1,508 matches
-
Editura Albatros, București, 1974, p. 76. Despre utilizarea frecventă în țările române a Manualului de legi al lui Constantin Harmenopoulos (jurist bizantin din secolul al XIV-lea), cunoscut și sub numele de Hexabiblos sau Cele 6 cărți, care rezumă vestitul Codex de legi realizat în secolele IX și X de Vasile I Macedoneanul și Leon al VI-lea cel Înțelept, vorbesc și Nicolae Iorga (Bizanț după Bizanț) și Neagu Djuvara (Între Orient și Occident). 240 Grigore I. Dianu, op. cit., p. 17
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-l urmeze la autorități, dar, mai întâi să se legitimeze. Ceea ce s-a și întâmplat. Domnii și-au schimbat cărțile de vizită. Două zile mai târziu, cei doi și martorii aferenți s-au întâlnit și au stabilit conform prevederilor din codexul de dueluri al lui Clair - vinovăția colonelului Antal. Insulta lui Szacsvay a fost considerată de gradul unu, pe când cea a ofițerului de gradul trei, drept care temperamentalul Antal trebuia să-i ofere satisfacție; Szacsvay - plutonier în rezervă - a acceptat. Prezentarea de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cu elevii și comunitatea locală: * Programul de prevenire a delicventei juvenile: “Un altfel de comportament”, în parteneriat cu Poliția Municipiului Pașcani; * “Orientare privind cariera”, în parteneriat cu Asociația “Alternative Sociale” Iași; * “Leadership - Lider pentru mileniul III”, în parteneriat cu Asociația CODEX “Lider pentru mileniul III Bacău”; * Parteneriat cu Clubul Copiilor Pașcani; * Parteneriat cu Asociația “Salut Prieteni”, susținută de Fundația “Star of Hope România” și “Star of Hope Suedia”, asociație care se ocupă de copii și adolescenți cu cerințe educative speciale, adulți
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
de asemenea, ca aparținând aceleiași perioade de fricțiuni dintre genovezi și mongoli, alcătuirea unui lexicon cuman și persan cu o traducere latină, în Crimeea, scris în anul 1303, care cuprinde o serie de termeni orientali, cunoscut astăzi sub titlul de Codex cumanicus. Operă a unui genovez negustor sau misionar franciscan, Codex-ul se adresează negustorilor și clericilor în aceeași măsură, ca unii ce frecventau țările orientale, în momentul în care expansiunea colonială italiană ajungea la deplina sa dezvoltare. De turburările interne
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și mongoli, alcătuirea unui lexicon cuman și persan cu o traducere latină, în Crimeea, scris în anul 1303, care cuprinde o serie de termeni orientali, cunoscut astăzi sub titlul de Codex cumanicus. Operă a unui genovez negustor sau misionar franciscan, Codex-ul se adresează negustorilor și clericilor în aceeași măsură, ca unii ce frecventau țările orientale, în momentul în care expansiunea colonială italiană ajungea la deplina sa dezvoltare. De turburările interne, seceta, pesta la animale și foametea dezlănțuită consecutiv ani la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Mă plânge!... Altfel, te blestem!” Charles Baudelaire 622. „Cartea oglindește, nu numai în conținut, dar și în înfățișarea ei, orânduirea socială în care s-a născut. Tăblițele de lut și de metal, precum și sulurile de papirus sunt caracteristice orânduirii sclavagiste, codexul pe pergament, cu ornamentele și miniaturile sale, celei feudale. Cartea în forma ei modernă, care și-a căpătat înfățișarea după răspândirea tipografiei, corespunde orânduirii capitaliste, s-a născut aproximativ în același timp și s-a dezvoltat o dată cu ea. Orânduirea capitalistă
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
El oferă plastic și inventiv multe dintre elementele privind formația intelectuală, preocupările, concepțiile, gustul rafinat și preferințele proprietarului. Istoria bibliofiliei este tot atât de veche ca și cartea. În antichitate, amatorii de texte rare (bibliofilii) colecționau manuscrise autografe, iar în evul mediu codexuri miniate. Ne gândim aici la Petrarca, Jean Grolier (primul bibliofil în accepția modernă a termenului), episcopul Richard du Bury (cancelar al Angliei), Richelieu, Mazarin, Colbert, Frederic cel Mare, de la noi Despot Vodă, D. Cantemir, C. Brâncoveanu, Mavrocordații, cronicarii și umaniștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de la Homer și genialul Will/ La cartea vieții de cultură omul în răsfăț subtil/ Devorantă pasiune, colecții, ediții princeps, în marea artă/ A luxului de rarități, biblioteca lumii se arată/ Bibliofilia, magică ispită precum florile iubirii/ În vademecum, manuscrise și codexuri ale nemuririi". Între timp au ajuns și românii noștri din Voivodina. Moment fast, pentru că înainte de toate s-a pus la cale înființarea unei biblioteci la Novi Sad, ceea ce s-a și întâmplat cu un an mai târziu. La Chișinău deja
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
în magie nu există minuni. La ce sunt bune aceste analogii, încă neclare? Poate tocmai la explicarea unor legături de comunicare, de schimb de "informații" despre care s-a scris atât de puțin. Textul acesta, devenit celebru precum Papirusul Prisse, Codex Ambrosianus, Retorica lui Heremium sau Manuscrisul de la Qumran sau incunabulele sub semnăturile faimoșilor Piccolomini, Pollux sau Pacioli, n-a încăput, din nefericire, pe mâna savanților din domeniu, încât descifrarea lui a rămas intangibilă. Similitudini se pot face multe, interpretări așijderea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ai întrebat la ce scriu! Lucrez la mai multe proiecte... în primul rând am "la îndemână" o carte de poezie intitulată "Medeea și mașinile ei de război", e o carte specială... Și specioasă? Exact. Pornesc de la o cronică din 1396, "Codex parisinus" și e de fapt o carte pentru trebuințele militărești ale lui Sigismund de Luxemburg care în acel moment își avea tabăra la Timișoara, tabără înainte de marele dezastru de la Nicopole care a survenit în septembrie 1396. Era o carte cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Care e "miezul" fierbinte al cărții? Am vorbit în mai multe rânduri despre această carte a mea, care probabil că are și cititori. Este și comentată adesea, e adevărat. Miezul ei este istoric. Cartea a avut, la pornire, drept reper "Codex Latinus", un autor din secolul XIV, care a stat o vreme prin preajma lui Sigismund de Luxemburg, la Timișoara, se pare. Istoria, războiul, puterea. Cruzimea. E cruzimea Medeei. Mai pot spune că a fost deja tradusă în câteva limbi: engleză, franceză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
frumusețea locului, căci este lung și în lat situat pe o colină, la apus râul Bârlad, la răsărit pârâul Vaslui îl înfrumusețează”. Raportul său, scris în limba latină, asupra Observațiunii generale a tuturor bisericilor de ritul romano-catolic din provincia Moldova (Codex Bandinus) este unul din cele mai importante memorii de călătorie din secolul al XVII-lea privind țările române. El conține multe informații despre obiceiurile și rânduielile din Moldova. Despre poziția geografică a târgului Huși, episcopul catolic scria că „se întinde
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
stabilirea lor aici și pentru integrarea lor socială și economică, păstrându-și opțiunea și practica religioasă. Despre stabilirea, viețuirea și practicarea religiei lor în spațiul hușean s-au păstrat numeroase informații în documente dintre cele mai variate. Amintim, de pildă, Codex Bandinus, Raportul din 1693, sau descrierea doctorului sas, Andreas Wolf, sibian stabilit 17 ani în Moldova, cel care a făcut legătura între numele Huși și husiți. Dintre istorici, amintim episcopul Melchisedec, B. P. Hasdeu, Nicolae Iorga, Constantin C. Giurescu, Gheorghe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a cunoscut-o foarte bine, cel puțin sub aspectul colectivităților catolice. Scrisorile sale către cardinalul conducător al Congregației Propaganda Fide, în care descria situația catolicilor moldoveni și problemele pe care le întâmpina, dar și răspunsurile primite au făcut obiectul celebrului Codex Bandini (Visitatio generali omnium eccesiarum catholicarum ritus in Provincia Moldaviae), manuscris intrat în posesia Academiei Române cu semnătura lui Marco Bandini și publicat parțial pentru prima dată de V. A. Urechia, în 1895, foarte apreciat de Nicolae Iorga și de Andrei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
intrat în posesia Academiei Române cu semnătura lui Marco Bandini și publicat parțial pentru prima dată de V. A. Urechia, în 1895, foarte apreciat de Nicolae Iorga și de Andrei Veress, dar abia de curând publicat și tradus integral din latină. Codex Bandinus s-a dovedit a fi o sursă de informații extrem de importantă pentru cunoașterea universului catolic moldovean, întrucât, ca urmare a vizitelor episcopului în toate parohiile de acest rit din Moldova (octombrie 1646-ianuarie 1647), a întocmit o sinteză, datorită căreia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai ales în ultimele decenii. Operator excepțional, Chipaiul avea nu doar îndrăzneală, dar și înțelepciunea prudenței, evitând intervențiile pripite. (Într-o admirabilă monografie, "Reintervențiile imediate și precoce în chirurgia abdominală", ale-gerea momentului operator îi prilejuiește lui Chipail consemnarea unui adevărat "codex" chirurgical). Prof. Chipail pare să fi avut o adevărată vocație a noului, o permanentă deschidere spre viitor. A fost un pionier în chirurgia cardiacă din România, intervenind încă în perioada 1950-1960 pe cord deschis, în stenoze, în pericardite, intervenții nepracticate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de azi, Robert Coover, de exemplu, sau Donald Barthelme. Subiectul sofis ticat, filmarea și eclerajul foarte subtile, fraza flexibilă fac din „Călărirea în zori“ paradoxala capo doperă a lui Paul-Bădescu, total nepaul bădesciană (hm !). Prin prezența ei, cartea devine un codex, o compilație din doi autori, și să găsești ceva comun lor devine o sarcină din Uqbar-ul lui Borges. Firește, n-aș vrea să se creadă că-l acuz pe bietul Cezar că a furat poves tirea de undeva. O explic
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
a Drepturilor Omului!" (Permiteți o întrebare: ce prevederi din cele două documente internaționale au fost respectate pe vremea lui Ceaușescu?). Stimați domni, îmi vine să plâng de emoție și totodată să-mi pun cenușă în cap. De ce ați omis din "Codexurile" sacrosante, încălcate de Alin Săvescu, Tablele lui Moise cu cele 10 porunci, versetele lui Mahomed din Coran, Pravila lui Vasile Lupu, Codul lui Napoleon...? Vreau să vă întreb respectuos, dacă eu am încălcat, cum mă acuzați eronat, dreptul la viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
medievală (în mod oficial, chiar de la jumătatea secolului XIV). Prin filtrul limbii și al culturii slavone, românii medievali au cunoscut din textele sbornicelor nume de referință ale mișcării isihaste: Cuvinte alese din cartea lui Dionisie Areopagitul; excepte și învățături, în codexurile românești, preluate din Grigorie Sinaitul; "cuvinte" prescrise din patriarhul Callist, în sbornice slavo-române; texte în sbornice nemțene, prescrise din Grigorie Palamas (Mazilu, Recitind literatura română veche I 42-43). Activitatea intensă de copiere a acestor scrieri isihaste atestă forța curentului de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Fără să știți ce scrie pe ele, după ce v-au dat în clocot zoile din tărtăcuță, ați spus că sînt false pentru că ,,nici o piesă nu a fost găsită în săpături”, de parcă adevărul se află numai în hîrlețul arhe- ologului profet!!! Codexul siriac 115 al Bibliotecii Vaticanului, Romae 1885, spu-ne că împăratul roman Caius(Hadrian 117-138 e.n.) făcînd vizite prin imperiu, a descoperit la Efes 7 tineri care se închinau crucii și refuzau să aducă jertfă lui Apollo și Zeus. Ca să scape
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
1989 reglementează conținutul de HMF pentru toate sorturile de miere la 1,5 mg la 100 g. La mierea poliflora livrată în borcane, se admite maximum 4 mg la 100 g. Aceeași valoare este acceptată și de normele FAO/OMS (Codex Alimentarius). 336 Moldoveanu E, Neagu M, Popescu LM, Dicționar de biochimie și biologie moleculară, Editura Medicală, București, 2001, 158, 207. 337 Elizabeth A, Martin MA, Dicționar de Medicină, Editura All, București, 2007, 478. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 128 englezescul malt
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
a patriarhului Callinic, a fost tipărită în 1789. I s-au atribuit, cu argumente nesigure, și câteva texte istoriografice păstrate într-un miscelaneu și publicate de Em. E. Kretzulescu în „Revista pentru istorie, arheologie și filologie” (1910-1911), sub titlul generic Codex Kretzulescus. În ordinea cronologică a evenimentelor relatate, primul text este Cronica Țării Ardealului, evocând o istorie care ar începe cu anul 744. Tot de la origini, din anul 1393, pornește Cronica bisericii Sf. Nicolae și a românilor din Schei (Brașov). Textul
DUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286897_a_288226]
-
preoților, Sibiu, 1789. Repere bibliografice: Documente privitoare la trecutul românilor din Șchei (1700-1783), I, îngr. Sterie Stinghe, Brașov, 1901, 66-71, 173-174, 177, 188, 191; Andrei Bârseanu, Istoria școalelor centrale române gr. or. din Brașov, Brașov, 1902, 8-9, 15a.; Em. Kretzulescu, Codex Kretzulescus, RIAF, vol. XI, 1910, partea I; I. Crăciun, Cronicile românești ale Transilvaniei și Banatului, „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, t. I-II, 1958-1959; Ist. lit., I, 643-644; Dicț. lit. 1900, 306; N. A. Ursu, Contribuții la istoria literaturii românești
DUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286897_a_288226]
-
CRONICA MOLDO-GERMANĂ, (Cronica scrisă pe scurt a lui Ștefan, din mila lui Dumnezeu voievod al Țărilor Moldovei și Valahiei), redacție, transmisă într-un codex german medieval, a primei cronici oficiale a Moldovei; derivă, ca și variantele slavone, din protograful conceput la curtea lui Ștefan cel Mare și se referă la evenimente petrecute între anii 1457 și 1499. Aflat la München în 1911, la Bayerische
CRONICA MOLDO-GERMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286525_a_287854]
-
Nicolae Cartojan înregistrează doar pomenirea unei traduceri din limba italiană, datând din 1592 de către Gherman Vlahul, din păcate pierdută. Din slavă s-au tradus mai multe variante, cea mai veche în 1620, de către popa Ion Românul din Ardeal, cuprinsă în Codex Neagoeanus, o alta din 1693, realizată de prolificul dascăl Costea de la biserica Șcheilor din Brașov 53. În fine, nu au lipsit nici traducerile din greacă. Alexandru Mareș fixează convingător prima traducere în limba română a lucrării înainte de anul 159254. În
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]