804 matches
-
proteine transportoare în cazul hormonilor hidrofobi sau liberi în sânge în cazul hormnilor hidrofili Hormonii paracrini nu respectă definiția clasică dată hormonilor fiind sintetizați de o celulă specializată,uramand să acționeze asupra celulelor învecinate, fără a mai ajunge în torentul circulator Exemplu: somatostatina produsă de celulele D pancreatice acționează asupra celulelor A (secretoare de glucagon) și B (secretoare de insulină) inhibandu-le secreția Hormonii autocrini sunt sintetizați și secretați de către o celulă în spațiul extracelular, acționând că mesager asupra aceleiași celule
Hormon () [Corola-website/Science/304300_a_305629]
-
acționând că mesager asupra aceleiași celule. În acest caz celulă țintă și celulă secretoare reprezintă defapt aceași celulă. Neurohormonii sunt o categorii specială de substanțe chimice produse de către celulele nervase, eliberate în sânge prin terminațiile axonale siapoi vehiculate prin sistemul circulator până la nivelul celulei tinta.Prin intermediul neurohormonilor se realizează interacțiunea dintre sistemul nervos și sistemul endocrin. În funcție de solubilitate hormonii se pot clasifică în hormonii hidrosolubili (hidrofili) și hormoni liposolubili (hibrofobi). Hormonii liposolubili necesită proteine transportoare pentru a fi vehiculați prin sânge
Hormon () [Corola-website/Science/304300_a_305629]
-
celulei țintă, de asemenea acești hormoni prezintă capacitatea de a traversa bistratul lipidic al membranei celulare, pătrunzând în interiorul celulei unde se află receprtori specifici fie în citoplasma fie legați de cromatina la nivelul nucleului. Hormonii hidrosolubili circulă liberi prin sistemul circulator însă nu pot traversa membrana celulară. Receptori pentru acest tip de hormoni se află incorporați în membrana celulară, determinând producția de mesageri secunzi la nivelul spațiului citoplasmatic hormonul fiind considerat mesager primar. Hormonii steroizi sunt hormoni ce au ca precursor
Hormon () [Corola-website/Science/304300_a_305629]
-
medicii, ci anumiți meșteșugari. De altfel, pentru mumificare nu practicau disecția. Cu ajutorul unor cârlige, creierul era scos pe nas. Alți meșteșugari extrăgeau organele interne din abdomen și le aruncau în Nil. Autorul papirusului Smith avea ceva cunoștințe în domeniul sistemului circulator, deși nu făcea distincție între vase de sânge, tendoane și nervi. În cadrul mitologiei egipteane, putem enumera câțiva reputați vindecători: Un personaj real, care a avut onoarea de a fi zeificat, este Imhotep, arhitectul regelui Zoser (Djeser), ajuns apoi ministru și
Medicina în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/312041_a_313370]
-
vertebre în plus, dar fiecare din cele șapte oase este mai lung. În plus are coarne mici acoperite cu piele (ossicoarne). Există multe modificări specifice ale structurii girafei, care au evoluat aparte comparativ cu a altor mamifere, în special sistemul circulator. Inima girafei trebuie să pompeze o presiune sangvină practic dublă ca a multor alte mamifere mari pentru a putea menține fluxul sanguin normal. În partea superioară a gâtului girafei, există un sistem complex de reglare a presiunii sângelui care previne
Girafă () [Corola-website/Science/309702_a_311031]
-
Vederea este asigurată de ochi simpli (oceli), în număr de 2 - 12, situați dorsal pe prosomă. Păianjenii au ochii dispuși în formă de 2 arcuri câte 4, iar scorpionii au o pereche situată median și 2 - 5 perechi - lateral. Aparatul circulator este de tip deschis. De la inima tubulară, aflată în opistosomă, pleacă aortele anterioară și posterioară și vasele laterale, care se ramifică în arterii. La păianjenii aorta posterioară lipsește. Hemolimfa (sângele) ca pigment respirator conține hemocianină, în componența căreia intră cupru
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
o substanță lichidă de culoare roșie, compusă din plasmă și din globule (albe și roșii), care circulă prin vene și artere, asigurând nutriția și oxigenarea organismului la animalele superioare. le este un țesut special sub formă lichidă care, prin intermediul aparatului circulator, alcătuit din inimă și vasele sanguine, transportă nutrienții și oxigenul la nivelul țesuturilor corpului, de unde preia bioxidul de carbon și produșii de catabolism tisular, transportându-i la nivelul organelor de eliminare. În medicină, disciplina care se ocupă cu studiul sângelui
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
iar cantitatea de substanțe minerale și organice sporește, la care se mai adaugă anumite tipuri de celule și substanțe pigmentare, cu o afinitate mai mare pentru oxigen, accentuând astfel funcția respiratorie a acestui lichid circulatoriu. Hemolimfa circulă într-un sistem circulator lacunar deschis, venind direct în contact cu celulele corpului. Dezavantajul acestui sistem o circulație mai înceată. La insecte sângele nu are rol de transport al gazelor. Aerul atmosferic pătrunde în organism prin orificii de pe laturile abdomenului numite stigme. Stigmele se
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
numite stigme. Stigmele se continuă cu tubușoare ce se ramifică și ajung până la ultimele celule. Tubușoarele se numesc trahee și pentru a fi mereu deschise prezintă în interior un firișor de chitină în spirală Are loc mai apoi transformarea sistemului circulator lacunar într-un sistem circulator închis, ceea ce face ca lichidul care circulă prin el să devină cu o structură tot mai complexă, iar funcțiile și posibilitățile de menținere a compoziției sale cresc. La animalele vertebrate este un sistem circulator închis
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
cu tubușoare ce se ramifică și ajung până la ultimele celule. Tubușoarele se numesc trahee și pentru a fi mereu deschise prezintă în interior un firișor de chitină în spirală Are loc mai apoi transformarea sistemului circulator lacunar într-un sistem circulator închis, ceea ce face ca lichidul care circulă prin el să devină cu o structură tot mai complexă, iar funcțiile și posibilitățile de menținere a compoziției sale cresc. La animalele vertebrate este un sistem circulator închis, lichidul de circulație fiind numit
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
sistemului circulator lacunar într-un sistem circulator închis, ceea ce face ca lichidul care circulă prin el să devină cu o structură tot mai complexă, iar funcțiile și posibilitățile de menținere a compoziției sale cresc. La animalele vertebrate este un sistem circulator închis, lichidul de circulație fiind numit sânge. Deoarece sistemul circulator este închis, sângele nu mai vine în contact direct cu celulele diferitor țesuturi, așa cum are loc în cazul hemolimfei. Schimbul diferitor substanțe se face prin intermediul lichidului extracelular (plasma interstițială). Acest
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
ca lichidul care circulă prin el să devină cu o structură tot mai complexă, iar funcțiile și posibilitățile de menținere a compoziției sale cresc. La animalele vertebrate este un sistem circulator închis, lichidul de circulație fiind numit sânge. Deoarece sistemul circulator este închis, sângele nu mai vine în contact direct cu celulele diferitor țesuturi, așa cum are loc în cazul hemolimfei. Schimbul diferitor substanțe se face prin intermediul lichidului extracelular (plasma interstițială). Acest lichid este drenat din spațiile intercelulare de sistemul limfatic și
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
tactili răspândiți pe toată suprafața corpului, în special pe pedipalpi și picioare. Cu ajutorul lor pseudoscorpionii recepționează atât vibrațiile suprafeței pe care se află, cât și cele ale aerului. Ei pot simți apropierea prăzii la o distanță de 15 mm. Sistemul circulator. Pseudoscorpionii sunt animale foarte mici, de aceea transportul substanțelor este realizat, în principalp, prin difuzie. Totuși, ei au o inimă poziționată în opistosomă și se alungește în regiunea anterioară formând o aortă cefalică. Ea reprezintă un tub cu 1 - 4
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
1000 -rata mortalității infantile: 3,53(la 1000 de născuți vii) Principalele cauze ale mortalității în Spania pentru anul 2001 au fost: -pentru bărbați, principalele cauze ale mortalității au fost tumorele (originea a 32,50% din totalul deceselor), bolile sistemului circulator (29,63%), boli ale sistemului respirator (11,85%), cauze externe (5,91%) si boli ale sistemului digestiv (5,34%). -pentru bărbați, cauzele concrete ale mortalității, ce au provocat un număr mare de decese au fost cardiopatia ischemică (11,56%),cancerul
Demografia Spaniei () [Corola-website/Science/306293_a_307622]
-
au provocat un număr mare de decese au fost cardiopatia ischemică (11,56%),cancerul pulmonar (8,63%), boli cerebrovasculare (7,91%) și boli pulmonare obstructive cronice (5,99%). -pentru femei, principalele grupuri de cauze ale mortalității au fost bolile sistemului circulator (39,86%), tumorile (21,47%), boli ale sistemului respirator (8,79%) și boli ale sistemului digestiv (4,87%). -pentru femei, cauzele concrete ale mortalității, ce au provocat un număr mare de decese au fost bolile cerebrovasculare (12,68%), cardiopatie ischemică
Demografia Spaniei () [Corola-website/Science/306293_a_307622]
-
Sistemul limfatic este parte a sistemului circulator, care cuprinde o rețea de vase limfatice care transportă un lichid clar numit limfă () direcțional spre inimă. Sistemul limfatic a fost descris pentru prima dată în secolul al XVII-lea, în mod independent de către Olaus Rudbeck și Thomas Bartholin. Spre deosebire de
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
lichid clar numit limfă () direcțional spre inimă. Sistemul limfatic a fost descris pentru prima dată în secolul al XVII-lea, în mod independent de către Olaus Rudbeck și Thomas Bartholin. Spre deosebire de sistemul cardiovascular sistemul limfatic nu este un sistem închis. Sistemul circulator uman procesează o medie de 20 de litri de sânge pe zi prin filtrare capilară, prin care se elimină plasma, rămânând celulele sanguine. Aproximativ 17 litri din plasma filtrată sunt reabsorbiți direct în vasele de sânge, în timp ce restul de 3
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
excepții, de exemplu trigliceridele cu lanț mediu (MCTs) sunt esteri grași ai glicerolului care difuzează pasiv din tractul gastrointestinal către sistemul portal). Limfa îmbogățită provenită din vasele limfatice ale intestinului subțire este denumită chil. Nutrienții care sunt eliberați în sistemul circulator sunt procesați de ficat, fiind traversați prin circulația lui sistemică. Studiul drenajului limfatic al diferitelor organe este important în diagnosticul, prognosticul și tratamentul cancerului. Sistemul limfatic, datorită proximității sale fizice cu principalele țesuturi ale corpului, este responsabil pentru transportul celulelor
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
funcțiile intestinului și provoacă intoxicarea gazdei. le-de-galbează are aspectul unei semințe de dovleac, atingând o lungime 3-4 centimetri și având culoare alb-gălbuie. El parazitează ficatul oilor, provocând boală numită gălbeaza. Datorită vieții de parazit la el nu sunt prezente aparatul circulator și cel respirator, având în schimb un aparat gastro-vascular, care ține locul aparatelui digestiv și circulator. Mai posedă un orificiu buco-anal și cordoane ramificate. Sistemul nervos este reprezentat de niște aglomerări de ganglioni, fiind de tip ganglionar. Reproducerea este sexuata
Vierme () [Corola-website/Science/300022_a_301351]
-
3-4 centimetri și având culoare alb-gălbuie. El parazitează ficatul oilor, provocând boală numită gălbeaza. Datorită vieții de parazit la el nu sunt prezente aparatul circulator și cel respirator, având în schimb un aparat gastro-vascular, care ține locul aparatelui digestiv și circulator. Mai posedă un orificiu buco-anal și cordoane ramificate. Sistemul nervos este reprezentat de niște aglomerări de ganglioni, fiind de tip ganglionar. Reproducerea este sexuata, la fel ca cea a teniei. Ascarida, numită popular limbric, este un vierme cilindric parazit de
Vierme () [Corola-website/Science/300022_a_301351]
-
o încrengătură de viermi protostomieni acelomați, de tipul bine cunoscut al viermelui de gălbează, sau al panglicilor, sau al unor viermi mai puțin cunoscuți, ca planariile. Au simetrie bilaterală, corpul lățit, puternic turtit dorso-ventral, nesegmentat, lipsiți de aparat respirator și circulator, cu un singur orificiu buco-anal. Cavitatea corpului este de origine blastoceliană, plină cu parenchim mezenchimatic, care reprezintă mediul intern al animalului, sediul proceselor de metabolism. Prin lacune circulă un lichid fără o direcție definită, îndeplinind rolul sângelui sau al limfei
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]
-
drept lucrare de referință biologilor și farmaciștilor europeni până în secolul al XIX-lea. Medicul arab Ibn al-Nafis (1213 - 1288) a promovat utilizarea disecției experimentale și autopsiei. În 1242, acesta a descoperit circulația pulmonară și cea coronară, care constituie baza sistemului circulator. A descris conceptul de metabolism și a discreditat teoria umorală a lui Galenus și Avicenna. O dată cu renașterea europeană, se remarcă un interes crescut pentru științele naturale și pentru fiziologie. În 1543, prin tratatul de anatomie "De humani corporis fabrica", Andreas
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
minuțiozitate detalii din lumea vie. Alchimiști precum Paracelsus au contribuit la dezvoltarea ulterioară a farmacologiei. Continuând lucrările lui Vesalius, William Harvey efectuează observații și experimente pe ființe vii (oameni și animale). Studiind vasele de sânge, în 1616, acesta descoperă aparatul circulator. Lucrarea "De motu cordis", publicată în 1628, în care Harvey expune noua teorie a circulației sanguine, marchează sfârșitul teoriei lui Galenus. De acum înainte, studiul fiziologiei va urmări și aspectele cantitative ale proceselor și fenomenelor, lucru vizibil și în cercetările
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
amestecul gazos pe bază de heliu evacuat de scafandri din chesoane sau turelă în pentru a fi refolosit. Sistem de regenerare - Instalație pentru menținerea calității atmosferei dintr-o incintă presurizată. Sistemul de regenerare are incluse următoarele părți componente principale: element circulator, element filtrant, circuit de adăugare a oxigenului, analizor de gaze. Sistemul de regenerare poate fi montat în interiorul sau la exteriorul incintei presurizate. Sistem de scufundare - Instalație complexă montată pe navă sau platforme offshore utilizată pentru efectuarea de scufundări la mare
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
află un aparat masticator, numit mastax, care constă din 7 piese numite trofi sau maxile: una impară, fulcru, 2 rami, 2 unci și 2 manubrii. Fulcrul și ramii formează incusul (nicovala), iar uncii și manubriile maleusul (ciocanul). Aparatul respirator și circulator nu există. Aparatul excretor este reprezentat prin protonefridii și este format din 4-50 celule cu flamură vibratilă, două tuburi colectoare ce se unesc într-o vezică urinară care se deschide printr-un tub scurt în cloacă pe partea ventrală. Organele
Rotifera () [Corola-website/Science/317912_a_319241]