8,186 matches
-
pe care John Wilkins o spune în Mercury, or the Secret and Swift Messenger din 1641, poveste care explică foarte sugestiv subtilitățile procesului de decodificare, mai ales când este vorba despre lucruri noi precum a fost inventarea scrisului: "Cât de ciudat a putut să pară Meșteșugul acesta al Scrisului la prima lui inventare, o putem înțelege de la americanii aceia descoperiți de curând, care erau surprinși să-i vadă pe oameni stând de vorbă cu Cărțile, și cărora le venea greu să
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
se pare că nu face excepție de la anumite ciudățenii specifice vedetelor. Mai nou, acesta a lăsat la vedere un amănunt pe care nu l-ai fi bănuit vreodată, scrie cancan. Creatorul de modă își face pedichiura constant. Până aici, nimic ciudat! Doar că, de fiecare dată când merge la salon, Bote vrea ca unghiile mari de la picioare să-i fie colorate cu o ojă neagră, exclusivistă. Potrivit D-Paparazzi, lacul de unghii nu este deloc unul la îndemâna oricui și respectă pretențiile
Ce ciudățenii a mai născocit Cătălin Botezatu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71953_a_73278]
-
în condițiile în care toți colegii de scenă i-au fost alături. Sunt supărată încă și este normal. Când Iura era internat și Arșinel era în același spital, nici măcar nu a întrebat ce face Iura, ceea ce mi s-a părut ciudat. Eu nici măcar nu am știut că a venit, mi-au spus pacienții și asistentele (...) Să-i fie rușine și să-l ajute Dumnezeu după sufletul lui...", a declarat supărată Anca Pandrea pentru ziarulring.ro. Alexandru Arșinel nu a așteptat și
Alexandru Arșinel, atacat dur de Anca Pandrea. Vezi motivul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/71963_a_73288]
-
decis să părăsească Trupa LaLa Band, după doi ani de colaborare. Anunțul a fost făcut public pe pagina sa de Facebook. "Dragii mei prieteni, concertul de aseară, de la Gura Humorului, a fost ultimul meu concert Lala Band. Știu că sună ciudat, știu că vestea vine așa, pe nepusă masă și știu că mă doare sufletul când mă gândesc la faptul că Lala Band a fost a doua familie pentru mine”, a scris Liviu Teodorescu pe contul personal de Facebook. „Am luat
Trupa LaLa Band rămâne fără Liviu Teodorescu. Vezi motivul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72000_a_73325]
-
și cu gravitația și atracția, corespondente fizice ale voinței; dar și psihice, ale chemării la ordine, ale inhibiției conștiente. De ce a trebuit să fie introdusă viteza luminii care s-a declarat a fi constantă, deci eternă, și încă la pătrat? Ciudat, deși e vorba de teoria relativității, e vorba de o constantă, de un absolut: viteza luminii. Pentru că, intuitiv, prezentă în toate religiile, lumina întrupează esența divină. Putem spune atunci că accelerația ei e gândul lui Dumnezeu, Voință augmentată la infinit
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
-i închid în cuști pe polițiștii-oameni, o alta, a unei piețe cu desăvîrșire roșii, din care se desprinde și pornește prin orașul multicolor o femeie în roșu din cap pînă-n picioare, o măcelărie-antrepriză de pompe funebre, în care un radio ciudat fabrică uneori mezeluri și alteori obiecte greșite, fără nici un rost: "blană de vulpe din cozi de cireșe pentru infuzie"; "mașină de scris din cașcaval" (p. 113). Cîtă înspăimîntătoare inutilitate - nu e lumea lui Orwell aceea în care nimic nu mai
Viața în sepia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7212_a_8537]
-
Nu mă bag în sentimentele ei și nu sunt împotriva unei religii monoteiste - sunt musulmani admirabili și așa-ziși creștini care sunt niște ticăloși, important este ca omul să fie om - dar pot să fac următoarea constatare: mi se pare ciudat că sute de ani fetele românce erau luate cu forța și duse la Stanbul (Istanbul - n.r.) și acum se duc singure", a spus Corneliu Vadim Tudor, potrivit wowbiz.ro. Europarlamentarul i-a transmis, în acest context, și un mesaj Andreei
CV Tudor, mesaj "usturător" pentru Andreea Marin by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72227_a_73552]
-
om nevorbit = om cu care nu se vorbește). Uneori cuvîntul apare și cu sensul pasiv, cel mai firesc: "un film nevorbit în engleză" (22, 782, 2005), "un limbaj nevorbit de nici un alt artist plastic român" (Ziua, 28.12.2007). Foarte ciudat e și un al treilea sens: alături de "care nu a vorbit" și "care nu este vorbit", cuvîntul apare în ultima vreme, mai ales în anunțuri de mică publicitate on-line, cu sensul "la care nu s-a vorbit": vînzările de telefoane
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
noi, nu se știe de ce abătute în acest subsol al rafturilor. Ele nu au miros. Sînt obiecte care-și așteaptă istoria, uzul, tributul de nimicuri dispensabile cu care trăiesc, ca o casă cu ciurucurile ei. Ele, oricît ar părea de ciudat, o fac să fie locuită. Moștenirile de obiecte, acumulările de fleacuri imposibil de ordonat, colțurile în care nu controlezi niciodată și te poți mira de ce găsești. Cartea de anticariat e locuită, și ea, de toate aceste mirosuri. Ca un chihlimbar
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
și literară. "Am uneori impresia că personajele mele năvălesc în viața mea reală , așa cum vecinii uneori se insinuează în textele mele. Sărăcia fanteziei? Dar de ce trebuie să fie fantezia mai bogată? Nu ajunge să ștergem granița între realitate și ficțiune? Ciudat însă cum persoanele care devin personaje își pierd ceva din concretețea lor diurnă. Ca niște fotografii retușate, ce reușesc să compromită întru câtva și originalele. Au un aer de déja vu, ca niște pagini citite a doua oară, ca păsările
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
acestuia a însemnat enorm pentru deschiderea mea spre fantastic. De Evanghelii m-am apropiat mai târziu și, într-un fel, tot prin literatură, mai exact prin reluarea unor teme din Dostoievski și prin citirea foarte atentă a lui Faulkner. E ciudat un lucru, acela că autorul american nu m-a influențat stilistic, ci - mai degrabă - ideatic. Eu am simțit în Faulkner miza excepțională a redempțiunii care învinge fatalitatea oarbă. Abia apoi i-am redescoperit pe Bernanos, Simone Weil și alți autori
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
Karavelov (1834-1879), scriitor și om politic, refugiat ca și Hristo Botev, a editat la București ziarele "Svoboda" (Libertatea) (1869-1872) și "Nezavisimosti" (Independența) (1873-1874). Karavelov a fost membru al Comitetului Central Revoluționar Bulgar, constituit la București. Și pseudonimul, la prima vedere ciudat, și această undă poetică de peste Dunăre, se explicau nu pe cale cărturărească, ci pe una mult mai directă, mai nemijlocită. Poetul român cunoscuse Bulgaria la ea acasă, îi cunoscuse și se împrietenise, deși în fugă, cu o serie de bulgari, începuse
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
de sus și produce rotirea care face mișcarea posibilă... și cercul mic al nucleului și cercul mare al universului funcționează după principiul unei mori eterne sau a unei moriști de bîlci... mori peste tot, mori și mori - acum observ, ce ciudat că în limba română imperativul verbului "a muri" are aceeași formă cu pluralul nehotărît al morilor. O simplă întîmplare, dar întîmplarea cheamă reflecția și reflecția e curiozitate, cum curios e și personajul lui Joachim Wittstock, seara, pe stradelele înguste ale
în orașul de jos vezi ce-ai uitat by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8826_a_10151]
-
limitare a implicării. S-ar putea face cu singuranță mai mult, atât pentru difuzarea culturii italiene în România, cât și în sens invers mai cu seamă. S-ar evita astfel multe din judecățile eronate existente în rândul opiniei publice. Sună ciudat faptul că opinia publică italiană descoperă anumite lucruri despre România doar în situații-limită, în contextul unor incidente. Nu e posibil ca România să fie imaginată ca o țară exotică, aproape necunoscută. O asemenea percepție era explicabilă poate în evul mediu
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
intelectualitatea și presa franceză, pe care Dumitru }epeneag le va observa îndeaproape, îl scârbesc pe acesta cu asupra de măsură. "Aragon a intrat în polemică deschisă cu Moscova, notează diaristul pe 13 septembrie 1968, pe când se afla încă în România. Ciudat și scârbos destin au mai avut și comuniștii francezi! Sartre, după ce și-a făcut declarația de condamnare a invaziei, acum tace. Își termină cartea despre Flaubert. Sfântul Anton nu se lasă tentat de diavol." (p. 28). Când cei din Estul
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
-
Gabriel Liiceanu Cu Vărul Ale-xan-dru și alte- povești adevărate mi s-a întâmplat ceva ciudat. Autorul acestui volum îmi e văr. Este fiul surorii mamei mele și este cu 13 ani mai mare decât mine. Așa încât, scriind despre cartea lui, Vărul Alexandru, mă văd obligat să scriu, la rândul meu, despre vărul Adrian. Or, lucrul
Prefață la o carte în curs de apariție by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/8891_a_10216]
-
lunecînd peste brațul înzăuat. Peruca (iluministă) îi învăluie capul puternic, expresiv. Ochii mari, atent-melancolici, nasul drept, hotărît, buzele cărnoase, chemînd plăcerile, reliefate de umbra fină din dunga bărbiei. La gît, o eșarfă de mătase, atîrnînd peste armură ca un fluture. Ciudat. Bărbăția imaginii nu reușește să ascundă un anume aer feminin... Neculce îi face două portrete. Primul înainte de a fi domn: ...era atunce nerăbdătoriu și mînios, zlobiv (rău) la beție, și-i ieșisă numele de om rău. După înscăunare: Iar acmu
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
literatură, Mateiu și Luca Ion. Cu trei, necesare, mențiuni. Nu atât ca urmași, cât mai degrabă ca autori. Nu atât ca genă, cât în primul rând ca stil. Nu atât ca operă, cât - în chip esențial - ca receptare critică. E ciudat cum, în vreme ce tatăl parcurge, în viziunea lui Ieronim Tătaru, o cale triumfală (în viață și în scris), Mateiu și Luky rămân, ambii, undeva la jumătatea drumului, înecați în dosare de presă. Biografiile lor - deopotrivă de complicate - și cărțile lor - tot
Pentru uzul rechinilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8907_a_10232]
-
cumva, amarul. Încercăm toate cheile de la toate lacătele tuturor intrărilor grilajelor metalice. Nu se potrivesc. Niciuna. Pare neverosimil. Ușor, ușor, ni se vîră în urechi manele de manele, care zbiară sfidător, de foarte aproape. Asta numai nouă ni se pare ciudat, însă. Privesc în sus, privesc turnul semeț, mîndru, înălțat deasupra nimicului și nimicniciei. A rezistat, secole, feluritelor atacuri. Cum să-i împrumut atitudinea? După jumătate de oră de chin și tentative eșuate, devine limpede că nu putem intra și că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9805_a_11130]
-
de tonul molcom, interogativ doar în surdină, creează impresia de perplexitate în fața destinelor prezentate și a existenței înseși. Personajele din primul text sînt adolescenți, din care se desprind mai ales Pucci și Bordignoni, unul mai greoi la minte și mai ciudat decît celălalt, în continuă plimbare, aproape mută, prin oraș, fără țintă, de parcă ar fi mers la păscut pe străzile urbei, de unde și substantivul creat de Celati, pășuniști. Pentru ei zilele de școală, față de care nu simțeau să aibă vreo obligație
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
strategii și coaliții, formate din alții (albine, furnici) la fel de slabi și de inteligenți ca și ei. Din această inferioritate-superioritate-neegalitate s-a născut bășcălia. Bergson spune că "l'intelligence c'est le moyen de se tirer d'affaire", în traducere liberă, ciudat de exactă, "deșteptăciunea este mijlocul de a ști să te descurci". Pare o definiție scrisă anume despre noi. Și dacă suntem deștepți - iar definiția lui Bergson demonstrează cu prisosință că suntem - avem dreptul să ne batem joc de ceilalți care
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
șușanele, zeflemele și nu vom încerca să învățăm definiția egalității, a demnității și chiar a onoarei, ne condamnăm la sinucidere? Suntem într-un moment de răscruce. Știu că sună ca în-tr-un discurs din Scrisoarea pierdută, dar, oricât ar părea de ciudat, ne aflăm în aceeași situație. Intrăm din nou în Europa. Cred că pentru a patra oară, dacă punem la socoteală 1) momentul 1848; 2) lunga etapă a confruntării dintre lumea lui Caragiale și construcția lui Carol I și 3) Pacea
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
din ar?, ea invit?persoane de toate culorile politice: diplomai, bancheri, artiti i c? mai diverse categorii sociale. Apar i probleme delicate, ca aceea, c?m?ai de iredentism, "ungurii concentreaz?trupe la graniele noastre i se ?armeaz??tr-un mod ciudat". i noteaz??grijorat? "Din toate p?ile se pare c?se ridic?nori, iar oamenii doresc at? de mult pacea." O altă este aceea a studenilor evrei de la Iai "care au refuzat s?permit?s?fie folosite trupuri de evrei
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
pentru care, încă, a auzi o limbă e a face o călătorie. Drumul în apropiere, la vecini "exotici", îl ia în piept celălalt Secol, dedicat Chișinăului. Pe copertă, imaginea împodobită cu flori (un pod?) a unui papuaș, a unui băștinaș. Ciudat, dar motivat de opțiunea pentru ochelarii cu binoclu, prin care se vede o promițătoare lume nouă. O "planetă" de descoperit. Salutîri de la mare... Revista Ex Ponto, adevărata continuatoare, prin echipă și program, a prestigioasei reviste Tomis din Constanța, se situează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
regulă. Am încercat, în primele zile ale anului, să fac o mică anchetă, printre apropiați și cunoscuți, cu gândul să aflu ce așteptări au în noua lume. Cu particularitățile de rigoare, răspunsurile au mers în două dirtecții: prosperitatea și normalitatea. Ciudat e că ideea de normalitate a revenit mai ales la subiecții tineri, mai conștienți decât maturii că trăiesc într-o lume anormală. Spre deosebire de noi, cei care-am apucat câteva decenii de tâmpire comunistă, îndobitociți de sloganul "Mai rău să nu
Meschinul monopol asupra temelor publice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9982_a_11307]