5,625 matches
-
miniere, dar și acolo, în adâncul pământului, acolo unde nu-i vede nimeni, dar unde ei muncesc asudând, să-și facă treaba pentru care se angajaseră, sacrificându-se pentru a scoate omenirii acele nebănuite bogații ale pământului. Munca această de coborâre în mină, unde nici aerul nu e respirabil, e comparabilă cu cea a căutătorilor de perle, care se scufundă în adâncul oceanului, pentru a scoate la suprafață mărgelele prețioase. Cât de puțin i-a trebuit ucenicului în toate, tânărului de
AURUL DIN SCRIERILE LUI MIHAI LEONTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383252_a_384581]
-
înțelege încă gravitatea faptului. Am coborât în gara localității Șesu cu gândul să găsesc o mașină pentru a putea ajunge la comună. Nu m‑am gândit că odată ce a căzut dictatura Ceaușescu, nimeni nu‑mi va mai recunoaște funcția. La coborârea din tren, se auzeau pretutindeni strigăte de bucurie: - A fugit Ceaușescu, a fugit dictatorul! Soțul adjunctei din acea comună era șeful gării. Am mers în biroul acestuia și am privit la televizor. Un sentiment de bucurie și o eliberare de
BIETUL OM SUB VREMI CAP III PRIMARITA- O ALTFEL DE CARTE DESPRE CADEREA COMUNISMULUI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383249_a_384578]
-
condamne pe cel vizat. Observă pe celălalt cum vorbește, ce vorbește, cum se comportă și își pregătește săbiile pentru duel. Începe să facă observații în fața unor oameni mai numeroși, în apariții televizate, în adunări, cu scopul ascuns de defăimare, de coborâre, de umilire, în general de a se situa pe locul, rangul celui pe care îl invidiază. Este pregătit să-i facă observații și mai ales în fața celorlalți, neținând seama de respectul pe care-l datorează persoanei în funcție, face tot
DESPRE INVIDIE ȘI POPULISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383302_a_384631]
-
regat. Fuseseră descoperite foarte multe asemenea cimitire pe pământurile Maremmei. În orice caz, era opera unor oameni, nu a unor demoni. Totuși, dacă iadul avea o formă, se gândi Dante, nu se putea deosebi prea tare de aceea. Își reluă coborârea, Întărit de lumina rațiunii. Chiar și aerul părea să fi devenit mai puțin apăsător, ca și când un vânticel ușor ar fi adiat dinspre adâncuri. Scara din piatră se oprea dinaintea unui arc Înfundat, Închis printr-un zid din cărămizi. Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
care-mi plăceau, pur și simplu, pentru că erau frumoase, interesante și atractive pentru gusturile mele pervertite de farmecul balcanismului funciar și iremediabil de care m-am suspectat Întotdeauna. Dar toate astea n-au legătură directă cu povestea decât În măsura În care, la coborârea din avion, am renunțat instantaneu la intenția de a mă plimba puțin după ce aveam să mă cazez la hotelul unde știam că mi se făcuse rezervarea: rue Carbonnaire no.8, camera 302. Știam adresa pe de rost, o repetasem În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
acestea Însă nu erau suficiente. Ceva lipsea, și acest ceva nu putea fi suplinit nici măcar de copleșitoarea personalitate a lui Alexandru. Regele Înțelesese că legenda ascendenței sale divine (de care Încerca să-l convingă cu perseverență mama sa, Olympiada) și coborârea din stirpea zeiască a lui Amon erau argumente fragile și efemere, bune, eventual, pentru Înflăcărarea soldaților pe câmpul de bătaie, dar neconvingătoare à la long. Iar Înlăuntrul lui Alexandru Își făcuse loc o himeră care Îl orbea cu strălucirea sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Înălțimi amețitoare și multe altele asemenea. S-ar putea să ajungeți la concluzii În măsură să zdruncine mefiența dumneavoastră, nu lipsită de temei, de altfel. V-aș mai semnala ceva. Vă sunt, desigur, familiare câteva mituri și legende privind fie coborârea pe Pământ a unor ființe extraterestre, fie dispariția inexplicabilă a unor civilizații superioare, premergătoare civilizației noastre - mă refer la fragmentul cunoscut din Epopeea lui Ghilgameș, la Atlantida și nu numai. Sunt convins că subscrieți la verdictul lui Lucrețiu, ex nihilo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
față ni se Înfățișa perspectiva deloc Îmbietoare, ba chiar sinistră, a unei scări ce cobora atât de abrupt, Încât aveai sentimentul că pășești tot timpul În gol. Noroc cu balustrada care te ajuta să-ți menții echilibrul. Când am terminat coborârea, Eveline s-a oprit și a rotit lanterna Împrejur cu o mișcare largă. Eram Într-un soi de galerie de mină părăsită, un tunel cu diametrul de cel mult trei metri, cenușiu și lugubru. Ce dracului căutam eu acolo, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
compensația parte din viață. 33 - A treia descindere În subsolul subteranei nu mi-a provocat mai puține emoții, deși, Într-un fel, puteam pretinde că străbăteam un drum bătătorit. Sau cât de cât familiar, În măsura În care Îți poate fi familiară repetarea coborârii Într-un cavou. Asta era senzația, În principal: că revin Într-o incintă căptușită cu vagi arome mortuare, unde totul agoniza În stare de catalepsie indusă de un duh rău și pe care doar o șansă fericită, dar deloc probabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pietre ce se întindea sub el, se asigură că masivul stâncos dispăruse de tot în spatele lui și se înclină ca să-l bată ușor pe umăr pe pilot. Aici e bine! zise. Celălalt aprobă cu un gest și începu manevra de coborâre, aterizând apoi fără intenția de a opri motoarele. Mafiotul cu cămașa roz scoase un șiș ascuțit și-i tăie legăturile prizonierului, în timp ce-i arăta plosca mare ce se afla sub scaunul său: — Dacă o lungești bine, apa asta poate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
neștiind cum să formulez. —Ei bine... A ridicat din umeri, gest care îmi era tare familiar. Mi-am adus aminte nenumăratele dăți în care o întrebasem ceva la care nu voia să răspundă și primeam înapoi doar acea ridicare și coborâre grațioasă a umerilor ei înguști. Gestul era acompaniat și de un zâmbet abia zărit, enigmatic, care lipsea de data asta. în schimb, colțurile gurii i-au căzut pentru moment. Ghinion e un fel personal și indulgent de a spune. Masochism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
mi se pare că Judit este o străină. Ca și cum El, binecuvântat să fie numele Lui, vrea să lupte cu mine prin soția mea! Ea vrea să mă împingă la moarte, cât mai repede! - Stă scris în sfânta Cabala că o coborâre grabnică în moarte e necesară pentru un om pios. Altfel cum ar putea fi acel om încercat? - E ușor să cazi în hăul morții, dar mai greu e să te ridici de acolo. Omul e îndrăgostit în mod curios de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
așa cum este Burkeviț. De ce și de unde m-a pocnit o așa mândrie nu-mi dădeam seama. Știam doar că Burkeviț a spus câteva cuvinte în care, înainte de a le înțelege sensul, am perceput un sentiment de cavalerism, un cavalerism al coborârii de sine pentru a-l apăra pe un om de altă etnie, pe un om slab și nefericit. Și, pentru că nimeni dintre noi nu s-a luat la ceartă cu Burkeviț, pentru că grupul care-l înconjura pe Stein se destrămă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
luăm un lucru de preț de acolo și să-l amanetăm pentru o nouă porție de cocaină. Iată-ne îmbrăcați cu șubele. Apoi ne trezim direct în coridor, de parcă n-ar fi existat eforturile mari depuse pentru a ne îmbrăca. Coborârea scării pare lungă, chinuitor de anevoioasă, de parcă scara ar fi acoperită cu gheață lunecoasă pe care picioarele abia se proptesc ca să nu alunece. În același timp, picioarele mă trag înainte de parcă din urmă m-ar urmări un câine care vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
uriașă de pământ a început a se mișca încet la vale, făcând crăpături și ridicături, aproape astupând valea, acoperind răchițele și salcâmii, prunii și nucii și locurile unde au fost casele a de locuitori, nemaicunoscându-se unde au fost. în coborâre, masa de pământ se lovește de dealul de la nordvest care începe să alunece, amândou malurile de pământ ajungând până la grajdul cetățeanului Gh. C. Știrbu, unde s-a oprit. înălțimea ruperii de pământ este de 10-12 m, și la o depărtare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nimeni n-a insultat, și nu pentru că ploua nu s-a aplecat nimeni la ferestre ca să vadă caravanele în debandadă. Firește, fiind atâta zgomot, imaginați-vă, să ieși pe scară târând tot calabalâcul acela, lifturile zbârnâind la urcare, zbârnâind la coborâre, recomandările, alarmele subite, Ai grijă cu pianul, ai grijă cu serviciul de ceai, ai grijă cu tava de argint, ai grijă cu tabloul, ai grijă cu bunicul, firește, spuneam, chiriașii din celelalte apartamente se treziseră, totuși nici unul dintre ei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
scârboasă din care a ieșit în chip triumfător. Presupun că arta este o manifestare a instinctului sexual. E vorba de aceeași emoție e stârnită în sufletul omului de vederea unei femei frumoase, a golfului Neapole sub luna galbenă sau a Coborârii în mormânt pictate de Tizian. E posibil ca Strickland să fi urât descătușarea normală a poftei sexuale pentru că lui i se părea brutală în comparație cu satisfacția creației artistice. Mi se pare ciudat până și mie, după ce am descris un bărbat crud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
zis să aștept până la cinci jumate. Prindem sania până nu ajunge la clubul Minnehaha, Amory. Echilibrul precar al lui Amory s-a prăbușit complet. Și-a imaginat grupul vesel zburând În sunet de clopoței pe străzi troienite, apariția limuzinei, oribila coborâre publică din ea a Myrei și a lui, În fața a șaizeci de ochi mustrători, scuzele pe care și le va cere - de data asta reale. A oftat tare. — Ce-i? s-a interesat Myra. — Nimic. Căscam și eu. Sigur Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Gruparea de acum fusese posibilă datorită reunificării promoției după alegerile de la cluburi, ca un fel de ultimă și disperată Încercare de a se cunoaște mai bine, de a rămâne uniți, de a lupta Împotriva spiritului schismatic al cluburilor. Era o coborâre de pe Înălțimile convenționale, pe care ei toți umblaseră atât de țanțoș. După cină au condus-o pe Kaluka până la promenadă, iar apoi s-au Întors agale la Asbury, de-a lungul plajei. Oceanul noptatic inspira o senzație nouă, fiindcă-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Focuri străvezii se fac ecourile nopții de pe un vârf de turn pe altul. O, somnule care visezi, o, vis neobosit, presează din petalele florii de lotus o amintire a acestei clipe, o esență a acestui ceas! Nu vom mai aștepta coborârea lunii de pe cer În valea asta sechestrată de stele și turle, pentru că eterna dimineață a dorinței se transformă În timp, În după-amiază pământeană. Aici, Heraclit, ai găsit tu În flăcări și umbre mișcătoare profeția pe care s-o arunci În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ce femeie, păcat, zău așa. Ne invită ăia de la Piatra Neamț la festivalul lor, mergem, evident, cu Andros și Gonța îmi spune că ar fi haios să cobor din podul teatrului pe o frânghie. Ok, zic, punem frânghia, montez dispozitivul de coborâre, dar nu controlez dacă era frânat și îmi dau drumul. O iau puternic la vale, încerc să frânez cu picioarele, dar adidașii iau foc instantaneu, trec la mustață de marginea scenei și mă izbesc cu fundul de decor, îl scot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
puternic la vale, încerc să frânez cu picioarele, dar adidașii iau foc instantaneu, trec la mustață de marginea scenei și mă izbesc cu fundul de decor, îl scot din cuie și-l arunc cât colo, cad pe spate, dispozitivul de coborâre pleacă din recul înapoi, eu mă ridic amețit în fund, dispozitivul vine înapoi și mă lovește în țeastă, iar aici se termină filmul, o bucată de vreme n-am avut treabă cu ei. M-am trezit mai încolo, îmi dădeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
contra cărora autorul dialogului Phaidon luptă în mod reactiv: relativismul, individualismul, perspectivismul, omul ca măsură a tuturor lucrurilor, realismul empiric, materialismul fenomenalist, imanența monistă, dispensarea de o lume nevăzută, folosirea agonică a retoricii, scepticismul politic, refuzarea cultului legii, democratizarea culturii, coborârea filosofului în arena publică. Și adică ei n-ar fi filosofi,? Să nu uităm originea aristocratică a lui Platon, ea explică multe lucruri, dar mai ales disprețul față de sofiștii care cer să li se plătescă lecțiile. într-adevăr, aproape toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cu o ușoară zguduitură platforma cosmodromului Centrului de Cercetare și Centralizare Cosmică de la Drăgănești-Vlașca, Felix S 23 nu-și putu stăpâni tulburarea și zise: — Fie gravitația cât de rea, tot mai bine pe planeta ta. Dromiket 4 opri motoarele, comandă coborârea scării rabatabile și deschise ușa. Felix S 23 ieși primul, urmat de Getta 2, Stejeran 1 și Dromiket 4. — Cam pustiu, observă comandantul când ajunseră jos. Într-adevăr, pe tot cuprinsul marii platforme era mișcare puțină; doar la vreo două sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
o legendă. Totul este o sărbătoare, fracționată, a aparențelor și o bucurie a formelor. Însă drumul până la Isarlîk este totodată și călătoria spre moarte a mitului. Apropierea de miracol îl spulberă, și portul visat rămâne o carte necunoscută a Utopiei. Coborârea pe caic și trecerea în planul contingentului nu ajută să învie cetatea moartă a Bosforului - locul mirific al visului, strălucitoarea geografie a fanteziei lirice. Poetul lui Ion Barbu ceremonizează trăirea ca o inițiere a spiritului în mister și a unei
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]