10,372 matches
-
Butnaru, mai tânărul, dar foarte dăruitul Valeriu Matei, Gheorghe Vodă, Nicolae Esinencu, Arcadie Suceveanu, Ion Gheorghiță, Vasile Levițchi, Petru Zadnipru, Aureliu Busuioc, Pavel Boțu, Vasile Romanciuc și să mă ierte zecile și zecile de nume ilustre ce s-ar cuveni citate aici, reprezentând împreună cu Grigore Vieru o școală poetică de rang european, scriind o poezie care este viață de toate zilele în sufletul omului, ca pâinea și apa este hrană în spiritul Logosului întrupat în istorie pentru a intensifica miracolul vieții
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
duminică la ora slujbei... de vânzare la prețuri franceze cărți importate din România care reflectă starea editurii an această țară: române dulcege, științe umane, ocultism dar și publicații de extremă dreaptă, rasiste și antisemite." Se dau apoi câteva titluri și citate elocvențe, cu țigani, jidani, "lipitori care sug sângele poporului român" etc. Pentru noi - nici o noutate, abundență acestui gen de tipărituri a putut fi văzută și la recentul târg "Gaudeamus", printre "cărțile de ănvătătură" tronând, de exemplu, si Protocoalele... an traducerea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
ți se par naive sau exaltate? Recunosc ansa că observația, la care nu mă așteptam din partea pravoslavnicului I.A., da de gândit". Păcat că nu ni se spune an ce sens... Nu ne putem reține a nu oferi anca un citat, cu toate ca și până acum am citat din abundență: "Deși intens, Nietzsche al obosește pe Cioran până la dezgust. E un slab lipsit de milă. Bun pentru adolescenți (cf. 332). Descoperă slăbiciunea lui Nietzsche an nevoia lui, la Sils Maria și aiurea
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
fie și pitoreasca ("Când vorbesc despre ăceartaă cu Cioran nu vreau să-mi ascund ipocrizia: eu l-aș ăcertaă pe el. E chiar o ceartă. Ne scărmănam cât putem"), ea e ănzestrată cu tot tacâmul. Nu se servește doar de citate, speculații, demonstrații, rețineri teoretice ori doar umorale, ironii, sarcasme, ci și de un ton familiar, de intonații care, cel putin aparent, contrazic "limbajul ănalt", de facto, ăn cazul de față, coroborăndu-l, scotăndu-l an evidență prin contrast. E că acel obicei
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
prin care a introdus în discuție pasajul inexistent în Neue Zürcher Zeitung a fost: "N.Z.Z. observa în context - pe drept cuvînt". Comentînd-o, dl Hurezeanu admite că autorul ei "a omis să marcheze în mod categoric unde se opresc citatele din N.Z.Z. și unde încep considerațiile sale personale". Din păcate, lucrurile sînt mai grave: formulă d-lui Iancu marchează în mod categoric apartenența rîndurilor incriminate la articolul din ziar. în plus, primește deplinul acord al d-lui Iancu
Cum am periclitat aderarea României la structurile europene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17439_a_18764]
-
în octombrie 1919, îl va evocă, tot într-un necrolog, pe prietenul său mai în vîrstă, poetul și publicistul A. Steuerman-Rodion. Acest poet minor, care a scris sfîșietoarele versuri " Tu nu mă vrei, o țară/ Eu, totuși, șunt al tau"(citate, în Istorie, si de Călinescu), care a făcut războiul ca medic, s-a sinucis: "În Iesul acesta de pînă acum trei ani, Rodion a vrut să trăiască. E un obicei pe care-l au oamenii și Rodion voia viața, cum
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
Alex. Ștefănescu Ultimii doi ani de realism socialist LA SIBIU, departe de agitația sterilă din capitală, Ana Selejan continuă să exploreze colecțiile de ziare și reviste din primele decenii de după război, pentru a reconstitui, printr-un laborios montaj de citate, viața literară de atunci. Cel mai recent volum al său, intitulat Literatura în totalitarism, se referă la anii 1957-1958. Sunt anii în care partidul comunist, prin ideologii săi de serviciu, îi cheamă din nou la ordine pe scriitori, după ce, derutat
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
care-și răspîndește în occident cartea de vizită cu eticheta , sau cutare față bisericească, poposind la un congres, care-și trimite discipolii de ocazie să adune lumea, să vină să-i sărute mîna în public ca să primească binecuvîntarea unui ..." (Acest citat prea lung nu dovedește decît dorința Cronicarului de a-i determina pe cititorii săi să-și procure Euphorionul nr. 10 fie și numai pentru a parcurge întregul eseu al lui Marin Tarangul. Merită.) * Hazardul face ca, după revista sibiana, să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
Doamne, minte să credem că se poate, si trimite-ne la treabă. Și spune-ne clar cu ce să începem, ca să n-o luăm iarăși de-a-ndoaselea!" În numărul din Evenimentul în care editorialul lui Cornel Nistorescu se încheie cu acest citat, aflăm, pe prima pagină: La Moscova, premierului Vasile i se va da cu NATO peste nas, Kremlinul nu agreează ideea de a scăpa România din sfera să de influență.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
special/ Era unic/ Era un taifun/ Îmbină desăvîrșit comicul și tragicul/ Avea curajul de a sparge sintaxa/ Putea să joace orice"... E sugerată și evocata, în film, o întreagă epoca a teatrului românesc. Și, indirect, o epocă a filmului românesc. Citatele cinematografice sînt din Reconstituirea și O vară de neuitat, de Lucian Pintilie și din Înghititorul de săbii, de Alexa Visarion. Dacă, din peste 50 de filme în care a jucat George Constantin, citatele care "să merite" sînt atît de puține
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
Și, indirect, o epocă a filmului românesc. Citatele cinematografice sînt din Reconstituirea și O vară de neuitat, de Lucian Pintilie și din Înghititorul de săbii, de Alexa Visarion. Dacă, din peste 50 de filme în care a jucat George Constantin, citatele care "să merite" sînt atît de puține, lucrul e semnificativ pentru istoria unei cinematografii (ciulamatografii, cum îi plăcea lui George Constantin să-i spună), ca și pentru modul lamentabil în care a știut, o cinematografie, să exploateze o mină de
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
la telefon, din Suedia, vocea lui Penciulescu, despre George Constantin: "...calitatea lui principala: senzualitatea. Iradia un adevăr imediat; chiar și ideile, în jocul lui George Constantin, aveau corp, piele, gust, miros"... Sînt multe lucruri, în film, care ar trebui, neapărat, citate. De pildă, Vlad Mugur, vorbind despre "corpul profesoral al Institutului de teatru, care, pe atunci, era de elită..."; sau despre cum a știut George să rezolve problemele unui regizor modern (în momentul de referință al culturii românești, care rămîne Lear-ul
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
ar fi fost mai strînsă la montaj și periata de mici balasturi; sau dacă "elementul biografic" ar fi fost mai bine conturat decît este (cu o singură excepție: nea Chiriță, fost coleg cu George la școala de ucenici); sau daca citatele din spectacole ar fi fost însoțite și de numele regizorilor (care apar înșirate doar în genericul de sfîrșit); uneori, se lasă ghicita o muncă la repezeala; titlul unui film apare scris greșit, numele celor care au realizat interviurile t.v.
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
din spectacole ar fi fost însoțite și de numele regizorilor (care apar înșirate doar în genericul de sfîrșit); uneori, se lasă ghicita o muncă la repezeala; titlul unui film apare scris greșit, numele celor care au realizat interviurile t.v. citate (Carmen Dumitrescu și Viorica Bucur) nu apar deloc, nicăieri; e vorba de neglijență sau de o mentalitate? Dar, să trecem. În ciuda oricăror observații de detaliu care i s-ar putea aduce, filmul, în întregul lui, rezistă: prin puterea de fascinație
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
nu e decît o înfățișare a acesteia, capabilă a se reintegra în matcă. Distrugător, dar și creator de forme, daimonul se află în opoziție cu satanicul, exclusiv negator, steril. Atît Goethe cît și Blaga relevă valentă pozitivă a demonicului. Un citat din Blaga: "Demonicul nu este decît ipostază magică a divinității sau divinitatea, întrucît ea își păstrează latitudinea de a se contrazice și întrucît ea nu încetează de a crea". Să mai amintim că Mircea Eliade tratează, ca și Blaga, relația
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
cazul unor sinonime - prim / întîi, tot / mereu - a caror distribuție nu e identică, dar e greu de descris). an intervenția să, o cercetătoare - Elenă Tognini-Bonelli - a prezentat de pildă, cu destulă prudență, utilizarea rețelelor informatice pentru constituirea unui corpus de citate, oferind un exemplu interesant de informație pe care lingvistul o poate obține pur și simplu din examinarea unui număr mare de minicontexte. "Regulile de uz" ale locuțiunii în caso di par valabile - chiar fără verificări foarte riguroase - și pentru corespondentul
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
d-nei Cornelia Pillat, mulțumiri și recunoștință. Am comentat anca primul volum al ediției și am constatat - prin colaționare atentă - unele erori de transcriere, abateri an dispunerea strofica a unor poeme și, mai ales, ănlocuirea comentariilor critice cu reproducerea, ăn ample citate, a receptării critice a fiecărui volum. Editoarea s-a supărat pe mine (riscul din totdeauna al criticului) dar, ăn restul volumelor, a cam ținut seama de observațiile semnalate. Ediția s-a ănchiat, cum se și cuvenea, cu un volum de
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
astăzi aproape toate revistele șanț aproximativ la fel, este o urmare anca nedepășita a regimului comunist, ceea ce duce la o oarecare monotonie egalitară.ă * Prin toate revistele literare - inflație de pagini de jurnal. Unii parveniți culturali ași rezumă lecturile, copiază citate, descoperă prin cugetări adânci idei banalizate și consemnează cu ce persoane ănsemnate s-au văzut, alții ne povestesc buletine meteo, ce au mancat și cum și-au făcut toaletă zilnică, alții ași folosesc jurnalul că terapie pentru tot soiul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
revoluționar", singura corectă, singura mîntuitoare. Eminescu nu este iertat pentru apostazia să, fie și nedusa la capat. E "tras de urechi" pentru că n-a ținut seama întrutotul de Marx și pentru că "în conștiința lui predominau clișeele edenice ale socialismului utopic" (citatul este de asemenea din opera stomatologului Vitner). Să urmărim acum comentariul mucalit al lui Emil Iordache, asupra acestei admonestări post-mortem ce i se adresează bardului, totuși, "sărbătorit" în context socialist: "De la necunoașterea lui Marx, lui Eminescu i se trag toate
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
diviziune, în special ideologică, într-un sector în sine omogen: a vrea să libanizezi școală". Verbul a libaniza (absent din DEX) e înregistrat de Florica Dimitrescu, în Dicționarul de cuvinte recente, ediția a II-a, 1997 (DCR2), cu mai multe citate și cu cîteva semnalări lingvistice Un model global dar destul de clar definit pare să îl constituie America de Sud: "politicienii noștri îi vor sud-americaniza pe bune" ("Academia Cațavencu" = ACaț 37, 1999, 7). Cele mai frecvente rămîn totuși, la noi, analogiile mai apropiate
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
se teme de albanizarea fotbalului german" (urmează motivațiile: "ruinarea fotbalului german, care s-ar putea prăbuși la nivelul celui din Albania"; "dacă nu vom fi atenți ne vom trezi curînd la nivelul Albaniei" etc.) (RL 2582, 1998, 23). Cele două citate de mai sus mi se par instructive, pentru că demonstrează atît efemeritatea sensurilor (calmarea și uitarea situației de criză din Albania poate duce la obscurizarea textului), cît și diversitatea lor contextuala. În ziarele românești nu cred totuși să fie vreun cuvînt
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
respingerea tonului relaxat al normalității. O reacție caracteristică - deplîngerea "modelelor", a "efigiilor" desacralizate -, pune într-un număr recent de ziar ("Cotidianul", 6. oct. 1999), un titlu tipic de știre de senzație - "Împăratul Traian era tuns cu breton" a deasupra unui citat din noul manual de istorie incriminat: "Împăratul este reprezentat în ținută de gală, întruchipînd imaginea Romei imperiale la apogeul puterii ei. Echilibrul trăsăturilor, tunsoarea specific română, cu breton, împreună cu figură hotărîtă dau o impresie de calm maiestuos". Contrastul între ironia
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
de istorie incriminat: "Împăratul este reprezentat în ținută de gală, întruchipînd imaginea Romei imperiale la apogeul puterii ei. Echilibrul trăsăturilor, tunsoarea specific română, cu breton, împreună cu figură hotărîtă dau o impresie de calm maiestuos". Contrastul între ironia titlului și normalitatea citatului este evident. În vreme ce citatul dovedește doar intenția de a forma la elevi o atitudine larg culturală, obișnuință de a privi și de a interpreta imagini din epocile trecute (lucru curent, si nu de puțină vreme, în manualele străine similare), atitudinea
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
este reprezentat în ținută de gală, întruchipînd imaginea Romei imperiale la apogeul puterii ei. Echilibrul trăsăturilor, tunsoarea specific română, cu breton, împreună cu figură hotărîtă dau o impresie de calm maiestuos". Contrastul între ironia titlului și normalitatea citatului este evident. În vreme ce citatul dovedește doar intenția de a forma la elevi o atitudine larg culturală, obișnuință de a privi și de a interpreta imagini din epocile trecute (lucru curent, si nu de puțină vreme, în manualele străine similare), atitudinea jurnalului dovedește indignarea în fața
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
Suteu. Un caz aparte de folosire polemică a ortografiei - scrierea cu inițială minusculă al unor nume proprii - a fost observat mai de mult de Al. Graur; prezența sa în publicistica din 1990 a fost descrisă de Mioara Avram. Preluările sau "citatele" ortografice se folosesc adesea cu scop persuasiv în publicitate ori în polemică politică, dar sînt și tratate ludic de alte tipuri de texte. La nivelul cel mai general, poate fi evocat un alfabet anume, evident marcat cultural: de pildă alfabetul
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]