29,910 matches
-
sa poetică, apărută în două tomuri la Editura Cartier din Chișinău: Pentru Mihaela și Ilie, De la un Emil Brumare, Cu fragedă prietenie, Căci va fi sub pălărie - Și-apoi cine treabă are! Îngerul Emil Brumaru, 19 brumar 2003. Țin să citez și câteva dedicații în proză; iat-o pe cea a lui Virgil Mazilescu, pe culegerea Fragmente din regiunea de odinioară, apărută în 1970. Dedicația, datată 5 aprilie 1971, are un ușor ton cazon - căci amândoi petreceam o mobilizare militară de
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
mea... luptă electorală! și știm că lupta electorală este viața popoarelor... De ce te revolți contra adevărului?ť (O scrisoare pierdută, actul III, scena a treia)." (Rîsete, aplauze.) De astă dată, efectul a fost smuls în chip ,perfid", prin omiterea formulei citez la începutul fragmentului din Caragiale, strecurat cu abilitate în expunerea proprie, și prin divulgarea sursei abia la sfîrșit, parcă din îndemnul unor vechi reflexe didactice. În 1996, Ștefan Cazimir dă la iveală o nouă ediție a Alfabetului de tranziție, căruia
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
Botoșani, 1943) a mai scris vreo treisprezece cărți, între care nouă romane, un volum de proză scurtă și două de eseuri. Somonul roșu transcrie traseul reîntoarcerii protagonistului în orașul natal, Sibiu, naratorul având grijă să-l lase liber să monologheze, citându-i când și când meditațiile cu vocație aforistică; dramatismul cernit al acestora conturează deja portretul-robot al înstrăinatului actor al unui sfârșit de partidă, al unei vieți trăite mereu cu frica de a fi culpabilizat pentru ceva ce nu făptuise. Bătrânul
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
puțin, versurile citate exprimă mai mult decât această - sau altă - ,translație". Aici e, poate, genul de adâncime ce înrudește, până la un anumit punct, poezia cu filosofia: a spune lucruri, mereu prin intermediul simțirii, care depășesc orice traducere explicativă... Se cuvine să citez și restul poemului - alte patru versuri, care nefiind în nici un caz jocuri obscure, par a-l lua ostatec pe cititor cu strania lor bogăție de sensuri. eu cu propozițiile altor popoare aici pe masă tu cu mâini mai bătrâne într-
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
eul liric. Acesta din urmă pare a-și impune tăcerea (Ťtaci!ť); ultimul vers poate fi un îndemn la reluarea somnului, deși ziua inundă fereastra. Un vers din Leopardi, cu care se încheie celebrul poem L'infinito, pare a fi citat, parțial și indirect: ŤE il naufragar m'é dolce in questo mareť (Ťși-mi e drag să naufragiez în această mareť), marea poetului din Recanati fiind, nu Adriatica, ci o imensitate de amintiri... Mazilescu refuză sec metafora doar frumoasă; el aruncă
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
tehnica navigării în știință. Ei erau nevoiți să descopere singuri instrumentele bibliografice, să-și taie singuri pîrtii prin fișiere, să ia cunoștință tîrzie de vechile monografii și istorii literare, pe care cursurile din anii '50 nu se oboseau să le citeze, nici măcar spre a le reproșa așa-numitele, pe atunci, "limite". Este astfel de înțeles că pașii tinerilor cercetători literari vor fi marcați, mai mult decît ai altora, de șovăieli și de naivități, că maturizarea lor va fi lungă și dificilă
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
v-o mintă?ť Decembrie 1952. După-amiază mohorîtă de iarnă. Curs de literatură sovietică, cu Emma Beniuc. Jumătate din studenții anului II română picotesc plictisiți în bănci, unii dintre ei poate chiar dorm de-a binelea. Profesoara, vorbind despre Maiakovski, citează la un moment dat vibranta invocare: ŤDormiți, tovarăși, liniștiți...ť. Jumătatea trează a amfiteatrului izbucnește spontan în rîs. Jumătatea trezită din somn află despre ce e vorba și se alătură prompt voioșiei celor dintîi. Ilaritatea devine generală. Profesoara, evident, nu
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
conținutul ei nu are nimic de-a face cu citatul invocat. Crainic îi declară lui Dinu Pillat că s-a convins că aș fi "cel mai valoros critic și istoric de artă pe care îl avem". Ce se întâmplă? Ceea ce citează Pavel din Crainic aparține de fapt unei alocuțiuni scrise și citite de acesta cu prilejul discuțiilor ocazionate de doctoratul meu, din februarie 1969. Inexactitatea indicării sursei se dovedește a nu avea nici o importanță pentru cititor, pentru că impresia generală care se
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
vine într-un fel din ștrumfii alunecă, dar e mai mult - e ceea ce îmi doresc eu să fac - o poezie frumoasă și simplă... N-am reușit niciodată... Gîndurile unui poet trebuie să fie frumoase și simple" - spunea un poet oriental citat de Marius Oprea... Nu am reușit niciodată - gîndurile mele nu au fost niciodată atît de simple și atît de frumoase cum sînt cele din poemul tău mic. L-am citit și mi s-a tăiat respirația - m-am dus acasă
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
afectată de tonalitatea emoțională și funcționînd prin analogii sau similarități exprimate ca metafore. În termenii lui Jerome Bruner, realitatea e creată, nu descoperită, iar diferitele narațiuni constituie diferite lumi, a căror legitimitate derivă din modul de a înțelege și experimenta. Citînd un proverb englezesc, el afirmă că, la fel cum peștele e ultimul care descoperă apa, trăim într-un ocean de povești de care nu suntem conștienți. Pe vremea cînd am aflat povestea lui Valerian, lucram la un liceu și eram
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
că Editura pentru Literatură Națională ar fi procedat mai cuminte dacă ar fi încheiat ediția cu volumul al doilea, conținând acea riguroasă selecție de epistole. Totuși, ideea unui tom cuprinzând integralitatea corespondenței caragialiene află o fărâmă de bunăvoință la cronicar, citând, din ediția în două volume, din 1971, de Opere largile referințe la aplicațiile de ortografie, ortoepie, la "fonetica specială" a clasicului, din care era de învățat ceva. Ocazie, se pare, iremediabil pierdută de mine: "...pentru a realiza o ediție corespunzătoare
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
corectivul necesar, revanșe pilduitoare", prozatorul fiind "un mare scriitor într-un gen care unește cruzimile unui realist cu magicul, fabulosul, inefabilul". Desigur, din cele 730 de prezențe brăilene în spiritualitatea românească, incluse în acest remarcabil dicționar enciclopedic, nu am putut cita decât un număr foarte mic. Strădaniile tuturor au demonstrat, parafrazând din nou vorba cronicarului, că "nasc și la Brăila oameni". Toader Buculei, Prezențe brăilene în spiritualitatea românească, Mic dicționar enciclopedic, Ediția a doua, revăzută și adăugită, Editura Ex Libris, Brăila
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
proguvernamentali, 47% opozanți)*. Ceea ce nu s-a modificat cu nimic, într-un cadru altminteri atît de schimbat, a fost componenta liber-schimbistă. ,Venerabilul" a continuat să cultive anecdota, să-și surprindă ascultătorii prin viraje imprevizibile, să lanseze epigrame și să-l citeze pe Caragiale. La 9 martie 1993, dezbaterea unui raport al primului-ministru i-a oferit prilejul formulării unui pronostic, ulterior validat cu prisosință, privind durabilitatea guvernului Văcăroiu: Peste trei sau patru ani, unii dintre noi vor fi confirmați în aprecierile lor
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
unde acesta era atașat de presă: "Am o mare rugăminte. Pe la Crăciun am fost obiectul unui foarte stupid atac din partea unui oarecare domn semănătorist (Soricu), care mă acuză de un fel de copiere a poeziei cehe. Textele pe care le citează, nu au nici un fel de asemănare, încât eu cred că domnul nu e în regulă cu injecțiile! Am căutat să-mi procur cartea la care se referă Soricu (Tchechische Antologie, Inselbucherei, cu traduceri din Sova, Béezina etc.), dar în Germania
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
culturii. Plecând într-o călătorie în străinătate, Filimon trece cu diligența prin Călugăreni (mergând spre Giurgiu) unde constată stupefiat că locul unde s-a desfășurat "faimoasa bătălie dată de creștinul principe Mihai Bravul" nu e marcat prin nici un monument reprezentativ. Citez câteva rânduri premonitorii ale scriitorului, care ar putea să prefațeze atât de necesarele măsuri reparatorii: "Iată tristul mod adoptat la noi pentru conservarea monumentelor publice! Iată cum se venerează memoria oamenilor mari, care și-au pus viața ca să ne dea
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
Dar să trecem. În afară de colecția ,Pagini alese", autorul volumului Pe Argeș în sus a avut pasiunea antologiilor, dovadă ne stau Antologia Toamnei și Antologia poeților de azi, alcătuită cu Perpessicius. în Anexa ediției sunt semnalate nenumărate proiecte, dintre care să cităm doar câteva Poezia nouă (în colaborare cu Al. T. Stamatiad), Poeții simboliști, Poeții sămănătoriști, Antologia ,Vremii", Antologia liricii de după război (1919-1939), Antologia poeziei române de la moartea lui Eminescu până azi (1889-1939), Antologia poeților români din secolul XX (1900-1940), Sub cerul
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
tot acest răstimp, cartea a fost interzisă spre publicare în România - și Mircea Iorgulescu are bunăvoința de a menționa această interzicere precum și explicația ei. Tot el observă că, mai sus menționata Scrisoare, deși nu figurează în bibliografie, este pe larg citată în Addenda cărții, unde este menționată exact și data apariției. Mai adaugă, pe bună dreptate, că același titlu este omis și din bibliografia finală a variantei în limba franceză a cărții, apărută la Karl Winter Verlag din Heidelberg, în 1989
Precizare by Gelu Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11948_a_13273]
-
europeană de idei, Iconar este, în același timp, consecința unor probleme de un localism incontestabil și expresia unui fenomen cu extindere europeană"(p.18), fiind deopotrivă național și modern, "o altă față a modernității" (cf. Matei Călinescu, pe care îl citează). Acribia cu care se apleacă asupra subiectului, spiritul critic de la care nu abdică niciodată, în ciuda unei vădite afinități pentru spațiul bucovinean, profunzimea judecăților de valoare pe care le emite în fraze care nu lasă loc nici unor dubii, numeroasele note, dovedind
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
subtitlurile excelent alese de eseist), conversația reală avută cu Stalin împletită cu proiecția dorinței reabilitării dând naștere unei scenete tragi-comice, desprinsă parcă din viitorul roman, scenetă pe care Bulgakov o joacă la nesfârșit, în diverse variante, în fața prietenilor(cf. Paustovski, citat de Ion Vartic la pp. 27-28). Așadar, scrisul, pentru Bulgakov, nu are numai o funcție (est)etică, ci și - poate, în primul rând - una cathartică, terapeutică, transformând, după o expresie a lui Jean Starobinski, "imposibilitatea de a trăi în posibilitatea
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
o constat abia după răsfoirea celor două volume. Ce face ilustrul editor? Corectează cele mai grave erori descoperite de mine, fără să indice sursa, ca și cum le-ar fi descoperit d-sa, iar când fac câte o remarcă de amănunt, mă citează în contexte persiflant-ironice, pentru a-mi bagateliza observațiile. Când, la sfârșit, anunță bibliografia, mă trezesc pomenit cu o carte pe care de fapt n-am scris-o : Hermeneutica poeziei lui Al. Macedonski, Timișoara, 1992. Cartea se numește Hermeneutica editării, nu
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
a urmat ediția princeps etc. Nu e însă, pentru cunoscători, decât o strategie second hand, ce se practică pe la talciocuri. Spațiul tipografic nu-mi permite să înregistrez decât o mică parte din amendamentele mele preluate de M.C. fără să le citeze. Iată, doar poezia Tânărul-bătrân de care am vorbit mai sus și pe care am introdus-o, gata preparată pentru editare, în plicul expediat coordonatorului colecției. Poezia are 5 strofe de câte 12 versuri fiecare. Așa e în ms., așa e
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
transcriere singur, ca să aflu, într-o discuție particulară cu Șerban Foarță, că și el a observat-o (înaintea mea), ba mai mult că a scris chiar un eseu pe această temă de care la vremea aceea nu știam. L-am citat imediat, fiindcă așa am învățat la școală că se face, iar cei curioși pot să constate acest lucru la p. 66. Cum credeți că procedează dl M.C.? O corectează și d-sa, fără să indice sursa (măcar pe Foarță), cum
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
vântu-lui,/ când ochii orbilor/ sunt păsări moarte/ arunca-te-n pustiul de munte?/ și ochi de sticlă urmăresc zborul văpăii/care nebănuit se stinge/printre genele coborâte ale uitării/ de semeni” (Nimeni nu vede). În versurile pe care le-am citat putem descifra și un alienant peisaj sufletesc de factură expresionistă, destul de frecvent în florilegiul bilingv Tăcerea ghimpilor / Il silenzio delle spine, ce rezonează cu erezia și rebeliunea din care își trage originea misterul poeziei (Tăinuită în cuvinte). Versurile poetei noastre
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
cititorului. “Du-mă la fântâna cu ciutură” ar putea fi relevantă în acest sens, având spre final și o conotație spirituală discretă, o aluzie la Calea pe care o urmează neabătută poeta de mai bine de un deceniu încoace (o cităm integral): // Ce risipă de verde pe dealuri!/ De ce îmi tot spui/ să intru încălțată pe pajiștea cu flori?/ Nu ți-e teamă că macii ar sângera/iar câmpia și-ar plânge cu lacrimi de rouă trecutul?/E prea dimineață pentru
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
dascăl, dimpreună cu acea mai rară calitate de ctitor, de către Domnul Profesor Doctor Col.(r) Toma Leoveanu. „Să dăm muncii partea cea mai bună din viața noastră, cunoscând că munca este singura acțiune rodnică care creează, transformă și produce”. Am citat întocmai mottoul acestei desăvârșite cărți-aducere-aminte. Iar formula de încheiere a unei note explicative aparținând fiului Domnului Profesor Toma Leoveanu, este clar impresionantă: „Sunt conștient că noi, medicii, trebuie să plătim pentru acest joc permanent de-a viața și de-a
DANIEL MARIAN DESPRE CU CREDINŢA CĂ VOI ÎNVINGE , AUTOR PROF.DIR. DR. COL.(R) TOMA A. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380669_a_381998]