735 matches
-
nominale (sufixe substantivale): prietenie, demnitate, dreptate, bunătate, greșeală, realism etc.; * sufixe care indică o însușire (sufixe adjectivale): osos, inelat, arămiu, primăvăratic, copilăros, mirositor etc.; * sufixe care indică modalitatea/ maniera (sufixe adverbiale): militărește, tărâș, pieptiș etc.; * sufixe care indică originea/ proveniența: clujean, italian, spaniol, olandez etc.; * prefixe negative (plus semantic = ideea de negație): inutil, deziluzie, amoral, imoral, anormal, impropriu, neatent, nonconformist etc.; * prefixe privative (plus semantic = indicarea eliminării unei părți dintr-un întreg): descreți, deșira, dezgăti etc.; * prefixe iterative (plus semantic = ideea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Cultură Italiană de la Timișoara, pe tema relațiilor culturale româno-italiene (Difuzarea culturii italiene în România). În paralel, sub pseudonimul Spectator, ziarul are o substanțială secțiune de cronică dramatică, unde sunt urmărite spectacolele de la Teatrul Național din Cluj-Timișoara, cum este numit Naționalul clujean în vremea refugiului. Împlinirea a douăzeci și cinci de ani de activitate a Teatrului Național clujean prilejuiește exprimarea unor opinii extrem de elogioase, ca și punerea în scenă a piesei Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan, reluată, aniversar, tot după mai bine de douăzeci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289361_a_290690]
-
cercurile unor intelectuali de naționalitate maghiară, care susțin asemenea idei, s-a exprimat și intenția întocmirii unor memorii, care să fie adresate prin „reprezentanții lor politici” Președintelui R. S. România, încercându-se astfel - zic ei - „salvarea învățământului minoritar”. Publicistul pensionar clujean BALOGH EDGAR a cerut unor intelectuali din R.P. Ungară să facă la rândul lor intervenții în acest sens pe lângă guvernul maghiar. Comentată este și măsura luată de Ministerul Educației și Învățământului de a se interzice cadrelor didactice deplasări în străinătate
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
-l înțelege și transpune scenic visceral pe Anton Pavlovici, atât de cehoviene îi sunt montările. Aș putea argumenta cu oricare dintre spectacolele sale dar capul de operă, în acest sens, rămâne acel neuitat Unchiul Vanea pus în scenă la Naționalul clujean în 1973, cu un Astrov (Gheorghe Nuțescu) și o Sonia (Melania Ursu) de zile mari. Era o lectură profundă și atât de exactă a universului marelui dramaturg rus! Alexa Visarion a înțeles ca nimeni altul forța expresivă a tăcerii cehoviene
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de partid să îndrepte „greșelile ideologice”, pare-se totuși, că motivul pentru care, de câteva luni, Almanahul era în vizorul criticilor din capitală, a fost mult mai terestru. Adică: în numărul 5, Almanahul publică - într-o mai veche idiosincrazie a clujenilor - un articol critic al lui A.E. Baconsky la adresa unor poezii ale lui Eugen Frunză, publicate în Viața românească. Aceasta (revista), în numărul proxim, prin pana lui Mihai Gafița, face o radiografie a neajunsurilor liricii publicate în revista clujeană. Meciul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ale unora dintre cei mai valoroși cercetători din întreaga țară” și să se publice „studii referitoare la toate regiunile folclorice ale țării”, elaborate de specialiști din țară sau de peste hotare. Astfel, în paginile lui pot fi întâlnite, în afară de semnăturile aparținând clujenilor, și numele lui Petru Caraman, Ovidiu Bârlea, Silvia Ciubotaru, Nicoleta Coatu, Mihai A. Canciovici, Tiberiu Alexandru, Corneliu Dan Georgescu, Iosif Herțea, Ion Chiș Ster ș.a., ca și ale unor reputați etnologi și antropologi străini, precum Marianne Mesnil, Cristina Papa sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
Sensurile sunt variate: terminata de Corina ("enervantă, urâtă"), distrusa de Maria ("foarte urâtă"), bulita de gagică-sa, bușitul de profesor ("antipatic") (AD), S-a trezit și nemernicul ăsta de căzătură de prefect să facă și el ceva pentru urbe (www.clujeanul.ro, 2008). Substantive asemănătoare ca sens, cum sunt bombă și petardă, sunt utilizate cu valori diferite 10: în cazul sintagmei o bombă de fată, majoritatea răspunsurilor au fost glose de tipul "fată frumoasă, sexy", în timp ce o structură ca o petardă
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
verba, II, 174-176; Ion Lungu, „Soarele de pe Ararat”, TR, 1983, 4; Iorgulescu, Prezent, 174-176; Ion Lungu, „Colina zorilor”, TR, 1987, 39; Irina Petraș, „Colina zorilor”, ST, 1988, 1; Constantin Zărnescu, „Colina zorilor”, TR, 1988, 9; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 374-375; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 331. V. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290440_a_291769]
-
la a treia carte de versuri, TR, 1995, 20; Teohar Mihadaș, Trei poeți într-un singur eu, APF, 1996, 5; Teodor Tihan, „Trei «Z»”, ST, 1996, 6; Ion Lungu, O familie de poeți, TR, 1997, 23; Poantă, Dicț. poeți, 211-212; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 343. C. Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
bibliografice: Eugen Evu, „Onisifor Ghibu, educator și memorialist”, „Drumul socialismului”, 1984, 8 142; Nae Antonescu, „Coresi”, „Pagini sătmărene”, 1986, 2; Aureliu Goci, „Coresi”, RL, 1986, 23; Petru Poantă, „Coresi”, ST, 1986, 6; Gheorghe Buluță, Filolog și istoric, LCF, 1988, 52; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 333; Petraș, Panorama, 638-639. M. A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]