1,591 matches
-
ei dă viață!... Cam așa începea de obicei, mai fiecare zi, în ograda lui Ion și-a alor săi, fie vară ori iarnă, căci tot timpul se găsea câte ceva de făcut. Dacă nu era de arat și semănat, era de coasă. Dacă nu era de secerat, trebuia adus fânul și băgat la adăpost în podul grajdului. Dacă nu era de cules porumbul, era de tăiat și legat la coceni. Dacă nu făta o vacă, sigur făta purceaua. Dacă nu era nimic
ION....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376800_a_378129]
-
prin gheață, Sub raza soarelui, tăcută, se înalță, Își scutură semințele-n țărână, Apoi se-apleacă-n rugăciune peste tină... E poate iarba verde din câmpie În care se ascunde cântând o ciocârlie, În care dragostea înmugurește, Și care se apleacă atunci când coasa o cosește... E poate bradul falnic de pe coastă, Care rămâne verde și-atunci când iarna-i aspră, Care aduce-n casă atâta bucurie, Și -n jurul lui se-adună copii cu veselie... Ce este omul? E- un înger ce trăiește pentru
CE ESTE OMUL? de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375207_a_376536]
-
într-un oraș cu pretenții, la niște oameni care făceau casă bună cu haina nemțească și croită și probată la arta modei și nu unde stăpână este opinca, se lipesc cu bătături mâinile încleștate pe coarnele plugului sau bătucite de coasă și drugi de lemn de cărat căpițe, ce taie, usucă și cară iarba fânețelor, ori țapinele și joagărele forestierilor culcând și trăgând la vale pădurea din munții împrejmuitori, pentru a o prelucra la fabricile de cherestea ale lui Ilie Băjan
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
20 februarie 2012. Statui cu soclu Vrabia scapă găinaț Pe foaia de bloc Pupitru Peste ponoare Și umbra unui greier Are orchestră Aversă Nor de lăcuste Migrații în livadă Plouă cu aripi Ascuțitoare Vara la polog Reflexele râului Ascut o coasă Gogoși Ce viermișori uzi Pe aleea duzilor Își țes mătasea ? Delicatesă Amfore pline Pe mare Poseidon Degustă plancton ... Citește mai mult DesenStatui cu socluVrabia scapă găinațPe foaia de blocPupitruPeste ponoareși umbra unui greierAre orchestrăAversăNor de lăcusteMigrații în livadăPlouă cu aripiAscuțitoareVara
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > SRL AMARU-17 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1665 din 23 iulie 2015 Toate Articolele Autorului 17.Dialog cu coasa-n ceafă Dar când a privit în depărtare și a văzut cum strălucea în soare coasa lui Mărășteanu, iar după el, mulțimea agitată, a simțit un fior rece pe șira spinării. Nu și-a închipuit că amărășteanul va îndrăzni să
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > SRL AMARU-17 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1665 din 23 iulie 2015 Toate Articolele Autorului 17.Dialog cu coasa-n ceafă Dar când a privit în depărtare și a văzut cum strălucea în soare coasa lui Mărășteanu, iar după el, mulțimea agitată, a simțit un fior rece pe șira spinării. Nu și-a închipuit că amărășteanul va îndrăzni să vină la târla lui cu tot satul. A murmurat ca pentru el: și satul a înnebunit
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
ușui eu! Însă,Tache, chițăia ca un șoricel în gura pisicii: --Nu mă lăsa, dom’ inginer! Apără-mă Iliuță! Dar Ilie, cu toată statura sa gigantică și ghioaga-i impresionantă, părea trăsnit de vuietul mulțimii în mișcare și de strălucirea coasei agitate. Sprijinit în uriașa-i ghioagă, părea transformat în statuie de piatră, lipsită de voință omenească. Văzându-l cum a încremenit, Casapu s-a panicat de tot, ajungând la disperare. Nu se mai gândea la dobitocul de Spârcâiac, care îl
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
tot, ajungând la disperare. Nu se mai gândea la dobitocul de Spârcâiac, care îl afundase în mocirla de rahat cu prostiile lui. Acum îi păsa de propria-i piele. Poți să știi la cine se repede mai întâi „nebunul” cu coasa? Dacă...Brr!..De ce nu mi-am luat eu pușca? Acum eram în siguranță. Cine putea să-și închipuie că „nebunu” târăște satul după el? A țipat, nervos: --Ce, mă, fricoșilor, ați făcut pe voi? Ilie, hai, curaj! Nu-l lăsa
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
nervos: --Ce, mă, fricoșilor, ați făcut pe voi? Ilie, hai, curaj! Nu-l lăsa să se apropie! Dacă înaintează peste cinci metri, săriți toți pe el. Însă, numai tu Ilie îl trăsnești în țeastă. Ceilalți, îl loviți peste mâini și coasă. Ați înțeles, bă? --Țeles, șefu’! răspunseră într-un glas cei trei, deși lui Ilie nu-i convenea deloc strategia patronului. --Și încă ceva, continuă Casapu, când săriți la atac cu bâtele, răcniți din răsputeri, să speriați pe idioții din spatele lui
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
și frică imensă, ce i-a provocat o transpirație de sudoare rece și o sufocare, parcă l-ar fi strâns cineva de gât. Într-o clipită i-a străfulgerat ideea salvatoare: aruncă oaia neagră lupului flămând! Dar era prea târziu. Coasa ce sângera în ultimele raze de soare, se agita fioros, căpătând proporții cosmice, amorțindu-i voința și mișcările. Țipetele mulțimii se amplificau și ele, transformându-se într-o niagară furtunoasă. Într-un suprem efort de voință, inginerul Casapu a încercat
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
restul mulțimii a început să strige tot mai amenințător: --Nu, Ioane, nu! Nu, Ioane, nu! Mai ales, Dora și maică-sa țipau ca disperatele: nu, Ionelu nostru, nu, că faci pușcărie pentru un nemernic! Calm, Mărășteanu i-a pus coporâia coasei în ceafă, fixându-l pe Tache cu capul în pământ, ca pe un vierme în insectar. Lui Casapu iar i-a amorțit limba-n gură după întrebarea lui Ilie, întrebare care îi anesteziase și creierul. --Acum, să stăm de vorbă
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
buni, Tache îi crede pe cei din jurul lui niște proști care trebuie fraieriți, el considerându-se un deștept, fără nici un respect pentru semeni. Atunci Tache a sărit în picioare ca împins de un arc, mai ales că scăpase de teroarea coasei și a țipat la Mărășteanu: --Tu vorbești, mă, de respect, tu vorbești? Dacă am fost eu un tâmpit și ți-am cerut ce ți-am cerut, tu de ce nu m-ai respectat și să-mi fi spus: mașina ta face
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
trece prin mine”. Firul călăuzitor al scriiturii de față este unul profund creștin, un creștinism străluminat de puterea credinței de a schimba fața / aparența lucrurilor: „Suferința atârnă în mine ca un tablou”. Moartea nu mai este un schelet hâd cu coasa în spate, ci, într-o inedită reiterare a motivului eros-thanatos, este o femeie rezemată de spatele nopții, cu capotul dantelat cu fluturi. Fluturele apare cu obstinență printre versuri, devine vehicol al sufletului, simbol al inefabilității noului chip pe care ființa
CĂLIN SĂMĂRGHITAN DESPRE CARTEA; MOARTEA, UN FLUTURE ALB, AUTOR TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372200_a_373529]
-
înființat în 1994 de către Andrei Tamazlâcaru, care se desfășoară la Chișinău. Au fost laureați la toate edițiile. Au un repertoriu bogat de dansuri și cântece culese de la vatră. Printre dansurile cu care au evoluat în acest festival pot fi amintite: Coasa, Rața, Șaierul, Sârbele de la Pașcani. Interpretează și cântece sociale, de recruție, de joc, populare, pascale. Un loc aparte îl ocupă folclorul copiilor. Prin bunăvoința doamnei Ecaterina Ursu vom reproduce câteva cântece de dragoste și din folclorul copiilor. Dragă mi-I
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
în trei grupe, fiecare având câte 32 de persoane de vârste cuprinse între 7-12 ani, 12-14 ani, 14-18 ani. Cei peste 18 ani merg la seniori. Au în repertoriu dansuri din zona de centru a Moldovei: “Bătrâneasca de la Vărzărești”, “Șaerul”, “Coasa”, dansuri din Moldova de Sud, dansuri bulgărești, deoarece în localitate trăiesc bulgari, dansuri țăgănești specifice țiganilor din Basarabia. Ansamblul are o orchestră bogată, profesionistă, soliști de toate vârstele și interpretează cântece din toate zonele. Pe scena de la Bucov, Mihaela Stratan
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
2004, are 60 de membri, constituiți pe trei grupe de vârste: 7-10 ani, 18-20 ani, peste 20 ani. Este format din soliști și dansatori. În repertoriu au sârbe, bătute moldovenești autentice din Valea Siretului, din zona Cernăuți - Bucovina: “Bătrâneasca”, “Ardeleanca”, “Coasa”, “Hora din Pătrăuți”. La festival a fost interpretat cântecul “Crenguță verde de brad”, specific zonei, din repertoriul artistei emerite, Iliuță Maria, originară din Cernăuți. Membrii ansamblului poartă costume din care unele sunt vechi de peste 100 de ani. Costumul fetelor se
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
dublă și triplă impozitare? Legea actuală, de demult, este clară. Se impozitează potrivit ei „toate veniturile”. Este adevărat, „declarate” Și în America este o lege similară dar nimeni n-ar îndrăzni să omită bacșișurile din declarația de venit. Doamna cu Coasa și ANAF-ul (parcă-i zice altfel pe acolo) sunt temerile oricărui american. Nu „respectul” față de afacerile statului înlătură economia „maro” ci frica. Frica de moarte sau pușcărie care, la noi, a devenit o școală elementară pe care toți o
DĂ-MI BACŞIŞ CĂ N-ARE ŢARA BANI! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379759_a_381088]
-
te văd.../ Mâinile îmbrățișează pentru / A împărți. // Trăind sensuri pe care mi le închipui / Mă lovesc de cel care nu le trăiește - / Învăț să mă doară și sensurile lui. // Realitate. // Forma lebedei cântă, / Pulsul inimii recită / Și moartea-și rupe coasa / Într-o stâncă de iubire.” (Sculptură). Motive care dau de gândit sunt pretutindeni. Iată: „Ziua, o antică scenă”, „zâmbetele / Ascund nuanțe maligne, / Verbele mieroase, nevinovate plante carnivore”; ...” Aburul celui fără lumină / Își poartă ochii ca pe o otravă și arde
LUMEA VĂZUTĂ PRIN CEL DE-AL TREILEA OCHI. RECENZIE LA CARTEA LUI TEO CABEL TABLOURI FĂRĂ SEMNĂTURĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/374684_a_376013]
-
Răbdător, căci viața-i lungă // Salvând moartea de la moarte / La răscruce de milenii / Geamurile vieii sparte / M-au ferit să am vedenii // Salut, onorată moarte / Mergi ferice, sănătoasă / Eu mai am de scris o carte / Până să-ți slujesc la coasă.// Salve, onorată moarte / Când popoarele se-nfruntă / Pentru bruma de dreptate / Eu sunt pregătit de luptă!”(Salut, onorată moarte!) Autorul, cu alte cuvinte, se împrietenește cu moartea, o onorează, o respectă, în mod paradoxal, chiar o salvează de la moarte și
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
sunt pregătit de luptă!”(Salut, onorată moarte!) Autorul, cu alte cuvinte, se împrietenește cu moartea, o onorează, o respectă, în mod paradoxal, chiar o salvează de la moarte și-i promite, că dacă o să aibă răbdare o să-i slujească și la coasă. În același timp îi declară în față că e pregătit de luptă și nu se lasă ușor înfrânt. E o luptă, în viziunea autorului, fair-play, sportivă, de pe poziții egale. Ridicarea omului în rang de demnitate, de adversar al morții, este
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
el confecționează o gamă largă de obiecte casnice de largă folosință, dar și obiecte de artă, mai mici ori mai mari, de la cana pentru apă ori pentru lapte sau cornul pentru praf de pușcă și până la polonice uriașe, cozi pentru coasă ori alte unelte agricole, mânere pentru toate uneltele de care se folosește în cioplitul și prelucrarea lemnului, până la bucium, inclusiv. Toate sunt destinate trebuințelor firești ale omului gospodar din Bucovina, potrivit tradiției al cărei izvor se regăsește departe, în timpuri
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2039 din 31 iulie 2016 Toate Articolele Autorului E seară și vântul începe să bată Nori negri adunând peste sat; În zare fulgere cerul străbat Și ecouri de tunet câteodată Văzduhul răzbat. Sătenii cu coasa în spate aleargă, Spre case se-îndreaptă cu toții. Iar carele în scrâșnetul roții Pe drum de lut parc-ar vrea ca să spargă Liniștea nopții. Dar iată că ploaia începe să cadă Izbind cu putere pământul. Codrul se zbate, șuieră vântul
FURTUNA UNEI NOPŢI DE VARĂ (ANCESTRAL) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379183_a_380512]
-
pentru că este acum neputincios. Iadul a luat un trup și a descoperit pe Dumnezeu. A luat pământ și a descoperit Cer. A luat ce a văzut și a fost copleșit de ceea ce nu văzuse. O moarte, unde-ți mai este coasă? O iadule, unde îți mai sunt izbânzile? Hristos a înviat și tu moarte ți-ai pierdut puterea! Hristos a înviat și cei răi s-au prăbușit! Hristos a înviat și îngerii se veselesc! Hristos a înviat și viața a învins
ÎNVIEREA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379266_a_380595]
-
ca un scâncet: I...o...ni...că! Nu-l auzea nimeni. Îngrijorarea i se transformă în panică. El, care tot glumea pe seama „cumetrii” (așa îi zicea el), acum fu cuprins de groază. O vedea pe costeliva cumătră sprijinindu-se în coasă și râzând în hohote de el: Te credeai puternic, deșteptule! Hi, hi, hi! Făceai fițe și poante... Auzi la el - „omul pe care nu-l ia moartea! Dar... nu te iau imediat. Te mai las ca să râd și eu de
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
avea glas, deși horcăia, moș Ion își adună toate gândurile și-i spuse: Cine ești? Nu te cunosc! Moartea rămase ca proasta, cu mâna întinsă și gura căscată: A, uitasem că ești un idiot care nu mă recunoaște decât cu coasa și costelivă...Stupidă imagine! Poftim, îți fac pe plac! Și se transformă în binecunoscutul schelet. Se îndârji și se repezi coasa în el. Dar tăișul coasei se lovi de cremenea gândurilor lui moș Ion, sărind înapoi cu sunet metalic prelung
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]