5,141 matches
-
între L. Berman și Ted Aoki, prefațat de C. Stimpson. Este „vocea” unei postmoderniste care se exprimă însă ca „ecou” al multor educatori americani din anii ’60-’70 nemulțumiți de „dezumanizarea” curriculumului. 22. Berman, New Priorities in the Curriculum, ed. cit., p. 191. 23. P. Jackson, Life in Classrooms, Holt, Rinehart & Winston, New York, 1968. 24. J.J. Schwab, The Practical: A Language for Curriculum (ed. a II-a), National Education Association, Washington, D.C., 1970. Prima ediție a studiului a fost publicată de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
I. Westbury și N. Wilkof (eds.), Joseph J. Schwab, Science, Curriculum, and Liberal Education: Selected Essays, University of Chicago Press, Chicago, 1978. 2. Studiul a fost inclus în Westbury și Wilcof, Joseph J. Schwab, Science, Curriculum, and Liberal Education, ed. cit. 3. Ibidem, p. 36. 4. P. Jackson, „Conceptions of Curriculum and Curriculum Specialists”, în P. Jackson (ed.), Handbook of Research on Curriculum: A Project of the American Educational Research Association, Macmillan, New York, 1992, pp. 3-40. 5. B. Bloom, M.D. Englehart
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Curriculum: Problems, Politics, and Possibilities, State University of New York Press, Albany, 1988. 45. H. Giroux - vezi publicațiile din 1981 la nota 27 și cele din 1983 la nota 40. 46. Giroux, Purpel (eds.), The Hidden Curriculum and Moral Education..., ed. cit. 47. Giroux, Penna, Pinar (eds.), Curriculum and Instruction..., ed. cit. 48. J. Oakes, Keeping Track: How Schools Structure Inequality, Yale University Press, New Haven, 1985. 49. Vezi nota 29. 50. I. Shor, Culture Wars: School and Society in the Conservative
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Albany, 1988. 45. H. Giroux - vezi publicațiile din 1981 la nota 27 și cele din 1983 la nota 40. 46. Giroux, Purpel (eds.), The Hidden Curriculum and Moral Education..., ed. cit. 47. Giroux, Penna, Pinar (eds.), Curriculum and Instruction..., ed. cit. 48. J. Oakes, Keeping Track: How Schools Structure Inequality, Yale University Press, New Haven, 1985. 49. Vezi nota 29. 50. I. Shor, Culture Wars: School and Society in the Conservative Restoration, 1969-1984, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1986. 51. L. Weis
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Press, New York, 1987; „Some Questions about the Anachronistic Elements in the Giroux-McLaren Theory of a Critical Pedagogy”, Curriculum Inquiry, 21/1991; „Critical Pedagogy and the «Arch of Social Dreaming»”, Curriculum Inquiry, 21/1991. 68. Bowers, The Promise of Theory..., ed. cit., pp. 57-82. 69. P. Wexler, Social Analysis of Education: After the New Sociology, Routledge & Kegan Paul, Londra, New York, 1987. 70. Elizabeth Ellsworth și-a conturat virulenta critică încă din anii 1986-1987: „Elicit Pleasures: Feminist Spectators and Personal Best”, Wide Angle
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
225-246; „After the Canon: Knowledge and Ideological Representation in the Multicultural Discourse on Curriculum Reform”, în C. McCarthy și W. Crichlow (eds.), Race Identity and Representation in Education, Routledge, Londra și New York, 1993, pp. 289-305. 87. McCarthy, „Multicultural Approaches...”, ed. cit., p. 228. 88. The American Association of Colleges for Teacher Education (AACTE), „No One American Model”, Journal of Teacher Education, 24/1973, pp. 264-265. 89. Este vorba despre propuneri de „emancipare prin educație” făcute în anii ’30 de George Sylvester
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Schools Build a New Social Order?, John Day, New York, 1932; The Social Foundation of Education, Scribner and Sons, New York, 1934) și Harold Rugg (Man and His Changing Society, 6 vol., Ginn and Company, Boston, 1929-1936). 90. McCarthy, „Multicultural Approaches...”, ed. cit., pp. 242-243. 91. Ibidem, p. 243. 92. Preluăm aici și aprecierea lui Pinar, Reynolds, Slattery și Taubman, op. cit., p. 325. 93. T. Bridges, „Multiculturalism as a Postmodernist Project”, Inquiry: Critical Thinking Across the Disciplines, 7 (4), 1991, pp. 3-7. 94
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în vedere Dilthey, Husserl și Heidegger. Este un avantaj al limbii germane care conține substantivul-atribut innerweltlich - care înseamnă „intramundan(ul)”, „înăuntrul lumii” -, foarte apropiat din punct de vedere fonematic și semantic de in-der-Welt-Sein. 113. Van Manen, „«Doing» Phenomenological Research...”, ed. cit. 114. Ibidem. 115. Apud Pinar et al., op. cit., p. 407. 116. Vezi la Heidegger, Ființă și timp (ed. cit.), capitolele 64 („Grijă și sineitate”) și 65 („Temporalitatea ca sens ontologic al Grijii”). Atât „grija” (Sorge), cât și „preocuparea” (Besorgen) sunt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ul)”, „înăuntrul lumii” -, foarte apropiat din punct de vedere fonematic și semantic de in-der-Welt-Sein. 113. Van Manen, „«Doing» Phenomenological Research...”, ed. cit. 114. Ibidem. 115. Apud Pinar et al., op. cit., p. 407. 116. Vezi la Heidegger, Ființă și timp (ed. cit.), capitolele 64 („Grijă și sineitate”) și 65 („Temporalitatea ca sens ontologic al Grijii”). Atât „grija” (Sorge), cât și „preocuparea” (Besorgen) sunt stări de conștiință și atribute ale Dasein-ului care se știe „a-fi-întru-sfârșit” (das Sein zum Ende) și „a-fi-întru-moarte” (das Sein
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
el se dezrădăcinează constant. ș...ț Curiozitatea căreia nimic nu-i rămâne închis, flecăreala, căreia nimic nu-i rămâne neînțeles sau - de fapt Dasein-ului care ființează astfel - chezășia unei «vieți» care, chipurile, este cu adevărat «vie»” (Ființă și timp, ed. cit., p. 235). 118. Înțelegerea demersului lui van Manen reclamă folosirea unui index minimal de termeni husserlieni și heideggerieni care însă nu poate fi redat aici din motive lesne de priceput: aceste concepte fenomenologice își câștigă tâlcurile - adesea multiple- numai în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
câștigă tâlcurile - adesea multiple- numai în contextul operelor lui Husserl și Heidegger. 119. N. McEwen, „Phenomenology and the Curriculum: The Case of Secondary-School Geography”, Journal of Curriculum Studies, 12 (4), 1980, pp. 323-340. 120. Van Manen, „Practicing Phenomenological Writing”, ed. cit., p. 60. 121. J. Ciardi, How Does a Poem Mean?, Houghton Mifflin, Boston, 1960. 122.Van Manen, „Practicing Phenomenological Writing”, ed. cit., p. 69. 123. Pinar et al., op. cit., p. 407. 124. Van Manen, „Practicing Phenomenological Writing”, ed. cit., p.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Secondary-School Geography”, Journal of Curriculum Studies, 12 (4), 1980, pp. 323-340. 120. Van Manen, „Practicing Phenomenological Writing”, ed. cit., p. 60. 121. J. Ciardi, How Does a Poem Mean?, Houghton Mifflin, Boston, 1960. 122.Van Manen, „Practicing Phenomenological Writing”, ed. cit., p. 69. 123. Pinar et al., op. cit., p. 407. 124. Van Manen, „Practicing Phenomenological Writing”, ed. cit., p. 69. 125. Ibidem. 126. Ibidem. Dar și în By the Light of Anecdote (1989) van Manen a adus lămuriri în acest sens
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ed. cit., p. 60. 121. J. Ciardi, How Does a Poem Mean?, Houghton Mifflin, Boston, 1960. 122.Van Manen, „Practicing Phenomenological Writing”, ed. cit., p. 69. 123. Pinar et al., op. cit., p. 407. 124. Van Manen, „Practicing Phenomenological Writing”, ed. cit., p. 69. 125. Ibidem. 126. Ibidem. Dar și în By the Light of Anecdote (1989) van Manen a adus lămuriri în acest sens. 127. R. Burch, „On Phenomenology and Its Practices”, Phenomenology + Pedagogy, 7/1989, pp. 187-217. 128. Vezi traducerea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
111-112, 116-118. 130. Hermeneutica conceptului de paideia este realizată strălucit de Heidegger în Platons Lehre von der Wahrheit (1930-1931). Studiul a fost tradus în limba română și comentat strălucit de Thomas Kleininger. Vezi M. Heidegger, Repere pe drumul gândirii, ed. cit., pp. 161-202. 131. D.G. Smith, „Hermeneutic Inquiry: The Hermeneutic Imagination and the Pedagogic Text”, în E. Short (ed.), Forms of Curriculum Inquiry, State University of New York Press, Albany, 1991, pp. 187-209. 132. Ibidem, p. 196. 133. Elaine Atkins, „Reframing Curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Mathematics Teaching: Moving from Telling to Listening”, Journal of Curriculum and Supervision, 9 (3), 1994, pp. 262-283. 140. B. Davis, Listening to Reason: An Inquiry into Mathematics Teaching, University of Alberta, Edmonton, 1994. 141. Ibidem. 142. Davis, „Mathematics Teaching...”, ed. cit., p. 263. 143. M. Merleau-Ponty, Phénomenologie de la perception (trad. engl.: Phenomenology of Perception, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1962; trad. rom.: Fenomenologia percepției, traducere de I. Câmpeanu și G. Vătăjelu, Aion, Oradea, 1999); vezi și La structure du comportement (trad. engl.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Journal of Curriculum Theorizing, 5 (2), 1983, pp. 92-110. 171. W.E. Doll, jr., „Prigogine: A New Sense of Order, a New Curriculum”, Theory into Practice, 25 (1), 1986, pp. 10-16. 172. Doll, jr., „A Re-Visioning of Progressive Education”, ed. cit., p. 167. 173. Doll, jr., A Post-Modern Perspective on Curriculum, ed. cit., p. 3. 174. Ibidem, p. 4. 175. Ibidem. 176. Ibidem, p. 32. 177. Ibidem, p. 34. 178. Ibidem, p. 67. 179. Ibidem, p. 148. 180. Ibidem, p. 151
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Doll, jr., „Prigogine: A New Sense of Order, a New Curriculum”, Theory into Practice, 25 (1), 1986, pp. 10-16. 172. Doll, jr., „A Re-Visioning of Progressive Education”, ed. cit., p. 167. 173. Doll, jr., A Post-Modern Perspective on Curriculum, ed. cit., p. 3. 174. Ibidem, p. 4. 175. Ibidem. 176. Ibidem, p. 32. 177. Ibidem, p. 34. 178. Ibidem, p. 67. 179. Ibidem, p. 148. 180. Ibidem, p. 151. 181. Ibidem, p. 181. 182. W.E. Doll, jr., „Curriculum Possibilities in
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
luptei Între realism și antirealism, oglindirea luptei Între forțele de progres și cele care Împiedică progresul În societate. Această luptă stă la baza conflictului dintre realism și antirealism În literatura noastră și În acest sens vom face cercetarea moștenirii literare» (cit. Problema moștenirii literare, Ion Vitner, p. 30). Deci o notație realistă, un fel de a vedea realist a existat de la Începutul literaturii și constituie baza noastră de valorificare estetică. Sunt nerealiste opera lui Cervantes, reconstituirea sufletului omenesc la Shakespeare, tablourile
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ceea ce nu vrea să zică decât că aceste două reprezentări sunt unite în obiect, adică independent de starea subiectului, și că nu sunt numai asociate în percepție (oricât de des ar putea fi repetată această percepție)”. (Critica rațiunii pure, ed. cit., pp. 137-138.) 13. H. Hoppe, „Kants Antwort auf Hume”, în Kant-Studien, Bd. 62, 1971, p. 341. 14. Este punctul de vedere susținut de Hoppe și în cartea sa Kants Theorie der Physik, Vittorio Klostermann, Frankfurt am Main, 1969. El scrie
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Natural Science”, în P. Guyer (ed.), The Cambridge Companion to Kant, Cambridge University Press, 1992, pp. 184-185 și M. Friedman, Kant and the Exact Sciences, Harvard University Press, Cambridge Mass., 1992, pp. 161-164. 38. Immanuel Kant, Critica rațiunii pure, ed. cit. p. 63. 39. Vezi în această privință M. Flonta, „Newtonsche Physik und reine Naturwissenschaft in der Kritik der reinen Vernunft”, în G. Funke (ed.), Akten des 5 Internationalen Kant-Kongresses, Teil I, Bouvier Verlag, Bonn, 1981, pp. 22-26. 40. Immanuel Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
atunci când legile naturii care îi stau la bază sunt cunoscute a priori și nu sunt pur și simplu legi empirice. O cunoaștere a naturii de primul fel este numită pură...” (Op. cit., p. 4). 42. Immanuel Kant, Critica rațiunii pure, ed. cit. pp. 124-125. 43. Immanuel Kant, Metaphysische Anfangsgründe, p. 5. 44. Ibidem, p. 6. 45. Ibidem, pp. 15-16. 46. G. Buchdahl, (Zum Verhältnis..., p. 142) apreciază drept plauzibilă ipoteza lui H. Cohen că tocmai un schelet conceptual ca acela care a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Bagdasar și L. Moisuc, ediția a III-a revizuită de I. Pârvu, Editura IRI, București, 1998, p. 158. 13. Ibidem, pp. 175-176. 14. Ibidem, p. 221. 15. Ibidem, p. 194. 16. Metaphysische Anfangsgründe..., p. 75. 17. Critica rațiunii pure, ed. cit., pp. 555-556. 18. Ibidem, p. 555. 19. Metaphysiche Anfangsgründe..., p. 9. 20. I.Newton, Principiile matematice ale filosofiei naturale, traducere de V. Marian, Editura Academiei, București, 1956, p. 305. 21. Citatele sunt date după Alexandre Koyré, Les Regulae philosophandi, în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
St. Tweyman (ed.), David Hume. Critical Assesments, Routledge, 1995. 29. M. Friedman, „Causal Laws and the Foundations of Natural Science”, în P. Guyer (ed.), The Cambrdige Companion to Kant, Cambridge University Press, 1992, p. 170. 30. Critica rațiunii pure, ed. cit., p. 122. 31. Ibidem, p. 174. 32. Ibidem, p. 158. 33. Vezi W. Harper, „Kant on the Apriori and Material Necessity”, în R.S. Butts (ed.), Kant’s Philosophy of Physical Science, Reidel, Dordrecht, Boston, 1986. 34. M. Friedman caracterizează statutul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
date după legile cauzalității. Prin urmare, noi nu putem cunoaște necesitatea existenței lucrurilor (substanțelor), ci numai pe cea a existenței stărilor, și anume din alte stări care sunt date în percepție după legile empirice ale cauzalității.” (Critica rațiunii pure, ed. cit., p. 230.) 35. Vezi „Introducere la Critica facultății de judecare”, traducere de C. Noica, în Immanuel Kant, Critica facultătii de judecare, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 396. 36. Buchdahl se referă la pasaje din „Prima introducere”, cum este
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în R.S. Butts (ed.), Kant’s Philosophy of Physical Science. 4l. Vezi „Prima introducere”, p. 399. 42. Ibidem, p. 405. 43. Ibidem, p. 406. 44. R.S. Butts, „Introduction”, în R.S. Butts (ed.), Op. cit., p. 20. 45. Critica rațiunii pure, ed. cit., p. 493. 46. Vezi R.S. Butts, „The Methodological Structure of Kant’s Metaphysics of Science”, în R. S. Butts (ed.), Op. cit., pp. 182-186. 47. Ibidem, p. 187. 48. Ibidem. 49. Vezi M. Friedman, „Kant on the Laws of Nature and
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]