1,218 matches
-
da după numele geologului francez Deodat de Dolomieu (1750-1801) care a constatat pentru prima oară deosebirea dintre roca dolomit și rocile calcaroase din Dolomiți. Singura varietate de mineral care conține rar ioni străini este „dolomitul-cobalt” și care datorită conținutului în cobalt are o culoare roză. Dolomitul ia naștere prin combinarea alternativă a soluțiilor bogate în magneziu cu sedimentele de calcită din calcar coraligen, astfel au luat naștere munții Dolomiți din nordul Italiei. Cele mai frumoase cristale de dolomit provin din Sankt
Dolomit (mineral) () [Corola-website/Science/308396_a_309725]
-
ce le individualizează, iar paharele au formă de clopoțel prelungit într-un picior cu talpă. Majoritatea paharelor erau colorate iar unele chiar gravate. Meșterii care au venit de la Pădurea Neagră, din Bihor, au adus cu ei stilul colorării în albastru cobalt. În prima parte a secolului al XIX-lea, se stabilesc aici tot mai multe familii venite la muncă. Sistemul de administrare a fabricii de sticlă era cel al arendării pe 6 ani, valoarea amenajărilor făcute de arendași adăugându-se valorii
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
Spre sud se învecinează cu o depresiune stepică închisă de Altaiul Mongol. Altitudinea lor medie variază între 2500 - 2700 m. Partea lor vestică este alcătuită din roci sedimentare (gresii, conglomerate) și cristalin, pe când în vest din roci vulcanice. Zăcăminte de cobalt. Variază de la cea de stepă, la cea forestieră (nord) - păduri de cedru și larice, ce se extind către masivul Saian.
Munții Tannu-Ola () [Corola-website/Science/319603_a_320932]
-
cel mai utilizat metal, cuprinzând 95% din producția mondială de metale, ca și masă. Datorită combinării unei rezistențe înalte cu un preț redus, el se folosește în prezent mai ales în cadrul aliajelor, pentru realizarea de diverse piese și structuri. Alături de cobalt și nichel, fierul este unul dintre cele trei materiale feromagnetice care fac posibilă aplicarea practică a electromagnetismului la generatoare electrice, transformatoare și motoare electrice. Aliajele fier-carbon sunt materialele cu cea mai largă răspândire în industrie. Ele se împart în oțeluri
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
care se încadrează de obicei în trei categorii: coloranții ionici, coloranții moleculari și coloranții coloidali. Coloranții ionici sunt, în general, oxizii metalici. De exemplu, sticla roșie conține și oxid de cupru, sticla galbenă sulfat de cadmiu, sticla albastră oxid de cobalt, sticla verde oxid de crom, sticla violetă oxid de mangan. Trioxidul de uraniu dă o culoare galben-verde însoțită de o frumoasă fluorescență verde. Coloranții moleculari sunt reprezentați de seleniu care dă o culoare roz, de sulf care dă o culoare
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
deosebită importanță; culorile utilizate de obicei fiind roșul, verdele, albastrul și galbenul. Sticlele colorate se utilizează și drept filtre pentru anumite radiații. Pentru protejarea ochilor sudorilor sau a celor ce privesc în cuptoare incandescente se utilizează așa-numitele sticle de cobalt dar și alte sticle care pot reține radicali calorici sau ultraviolete. Filtrele colorate intra în componenta unor aparate optice sau de analiză, utilizate în laboratoare de fizică, chimie sau tehnică fotografică. Plinius menționează în "Istoria naturală" o poveste despre descoperirea
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
este foarte asemănător cu drapelul civil al Andorrei și cel de stat al Ciadului, neavând însă nici o legătură cu acestea. Asemănarea cu drapelul Ciadului, care diferă de drapelul românesc doar prin nuanța ușor mai închisă a fâșiei albastre (indigo, în loc de cobalt cum e la cel românesc), a stârnit discuții la nivel internațional: ambasada Ciadului de la Moscova a înaintat Organizației Națiunilor Unite un protest oficial, prin care cerea ca drapelul României să nu mai fie arborat la ONU, protest respins deoarece existența
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
asemenea, înrudit cu cel al Republicii Moldova, acesta din urmă având însă o proporție diferită (1:2 în loc de 2:3), un albastru mai deschis și stema țării în centru. Legea nr. 75/1994 precizează că fâșiile drapelului național au culorile "albastru cobalt", "galben crom" și "roșu vermion". Publicația "Album des pavillons nationaux et des marques distinctives" (2000) propune echivalarea culorilor drapelului național al României cu următoarele nuanțe: Conform unei legende foarte răspândite, culorile roșu, galben și albastru ar fi fost utilizate încă
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
cele ale Andorrei și Ciadului, dar evident nu are nici o legătură cu acestea. Este deasemenea asemănător cu cel al României, dar diferă prin proporția dintre lățime și lungime (1:2, al Republicii Moldova față de 2:3 al României), prin nuanța albastrului (cobalt în România) și prin prezența stemei Republicii Moldova pe culoarea galben. Evoluția istorică a Drapelului de Stat al Republicii Moldova, tricolorul, cu actuala amplasare verticală a culorilor - albastru, galben, roșu - cunoaște o cale lungă și glorioasă. Steagul îmbină vechiul însemn heraldic al
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]
-
(prescurtat KPMB) este o fabrică de porțelan, care a fost fondat la 19 septembrie 1763 de către Frederic cel Mare și are din anul înființării sediul în Berlin. Astăzi Logo-ul companiei este un sceptrul albastru de cobalt din stema brandenburgeză. Toate porțelanurile KPM sunt decorate, si de asemenea, semnate manual și marcate cu un brand de pictură. KPM este încă și astăzi, o fabrică care produce porțelanuri, servicii și figuri din porțelan, aproape exclusiv manual și motivele
Königliche Porzellan-Manufaktur Berlin () [Corola-website/Science/336631_a_337960]
-
are un număr atomic mai mare (de 39,9) decât potasiul (39,1). Noua ordine convenea cu proprietățile chimice ale acestor elemente, din moment ce argonul este un gaz nobil și potasiul este un metal alcalin. În mod similar, Moseley a plasat cobaltul înaintea nichelului, și a fost apt să explice că telurul se află înaintea iodului fără să revizuiască greutatea atomică experimentală a telurului (127,6) propusă de Mendeleev. Cercetările lui Moseley au arătat, de asemenea, că existau goluri în tabelul lui
Istoria tabelului periodic () [Corola-website/Science/327335_a_328664]
-
V03AB33 Acțiunea hidroxocobalaminei în tratamentul intoxicațiilor cu cianură se bazează pe capacitatea acesteia de a forma legături puternice cu ionii de cianură . Fiecare moleculă de hidroxocobalamină poate lega un ion de cianură prin substituirea ligandului hidroxo , legat de ionul de cobalt trivalent , formând cianocobalamina . Cianocobalamina este un compus stabil , netoxic , care se excretă prin urină . Din considerații etice , nu s- au efectuat studii controlate privind eficacitatea la om . • Farmacologie animală 7 Eficacitatea hidroxocobalaminei a fost examinată într- un studiu controlat , la
Ro_228 () [Corola-website/Science/290987_a_292316]
-
extremitatea distală a primului metatarsian și doar 4% medio-plantar (81). Un instrument de screening, relativ recent introdus în practică, pentru disfuncția sudorală este așa numitul NeuropadR (miro Verbrandstoffe GmbH Germania). Acesta este un plasture impregnat cu soluție de clorură de cobalt, care își schimbă culoarea în funcție de starea de hidratare a zonei de tegument pe care este aplicat. Se scot pantofii și ciorapii pacientului,se așteaptă aproximativ 5 min (în condiții de confort termic) după care se aplică plasturele și se așteaptă
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
de turbiditate (GT). Se datorează prezenței în apă a unor substanțe dizolvate (oxizi ferici, compuși de mangan, clorofilă din frunze, acizi humici, etc.) și se determină prin comparații cu soluții etalon de clorură de platină și potasiu sau clorură de cobalt; fiecare grad de culoare (GC) corespunde la 1 mg/l platină. Variază funcție de proveniența apei (subterană sau de suprafață) și de anotimp. Apa subterană la adâncimi până la 50 m sub nivelul terenului are temperatura cuprinsă între 10 și 13°C
Calitatea apei () [Corola-website/Science/319475_a_320804]
-
prelucrarea rapidă, ceea ce duce la creșterea mai mare a uzurii la instrumentele cu diamante în comparație cu cele alternative. De obicei, în cadrul instrumentelor de tăiat, diamantelor sunt reprezentate de granule dispersate de ordinul micrometrilor pe o matrice de metal (de obicei din cobalt) sinterizată pe instrument. Tipic, în industrie acesta este cunoscut sub denumirea de diamant policristalin (PCD). Instrumentele cu vârf din diamante policristaline au utilizări importante în exploatarea minieră și la tăiere. În ultimii cincisprezece ani, s-au folosit instrumente din metal
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]
-
metalele, de 641 °C. Compușii săi au culoarea albastră în timpul arderii într-o flacără deschisă. Cesiul formează și aliaje cu alte metale alcaline și cu aurul și amalgamuri chimice cu mercurul. La temperaturi sub 650 °C, acesta formează aliaje cu cobaltul, fierul, molibdenul, nichelul, platina, tantalul și wolframul. Poate forma, totodată, și compuși intermetalici fotosensibili cu stibiul, galiul, indiul și toriul. Cesiul se poate amesteca cu celălalte metale alcaline (excepție litiul), iar aliajul cu compoziția 41% cesiu, 47% potasiu și 12
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
vopsele în tuburi de metal sau în pastile uscate, care puteau fi dizolvate în godete în atelier, sau în cutii metalice pe teren. Progresele în chimie au dus la realizarea a noi pigmenți, ca albastru de Prusia, albastru ultramarin, albastru cobalt, violet de cobalt, verde veronez (viridian), galben de cadmiu, aureolin (galben de cobalt), alb de zinc, și o gamă largă de carmin. În Statele Unite, acuarela a devenit populară în mijlocul secolului al XIX-lea, în 1866 fiind înființată "American Society of
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
de metal sau în pastile uscate, care puteau fi dizolvate în godete în atelier, sau în cutii metalice pe teren. Progresele în chimie au dus la realizarea a noi pigmenți, ca albastru de Prusia, albastru ultramarin, albastru cobalt, violet de cobalt, verde veronez (viridian), galben de cadmiu, aureolin (galben de cobalt), alb de zinc, și o gamă largă de carmin. În Statele Unite, acuarela a devenit populară în mijlocul secolului al XIX-lea, în 1866 fiind înființată "American Society of Painters in Watercolor
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
în godete în atelier, sau în cutii metalice pe teren. Progresele în chimie au dus la realizarea a noi pigmenți, ca albastru de Prusia, albastru ultramarin, albastru cobalt, violet de cobalt, verde veronez (viridian), galben de cadmiu, aureolin (galben de cobalt), alb de zinc, și o gamă largă de carmin. În Statele Unite, acuarela a devenit populară în mijlocul secolului al XIX-lea, în 1866 fiind înființată "American Society of Painters in Watercolor" (acum "American Watercolor Society"). Principalii acuareliști au fost William Trost
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
puterea de colorare și închid culorile. "Granulația" se referă la faptul că particulele de pigment sunt sau nu vizibile în urma aplicării în tușe mari cu multă apă. Exemple de granulație apar la pigmenții verde veronese, albastru ceruleum și violet de cobalt. "Flocularea" se referă la aglomerarea particulelor, efect caracteristic pigmentului ultramarin. Efectele date de granulație și floculare sunt unice pentru acuarele și pot fi exploatate de artiști, însă tendința comercială este spre culori fără textură, omogene. Culorile se prezintă sub formă
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
culori sunt cunoscute sub nume perpetuate prin notații comerciale, cum ar fi „roșu indian”, „verde smarald” sau „umbră arsă”, nume neoficiale. Începând din 1990 industria coloranților a început să dea nume sistematice, bazate pe componentul principal, cum ar fi „albastru cobalt” și „roșu cadmiu”. În 1925 a fost publicat pentru prima dată "Indexul Internațional al Culorilor", realizat prin colaborarea dintre "Society of Dyers and Colourists" din Regatul Unit și "American Association of Textile Chemists and Colorists" din SUA, index care a
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
a fost publicat pentru prima dată "Indexul Internațional al Culorilor", realizat prin colaborarea dintre "Society of Dyers and Colourists" din Regatul Unit și "American Association of Textile Chemists and Colorists" din SUA, index care a asociat, de exemplu culorii albastru cobalt codul PB28, respectiv roșului cadmiu codul PR108, ceea ce a eliminat ambiguitățile, de exemplu în cazul culorii "sap green" (un verde ca frunza), care avea compoziții diferite. Spre deosebire de culorile care acoperă, ca guașa, transparența acuarelei permite amestecul vizual al culorilor și
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
tip amforoid, cănile de vin și de breaslă, cănile drepte sau tronconice pentru bere, blidele și castroanele produse aici. Motivele specifice acestei ceramici sunt în special laleaua, „pomul vieții” și floarea soarelui, maniera barocă de ornamentare, precum și folosirea albastrului de cobalt pe angobă albă-gălbuie. Lemnul a fost lucrat din vechime, mai ales în zonele tradițional-păstorești din Țara Bârsei. În 1559, doi meșteri din Săcele i-au fost trimiși voievodului Alexandru Lăpușneanul pentru a-i instala un fierăstrău. Un an mai târziu
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
C, iar punctul de fierbere este de 770 °C. La testul în flacără, potasiul și compușii săi emit o culoare pală de violet, care poate fi mascată într-un galben puternic de către sodiul conținut, dacă acesta este prezent. Sticla de cobalt poate fi folosită pentru a filtra culoarea galbena provocată de sodiu. Concentrația de potasiu în soluție este determinată prin fotometria cu flamă, spectrofotometria cu absorbție atomică sau prin electrozi ion-selectivi. Potasiul trebuie să fie protejat de aer atunci când este stocat
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
neutroni este o armă termonucleară construită special pentru a produce un flux mare de neutroni ce produce multe decese dar nu produce contaminare radioactivă și nu afectează construcțiile. Arma cu contaminare este o armă cu fisiune învelită cu un material (cobalt, aur) care produce o contaminare radioactivă extrem de puternică. Din punct de vedere al strategiei militare armele nucleare se împart în : arme strategice (care vizează țări sau populații mari) sau tactice (utilizate numai pe câmpul de luptă). Armele nucleare strategice sunt
Armă nucleară () [Corola-website/Science/298931_a_300260]