă târăște iară Către despotism! Toate javrele golane El le-a pricopsit Dându-le de ros ciolane De cum a venit! Însă... termenul sosește E apropiat Și tronul se despărțește De ăst blestemat! Străinul, v-o spui eu, pică Căci e de nimic Și de lege n-are frică Ca orice calic. Când se vede deodată Cum nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
anunțate proporțiile tragediei de la Timișoara și vizita lui Nicolae Ceaușescu la mormîntul ayatolahului Khomeiny. *După ce aseară, îndată ce s-a întors de la Teheran, „Tova rășul” a justificat, într-un „discurs către țară”, aplicarea soluției Tienanmen, astăzi a apelat la „cutia cu ciolane”, promițînd iarăși măriri de salarii și de pensii. Mulțimea l-a huiduit copios, încît a fost nevoie să fie întreruptă emisiunea radio-tv. Cei care au urmărit-o spun că „s-a pierdut” și că a părăsit locul mitingului „pur și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]