2,055 matches
-
nu țin cont de frontierele naționale și produc clivaje socio-economice în interiorul aceleiași societăți. Comunismul aduce o serie de răsturnări majore în tradiția sedimentată în decursul secolului naționalist al existenței istorice românești. Tăieturile verticale care delimitau națiuni au fost înlocuite de clivajele orizontale care separau straturile sociale ale societății. În imaginarul politic, modelul mozaical al națiunilor a fost înlocuit cu metafora geodezică a straturilor sociale. În plus, ideea națională a destinului istoric al românismului este înlăturată de ideea socială a luptei de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
truditoare, propunerea "autonomiei național-culturale" este denunțată ca falsă soluție la chestiunea spinoasă a națiunii în gândirea marxistă. Mai grav, această autonomizare pe criterii național-culturale duce la reificare liniilor verticale dintre națiuni, în același timp în care obscurează mult mai însemnatele clivajele clasiale pe orizontală fronturile exploatării și liniile în care se poartă lupta de clasă. Organizarea naționalităților ca subunități culturale distincte în cadrul imperiului reclamată de austromarxiști pierde din vedere mult mai urgenta sarcină de organizare a proletariatului dincolo de demarcațiile naționale. Singura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
părăsit Dacia numai oficialitățile, funcționarii, armata, marii negustori și marii proprietari de sclavi. Cei care se ocupau cu agricultura erau legați de pământ" (Roller, 1952, p. 48). Manualul unic de Istoria și geografia RPR (1950) exprimă și mai tranșant acest clivaj clasial: "Impreună cu armata au mai plecat funcționarii romani, negustorii, proprietarii de pământ și proprietarii de sclavi, adică toți stăpânitorii. Odată cu ei au plecat și stăpânii daci" (p. 18). Avem așadar elementele pentru o teorie a părăsirii selective pe criterii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai făcut după criteriile verticale ale etniei, ci în funcție de criteriile orizontale ale liniilor de separație clasială. În acord cu această răsturnare, ideea de unitate a fost la rându-i orizontalizată. Unitatea națională, creând frontiere verticale între grupuri etnice și dizolvând clivajele sociale interne în urmărirea idealului de omogenizare simbolică a entității naționale, contravenea noii sensibilități socialiste, care lucra similar doar că în sensul orizontal, al omogenizării intra-clasiale. Drept urmare, întregul concept mitic al unității a fost redefinit radical, forțându-se glisarea bruscă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Prezentul capitol referitor la dinamica electorală din Dobrogea postcomunistă cuprinde trei părți principale. O primă diviziune face referire la geografia electorală a regiunii sudăestice românești, contextualizând datele electorale în logica dezbaterilor privind evoluția partizană din România postcomunistă (existența sau inexistența clivajelor politice în spațiul autohton). O a doua dimensiune include conceptul de neighbourhood effect (efectul vecinătății) și testează modul cum localitățile din proximitatea orașului (în contrapondere cu cele situate la distanțe apreciabile) se apropie din punct de vedere electoral de orașul
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
electoral. Este vorba de nucleul celor trei mari partide, PDL, PSD și PNL, UDMR fiind un partid strict regional. Realitatea electorală din Dobrogea postcomunistă indică un aspect important: nu există nici un fel de premise care să conducă către individualizarea unor clivaje politice în spațiul politic autohton. Prin această afirmație avem în vedere faptul că rezultatele electorale din cele două județe menționate nu au nici un fel de rezistență temporală pe faliile electorale (clivajul neocomuniști-anticomuniști sau minimaliști maximaliști) identificate de teoreticieni cum ar
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
fel de premise care să conducă către individualizarea unor clivaje politice în spațiul politic autohton. Prin această afirmație avem în vedere faptul că rezultatele electorale din cele două județe menționate nu au nici un fel de rezistență temporală pe faliile electorale (clivajul neocomuniști-anticomuniști sau minimaliști maximaliști) identificate de teoreticieni cum ar fi Seiler sau De Waele. Pe rând, Constanța și Tulcea au fluctuat din punctul de vedere al susținerii politice. Dacă în primii ani de după revoluție Dobrogea se plasa pe coordonata reformistă
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
putând avea o oarecare susținere, apoi, odată cu alegerile generale din 2000, PSD (adică social-democrații sau antireformiștii, respectând limbajul comun) devine primul partid în clasamentul dobrogean. Se pot face numeroase interpretări în ceea ce privește acest comportament electoral, dar nicidecum nu se pot identifica clivaje politice sau delimitări ideologice. Realitatea empirică electorală din Dobrogea ne plasează mai degrabă în proximitatea opiniei formulate de Cristian Preda și Sorina Soare (Preda și Soare, 2008). Din punctul de vedere al acestora, sistemul politic postcomunist este organizat în România
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
delimitări ideologice. Realitatea empirică electorală din Dobrogea ne plasează mai degrabă în proximitatea opiniei formulate de Cristian Preda și Sorina Soare (Preda și Soare, 2008). Din punctul de vedere al acestora, sistemul politic postcomunist este organizat în România în jurul negării clivajelor, în acest mod continuându-se voința puterii comuniste, voință întemeiată pe negarea explicită a tuturor clivajelor. Partidele și reprezentanții postcomunismului românesc traduc înainte de toate conflicte între lideri, iar ceea ce a fost considerat un clivaj fondator în societatea românească, adică opoziția
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
Cristian Preda și Sorina Soare (Preda și Soare, 2008). Din punctul de vedere al acestora, sistemul politic postcomunist este organizat în România în jurul negării clivajelor, în acest mod continuându-se voința puterii comuniste, voință întemeiată pe negarea explicită a tuturor clivajelor. Partidele și reprezentanții postcomunismului românesc traduc înainte de toate conflicte între lideri, iar ceea ce a fost considerat un clivaj fondator în societatea românească, adică opoziția anticomuniști versus postcomuniști, nu este, în opinia autorilor, decât o tensiune superficială a societății românești, una
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
este organizat în România în jurul negării clivajelor, în acest mod continuându-se voința puterii comuniste, voință întemeiată pe negarea explicită a tuturor clivajelor. Partidele și reprezentanții postcomunismului românesc traduc înainte de toate conflicte între lideri, iar ceea ce a fost considerat un clivaj fondator în societatea românească, adică opoziția anticomuniști versus postcomuniști, nu este, în opinia autorilor, decât o tensiune superficială a societății românești, una ce devine caducă după 2000, odată cu ratarea intrării PNȚCD în Parlament. Rezultatele electorale din Dobrogea confirmă ipoteza de
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
Popa, 2006). În pofida acestei omogenități etnice, unele localități au avut un procent al minorităților superior mediei naționale și regionale (Dobrogea). Astfel de localități există în ambele județe ale Dobrogei. În măsura în care diferențele etnice din cadrul unei țări impun disjuncții în ceea ce privește comportamentul electoral (clivajul centru periferie), obiectivul nostru este acela de a urmări rezultatele electorale din aceste localități cu un procent însemnat al minorităților etnice și de a identifica în ce măsură etnia presupune comportamente de vot. Pentru realizarea acestui scop am selectat următoarele localități: Medgidia
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
al Înnoirii istoriografice, cot la cot cu tânăra generație. La fel a fost cazul regretatului profesor clujean Pompiliu Teodor. Alții, În schimb, mult mai tineri, nu au reușit această performanță. Competența profesională este un alt factor de natură să explice clivajul dintre cele două tabere istoriografice. Nu vreau să afirm că toți istoricii tradiționaliști sunt lipsiți de inteligență sau de alte virtuți intelectuale, În timp ce plasarea În celălalt curent te transformă peste noapte, În mod obligatoriu, Într-un istoric de valoare. Totuși
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care au luptat la Plevna și a celor care s-au bătut la Mărășești. În schimb, nimeni nu se Îndoiește de coerența și caracterul distinct al generațiilor pașoptistă, junimistă sau sămănătoristă În cultura și politica românească și nici de succesiunea clivajelor care i-au departajat pe academiști, simboliști ori expresioniști În viața artistică pariziană. Generațiile despre care vorbeam au fost alcătuite, de obicei, din așa-numiții „tineri furioși”, „tineri revoltați” sau „tineri oțeliți”, care au contestat Întotdeauna cel puțin o parte
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acele minime condiții de libertate intelectuală și de fair-play care fac posibile discuțiile critice și, pe această cale, Înnoirea continuă a istoriografiei românești, ținerea ei la zi cu evoluțiile internaționale În domeniu. Desigur, după 1989 s-a conturat un anumit clivaj istoriografic, nu atât Între două generații biologice, cât Între două maniere de a scrie istoria. Pe de o parte, o școală conservatoare, care continuă, de-a valma, tradiția romantismului, pozitivismului și marxismului istoriografic, iar pe de altă parte, o școală
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sau resurecția?) identităților naționale, la fenomenul mondializării, la caracterul particular ori universal al valorilor noastre. Chiar un subiect mărunt și bine localizat, cum este Transilvania, nu poate fi abordat, la ora actuală, decât În contextul mitologiilor Europei Centrale, al marilor clivaje religioase dintre Răsărit și Apus, al relațiilor inegale dintre Occident și Orient. Marile geografii simbolice, care conturează geometria variabilă - uneori fantasmatică - a acestor arii de civilizație, reprezintă așadar o miză majoră În cercetarea oricărei reprezentări legate de teritoriu, cultură și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
maghiari (eventual „kossuthiști”), În Ardeal lucrurile stau altfel: „rebelii” nesupuși Împăratului sunt, cu predilecție, maghiari, În timp ce „ostașii credincioși” nu pot fi decât români. În consecință, războiul civil care Începea În Transilvania urma să Îmbrace și forma unui conflict interetnic, suprapus clivajelor politice și sociale inițiale. Pe de altă parte, rolul cel mai important În procesul de identificare a adversarului Îl jucau tot mecanismele de etichetare politică generate de revoluție, care Îi Împărțeau pe concetățenii ardeleni În „unguri” și „români” sau În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de conștiință” din veacul al XVIII-lea. În Transilvania Însă, alteritatea religioasă nu era doar o problemă „internă”, a unei anumite Biserici, ci era potențată și complicată de existența peisajului confesional atât de variat și dinamic de aici, suprapus peste clivajele etnice, sociale sau culturale. Ca să luăm doar exemplul românilor, aceștia erau prinși Între sistemele de credință și practicile religioase promovate de ortodoxia tradițională, de grecocatolicism, de romano-catolicism și de calvinism, ca să nu mai amintim de tendințele și curentele din interiorul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unei tradiții vechi de șapte sute de ani. În plus, discriminările de natură etnică erau dublate de cele confesionale. Nobilimea protestantă se contrapunea masei țărănești, care practica un catolicism fervent, impregnat (ca și ortodoxia românească tradițională) de folclor și superstiții păgâne. Clivajul de natură confesională, suprapus peste cel etnic, social sau economic explică și atașamentul mulțimilor țărănești față de preoțimea catolică, componentă importantă - pe considerentele arătate mai sus - a structurilor elitare și a militantismului politic irlandez. Totuși, spre deosebire de cazul românilor din Transilvania, elita
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
diamantului o duritate foarte mare. Rețeaua grafitului este de tip hexagonal. Distanțele între atomii din același plan sunt de 1,42 Å, dar între planuri, distanța este mare, de 0,335 nm, ceea ce oferă duritate mică grafitului și proprietatea de clivaj (desprindere în foițe). Rețele atomice mai formează siliciul, germaniul, carbura de siliciu (SiC), sulfura de germaniu (GeS2), azoturile, fosfurile. Rețele moleculare În acest caz, nodurile rețelei cristaline sunt ocupate de molecule nepolare sau polare, mai mult sau mai puțin deformate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
curgă atâta cerneală critică, extrapolată la întreaga categorie de om balcanic. Un exemplu definitoriu este, aici, levantinul. Având o descendență incertă (greco-turco-, sau arabo-occidentală), plurilingv, funcționar iscusit și intermediar priceput levantinul își apropriază, dramatic adesea, zonele de trecere sau de clivaj religios și cultural. Iată descrierea levantinului, antologic realizată de către Ivo Andri<5 în Cronică din Travnik. Confesiunea doctorului Cologna e, de fapt, un autoportret: "Asta-i soarta omului din Levant, căci el e la poussiere humaine, pulbere umană vânturată între
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
care produc diferite reacții ale organismului uman, conducând la crearea de trăiri pozitive sau negative, stress-ul mai poate fi definit prin apariția unor dezechilibre endogene vizând posibilități efective și dorințe (deziderate), între cerințele formulate și capacitățile umane existente. Urmările acestor clivaje apărute se manifestă cu putere în interiorul sistemului uman și, având în vedere amplitudinea respectivelor dezechilibre, dar și de natura umană specifică a individului analizat, consecințele se manifestă sub forma unor schimbări de ordin psihologic și fiziologic (mai rar întâlnindu-se
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
islamici este Occidentul, țările din occident fiind considerate cele care devastează și aduc insulte la adresa religiei musulmane. Dar, „în prezent decalajul între țările bogate și cele sărace nu mai are rezonanța pe care a avut-o în trecut. Cu siguranța, clivajul Nord-Sud continuă să fie o arie de reflectare în relațiile internaționale.”<footnote Rorden Wikinson, The global governance reader, Editura Routledge, New York, 2005, p. 218; footnote> Relațiile lumii dezvoltate cu țările lumii a treia au fost bazate pe o interdependență crescută
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
ei temporală. În perspectiva hiperglobaliștilor, momentul de sfârșit al Războiului Rece a marcat trecerea într-o veritabilă epocă a globalizării, complet inedită în manifestare, în care comerțul liberal și valorile democratice occidentale se extind la nivel global, frontierele dispar, inclusiv clivajul Nord-Sud, iar statele își pierd hegemonia asupra economiilor naționale în favoarea actorilor nonstatali. Prin contrast, scepticii se bazează pe studiul intensității și al amplitudinii a ceea ce se numește globalizare, pentru a conchide că fenomenul contemporan este cel mult o internaționalizare accentuată
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
el acoperă un teritoriu și o pondere a populației globale inferioare celor asociate marilor imperii din Antichitate; ca distribuție spațială a interacțiunilor, sistemul internațional contemporan nu este globalizat, ci regionalizat corespunzător celor trei blocuri economice America de Nord, Europa și Asia-Pacific; interrelaționat, clivajul Nord-Sud nu s-a atenuat, ci dimpotrivă, s-a accentuat, Lumea a Treia fiind tot mai marginalizată consecutiv atragerii și cantonării fluxurilor financiare, economice și a investițiilor în zona țărilor dezvoltate. Pe o poziție intermediară, transformaționaliștii consideră că, deși îndelungat
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]