1,966 matches
-
rând, o instituție religioasă. Romanii ridicau temple pretutindeni. Strămoșii noștri din Evul Mediu au presărat pământul creștinătății cu biserici, cu troițe, cu catedrale și cu capele gotice. Chiar și în zilele noastre, aproape în fiecare sat se înalță câte o clopotniță. Pelerinii plecați din Europa au instaurat civilizația apuseană în Lumea Nouă prin intermediul bisericilor, al universităților, al uzinelor. în decursul istoriei noastre, rugăciunea a devenit o nevoie tot atât de frecventă ca și aceea de a progresa de a munci, de a
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
am avut când am fost acolo prima oară. Îmi era teamă că am idealizat eu acel loc, că percepția mea, În timp, s-a dilatat. Dar nu m-am Înșelat. Peisajul e de vis. Regăsesc golful, castelul, turnul transformat În clopotnița bisericii. Dar mai ales lumina, parcă ireală. Culorile dominante sunt bleul mării și verdele pal al vegetației. Casele sunt zugrăvite În galben, iar seara, la lumina reflectoarelor, par aurii. Acoperișurile de olane sunt roșii și ocru. E o atmosferă așezată
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
explică revenirea în forță a birocului în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Plecat din lalia, unde nu a încetat să se dezvolte, barocul se răspîndește în Tyrol, în Austria, Boemia, Silezia și pe malurile Balticii. Bisericile pictate cu clopotnițe limbate, statuile cu drapaje armie dovedesc influența acestuia. Rastrelli construiește, la Sankt-Petersburg, mănăstirea Smolnîi și Palatul de iarnă. Stilul rococo apare în Germania de sud și în Europa centrală și se bazează pe decorația care ascunde arhitectura; forme exuterante, exces
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
chiar cine știe ce. Are în altar "a doua cruce a lui Valdemar 1", amintind de raidul danez de la 1361. Pe peretele dinspre sud descopăr o pictură murală nesemnificativă. Inscripția indescifrabilă. Oare să fi fost crucea lui Valdemar? Mai târziu urc în clopotniță. Balustrada de fier a scării pornește evident de pe platforma orgii. Arată mai mult ca un cablu decât ca o bară de protecție. Nu mă consider împiedicat să urc. Scara e foarte îngustă și accidentată. N-am mai văzut niciodată din
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
a fost parcursă o nouă etapă în ceea ce privește liberalizarea moravurilor și emanciparea femeilor. Impulsul imprimat de Simone de Beauvoir este cu atât mai percutant cu cât este susținut de filozofiile lui Sartre, Camus și Merleau-Ponty, noii pontifi ai gândirii din Saint-Germain-des-Prés. Clopotnița abației medievale, atât de puternică odinioară, devenise acum locul de întâlnire al gânditorilor existențialiști și atei, care exercită o mare influență intelectuală asupra societății. Or, ce altceva este existențialismul, dacă nu, ca o reacție la declinul pe care îl cunoaște
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Kitaev. Lavra Peșterilor ne este prezentată în primul rând ca impresionând prin dimensiuni. Este unul dintre puținele fragmente ale întregului text, dacă nu chiar singurul în care adjectivul „mare” este folosit pentru a caracteriza toate componentele imaginii: mănăstirea este „mare”, clopotnița mănăstirii este și ea „mare”, mulțimea de monahi aflați la slujbă în interiorul bisericii este tot „mare”, biserica este „asemenea cerului”, peșterile au o „de trei ori binecuvântată” liniștire și pace, cuvintele „mare”, „liniște” cu varianta „liniștire” și „pace” apar într-
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
priveliște frumoasă ai avea. Cred că în lumea întreagă nu s-ar mai găsi păreche". Dincolo de timp, orașul nostru și-a păstrat ființa vie, a rămas un loc binecuvântat. Privim colinele lui cu amețitoare miresme de pe care răsar miraculos turnurile clopotnițelor, privim seninătatea cerului ocrotitor, călcăm pietrele străzilor lui cu vibrații adânci, simțim monumentele și clădirile urbei ca pe niște făpturi apropiate, peste tot spațiul acesta își poartă ambianța magică și atmosfera unică. Mai presus de toate însă spiritul locului, genius
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Panu. Pe strade, până la Mitropolie, nici o manifestație, căci, afară de circulația obicinuită, nici un om mai mult. Dar când ajunserăm pe la hotel Avram, mulțimea erea foarte mare. Porțiunea aceea din strada Bibescu, amândouă dealurile și strada spre chei gemeau de lume.*** Gangul clopotniței erea ocupat de un detașament de vânători; ofițerul care-l comanda spuse că nu va lăsa să treacă decât pe acei cari se vor legitima că sunt deputați. Atunci o împinsătură fu dată de către cei de la spate și cordonul e
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mințeam că mă doare capul, ca s-o trimită pe Oltea la dugheană... ea n-avea frică de cimitir. Nu credea că morții au ora lor, când ies din morminte, ca moroi. Mi-era frică să mă urc și în clopotniță, ca să nu stingheresc "strigoii" în clipele lor de odihnă. Nu pot spune că n-am urcat cu băieții din vecini, dar numai când era cineva mort. Ajutam la tras clopotele cele mici, îmi țineam urechile să nu-mi spargă timpanul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
preotului paroh Deheleanu. Credincioșii dovedesc multă râvnă pentru întreținerea și înzestrarea noii biserici, bucurându-se de colectivul slujitor: preotul Petru Prelipcean, cantorul Aurel Ciotău și pălimarul Arcadie Lungu. Biserica este clădită pe locul vechii bisericuțe de lemn, având și o clopotniță nouă, la care au contribuit cu fonduri mulți săteni. Ea se mărginește cu livada casei mele părințești, având peste drum cimitirul și o nouă casă parohială. Fântâna Mariei lui Iliuță Familia prietenei mele, Maria, locuia pe gârlă, la capătul din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de noapte, când oamenii erau absorbiți de somn și vise. Alergam "de-a prinselea" printre morminte, ne cățăram prin copacii mai bătrâni (cu crengile lăsate), făceam pe "mortul", imitam preotul și câte și mai câte. Punctul de atracție era însă clopotnița. Ne-am rugat de pălimar să ne lase și pe noi să ne urcăm sus, la clopote. Aurel era mai sprinten, Gheorghe bun de gură și toți trei am reușit să-l lămurim. Doamne, când a început să tragă clopotele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
încercat "toaca" în pragul de la bucătăria de vară și la grajd. Tata, văzându-mă, mi-a arătat el cum se bate mai bine cu două bețe ce mi le-a șlefuit anumit. Sâmbătă, la ora patru, am fost prezentă în clopotniță și nu m-am făcut de râs. Am bătut toaca toți trei, pe rând. Gheorghe s-a arătat cel mai priceput. De bucurie, priveam din clopotniță și ne zbenguiam, parcă ne dădeam huța. Mama, care se dădea în vânt după
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ce mi le-a șlefuit anumit. Sâmbătă, la ora patru, am fost prezentă în clopotniță și nu m-am făcut de râs. Am bătut toaca toți trei, pe rând. Gheorghe s-a arătat cel mai priceput. De bucurie, priveam din clopotniță și ne zbenguiam, parcă ne dădeam huța. Mama, care se dădea în vânt după trebi, ieșise în livadă după niște lucernă. Dafina, vecina noastră, a venit la ea și-a îndemnat-o să privească la clopotniță. Când m-a zărit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
De bucurie, priveam din clopotniță și ne zbenguiam, parcă ne dădeam huța. Mama, care se dădea în vânt după trebi, ieșise în livadă după niște lucernă. Dafina, vecina noastră, a venit la ea și-a îndemnat-o să privească la clopotniță. Când m-a zărit acolo sus a înlemnit. S-a apropiat de gardul bisericii și a vorbit cu pălimarul. Acesta a urcat ca o săgeată și mi-a spus doar atât: Dă-te jos, că-i prăpăd! Te-a zărit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
românească din secolul al XVIII-lea, stil moldovenesc, cu Împărțirea interioară consacrată, altar, naos și pronaos, care este delimitat printr-o grindă ornamentală de stejar, iar În pridvorul din partea sudică a bisericii se află o scară, cale de acces către clopotniță. Biserica este orientate cu altarul spre răsărit, simbolizează trupul mistic a lui Hristos, casa lui Dumnezeu, prezent acolo, adică a bisericii cerești și a obștei credincioșilor venită În Întâmpinarea Lui, dar și a Bisericii pământești cu sacerdoții săi În frunte
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
1901; cristelniță din metal, stare rea, donator necunoscut, 1924; patru felinare pentru procesiuni, din metal și sticlă, donator necunoscut, 1945; patru sfeșnice, din lemn, donator necunoscut, 1945; un policandru din bronz, donator necunoscut, 1900; un clopot din bronz, amplasat În clopotniță, donator necunoscut, 1900; dulap pangar, din lemn, stare mediocră, donator necunoscut, 1900; trei mese, din lemn, donator necunoscut, 1901; două scaune, din lemn, În Sfântul Altar, donator necunoscut, 1943; o bibliotecă, din lemn, donator necunoscut, 1948; față de masă, din bumbac
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
comuna Drăgușeni, raionul Negrești, situat În afara satului spre Vest, a fost Înființat la 1864 și era administrat de consiliul parohial. Spațiul destinat cimitirului era Împrejmuit cu gard de plasă și măsura 7500 m2. La intrarea În cimitir este amplasată o clopotniță, așezată pe stâlpi de beton. Cimitirul satului Bâcu, Înființat la 1820, era amplasat În curtea bisericii, cu o suprafață de 5800 m 2, Împrejmuit cu gard din plasă de sârmă, donația lui Iordache Gane, era administrat de consiliul parohial. În
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
activitatea deosebită, alături de alți preoți din Protopopiatul raional Iași (poartă brâu albastru, iar la slujbă bederniță). La noua parohie s-a remarcat În plan administrativ, cultural și economic, finalizează construirea bisericii din satul Slobozia, târnosită de Mitropolitul Iustin, construiește o clopotniță la biserica monument istoric din Trestiana, cumpără o casă parohială cu grădină lângă biserică, iar În ziua inspecției protoiereului din 6 mai 1968 erau executate lucrările de restaurație a bisericilor din Pocreaca și Trestiana și se Întocmea devizul necesar construirii
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
la biserica monument istoric din Trestiana, cumpără o casă parohială cu grădină lângă biserică, iar În ziua inspecției protoiereului din 6 mai 1968 erau executate lucrările de restaurație a bisericilor din Pocreaca și Trestiana și se Întocmea devizul necesar construirii clopotniței din Slobozia (a se vedea raportul de inspecție a protoiereului de Iași, C. Andoni, din 6 mai 1968) . Remarcăm recepționarea lucrărilor de pictură de la biserica din Slobozia, parohia Pocreaca, de către protoiereul Th. Irimia În anul 1982 . Pensionat În anul 1974
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
vehiculului meu. Nu miar fi căzut bine, pentru că era a mea și, nici nu mi-ar fi plăcut să mă întorc acasă, jalnic, cu o ocazie sau vreun autobuz. Mi s-a recomandat o cămăruță, sub scara de acces la clopotniță. Nu mă simțeam în largul meu acolo, dar rațiunea mă îndemna să profit de ospitalitate, fiincă aveam nevoie de odihnă. Mi s-a servit cina. N-am putut să nu remarc, în sala de festivități în care am și mâncat
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
mai multe clădiri și terenuri în Văleni. Dacă-i așa, nam să știu niciodată. Mă informasem: trebuia să văd conacul, rezervația dendrologică, și biserica construită în 1519, declarată monument istoric. Din păcate biserica era închisă, dar am putut fotografia inscriptia clopotniței de la intrare, fondată odată cu zidul împrejmuitor ..În zilele Alteței Sale Regale Carol I, Domnitoriul României ales de Națiune”, și de membrii familiei Stârcea. Aceluiași neam Stârcea i se datorează încă o clădire din apropiere, conform plăcii din marmură, cu înscrisul
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
arbori și arbuști, dintre care vreo 40 erau exotici. Pe unii copaci mai sunt și acum plăcuțe cu denumirile lor latinești, însă din păcate, mulți fuseseră tăiați de localnici. Dezamăgit că nu putusem vedea biserica, mulțumindu-mă doar cu turnul clopotniței despre care pomeneam mai sus, am coborât în centrul Văleniului, spre noua destinație: Tupilați. Drumul era la deal, din nou pe pietrișul proaspăt așternut, în strat gros. Aceeași mașină cu însemnele Consiliului Județean care mă depășise, stătea în fața primăriei. Poate
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
peste sate și peste lunca Siretului de care mă îndepărtam, șoseaua E 85 spre Bacău. Ajuns la Bălușești, fiind dumnică m-am orientat după grupurile de săteni, care cu siguranță mergeau la biserică. Undeva, în dreapta și mai jos apăru o clopotniță cu cruce. În preajmă, lume multă. M-am apropiat, însă geamurile înalte, înguste, mi-au sugerat stilul gotic specific bisericilor catolice. Revenit la șosea, am constatat că trecusem de drumul spre biserica pe care voiam s-o văd. Întrebând, am
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
petrece Însă și un cutremur major, care poate depăși gradul 7 pe scara Richter. Un asemenea cutremur a avut loc În 1802; un contemporan notează: „S-a cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București, și clopotnițele, și alte case Înalte s-au sfărâmat, și clopotnița cea vestită de Înaltă, care era podoabă orașului, cu ceasornic, a căzut și s-a sfărâmat și era atunci mare frică.“ <endnote id="5"/> Au urmat altele, de intensitate comparabilă, În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
gradul 7 pe scara Richter. Un asemenea cutremur a avut loc În 1802; un contemporan notează: „S-a cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București, și clopotnițele, și alte case Înalte s-au sfărâmat, și clopotnița cea vestită de Înaltă, care era podoabă orașului, cu ceasornic, a căzut și s-a sfărâmat și era atunci mare frică.“ <endnote id="5"/> Au urmat altele, de intensitate comparabilă, În 1838, 1894, 1912... Mai aproape de zilele noastre, cutremurul din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]