4,782 matches
-
pentru relațiile internaționale. În ceea ce privește dinamica celor două sisteme, se poate observa că relațiile internaționale se caracterizează printr-o evoluție continuă, în timp ce dreptul internațional are o evoluție "discretă", discontinuă. Dezvoltarea sa se materializează prin coexistența unor zone cu mișcare rapidă de codificare în unele din subsistemele sale, privilegiate în anumite perioade (dreptul diplomatic, dreptul consular, dreptul tratatelor, dreptul mării) alături de domenii care "stagnează" sub aspectul reglementărilor multilaterale pentru perioade mai îndelungate (cum a fost cazul cu domeniul dezarmării, în deceniul opt și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
internaționale calitatea de parte la un tratat (statul sau organizația internațională care a consimțit să se lege prin tratat și față de care tratatul a intrat în vigoare în sensul art. 2 alin. 1 lit. g din Convențiile de la Viena de codificare a dreptului tratatelor din 1969 și 1986) o au subiectele de drept internațional, iar efectele acestor tratate încheiate de ele și intrate apoi în vigoare, se răsfrâng asupra părților. Cum tratatul internațional constituie un act juridic, prin care se consemnează
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cât și în acela al stipulațiunii pentru altul, trebuie să existe, oricum, consimțământul terțului (dacă statul terț acceptă în mod expres și în scris obligația sau, respectiv, dacă consimte la stipulațiune în favoarea sa art. 35 și 36 din Convențiile de codificare). În cazul Acordului privind extrădarea și cel al Acordului de asistență juridică reciprocă, regula înfățișată mai sus a fost supusă însă, unei modificări/adaptări: calitatea de parte la Acord o are Uniunea Europeană, dar executarea acestuia revine unor subiecte de drept
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ca jurist, precum și despre misiunile diplomatice îndeplinite și alte activități desfășurate 29 PARTEA a II-a 63 STUDII AD HONOREM 63 1. TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI ȘI DREPT CONSTITUȚIONAL 65 .Sofia Popescu, Două aspecte privind elaborarea dreptului : fundamentarea științifică și codificarea 66 .Ioan Vida, Controlul constituționalității activității de legiferare 86 2. DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC ȘI PRIVAT 95 .Victor Duculescu, Câteva considerații în legătură cu "internaționalizarea" Dreptului Constituțional și "constituționalizarea" Dreptului Internațional 96 .Adrian Năstase, Drepturile omului: o abordare bazată pe valori 111 .Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
43a A se vedea Ion M. Anghel, Dreptul diplomatic și consular, vol. I, ed. a II-a, Ed. Lumina Lex, 2002, pp.30-31. 44 Avem din nou în vedere Sorin Popescu, Victoria Țăndăreanu, op.cit., p. 135-136, 140-142 și Nicolae Turcu, Codificarea factor de securitate juridică, comunicare prezentată la cea de-a XIII-a Ediție a Zilelor juridice franco-române, Paris Lille, 2005. 45 François Terré, Introduction générale au droit, Ed. A 6, Dalloz, Paris, 2003, p.39-40, 243, 345. 46 Anghel M.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
54 A se vedea pe larg, Gabriel Garcia Cantero, L'avant Project du Code Europeén de contracts, în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Nr.2/2005, p.55-56, 60-64 55 A se vedea Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, vol. I, Prelegerea VII. Codificarea dreptului administrativ și a procedurii administrative, Editura All beck, 2003, p.73,74 * Autorul este judecător la Curtea Constituțională și Președinte al acesteia; este profesor universitar, având doctoratul în Drept. Predă cursuri la Școala Națională de Studii Politice și la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
5 A se vedea art. 26 (orice tratat în vigoare leagă părțile) și art. 34 (niciun tratat nu creează nici obligații, nici drepturi pentru terți), precum și art. 35 și 36 (obligații și drepturi pentru terți) din Convenția de la Viena de codificare a dreptului tratatelor (1969). De asemenea, L. Delbez, Principes généraux du droit international public, 1964, p. 332, și urm.; L. Oppenheim, International Law A Treatise, vol. I Peace, p. 923 și urm,; P. Guggenheim, Traité de Droit International Public, tome
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
societate liberalizată, care face posibilă și stimulează concurența sau competiția care duce spre competitivitate. Doctrina despre proprietate a evoluat însă permanent, și aceasta își pune amprenta și asupra statutului pieței în economie pe diferite trepte ale dezvoltării sociale. Inventarea și codificarea regimului proprietății private în Evul Mediu târziu și epoca modernă timpurie au devenit fundamentul pentru urmărirea viziunii iluministe a progresului material nelimitat. Dreptul proprietății private a devenit instrumentul legal esențial pentru a separa individul de colectivitatea umană și de restul
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
respirație al sensului vieții. Limba îl descoperă pe om ca acea făptură unică ce suferă spre deosebire de restul animalelor, când nu înțelege. În același timp, pentru că poate rosti, omul nu suferă sentimentul dezastruos al abandonului într-o experiență limită sau absurdă. Codificarea lingvistică a lumii rămâne un reflex al finitudinii, dinăuntrul căreia doar putem desluși adevărul. „Ființa care poate fi înțeleasă este limbă” (Sein, das verstanden kann, ist Sprache); acesta rămâne corolarul hermeneuticii ontologice pentru care „moartea subiectului” n-are sens, câtă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Contabililor Publici Autorizați ARIMA Autoregressive Integrated Moving Average model - Model autoregresiv integrat de medie mobilă ARL Analiza de regresie liniară simplă ARLM Analiza de regresie liniară multiplă ARLog Analiza de regresie logistică AS Analiza de supraviețuire ASC Accounting Standards Codification - Codificarea standardelor de contabilitate ASF Autoritatea de Supraveghere Financiară BERD Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare BIRD Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare BNR Banca Națională a României BVB Bursa de Valori București CAATs Computer Asisted Auditing Techniques - Tehnici de audit asistate de calculator
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
fost aprobată și adoptată la cea de-a 24-a Sesiune Generală a Organizației Mondiale a Sănătății, prin rezoluția WHA 54.21 din 22 mai 2001. Obiectivul general CIF constă în realizarea standardizării și unității conceptuale, precum și în realizarea unei codificării unitare a informațiilor complexe privind structurile anatomo-funcționale, activitățile personale, participarea socială etc. În acest context, INPCEPSH și-a propus să ofere un model teoretico-metodologic privind modul de realizare a acestei implementări. Astfel, un grup de cercetători a elaborat în 2004
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Mai mult, după terminarea operației, codificatorii au fost puși să o repete pentru primele 50 de chestionare ce le-au trecut prin mână. Rezultatul a fost că nici una dintre persoane n-a mai fost capabilă să refacă, pentru toate întrebările, codificarea inițială. Cel maiperformant a fost un codificator profesionist care a reușit să codifice identic trei întrebăridin cele zece. La întrebările mai dificile, discrepanțele în recodificarea celor 50 de seturi de răspunsuri variază între 8 cazuri, la cel mai bun profesionist
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
subiectului o informație, îl ajută să-și conștientizeze o opinie; • în procesul de postcodificare, numărul erorilor este foarte ridicat, așa cum arată cercetările experimentale, care evidențiază faptul că o aceeași persoană, după un anume timp, introduce diferențe semnificative în operația de codificare a întrebărilor deschise (vezi exemplul prezentat de Moser, 1967, pp. 388-393 și prezentat de noi în capitolul „Construcția chestionarului”). Obiecțiile la adresa întrebărilor închise legate de sugerarea răspunsurilor pot fi evitate, atunci când se consideră că ele sunt întemeiate, prin utilizarea întrebărilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau neplăcut), caracteristicile vocii (ton, ritm etc.) și până la temperament, nivel de cunoștințe, trăsături morale etc. Efectele negative se pot resimți aici într-un număr mai mare de refuzuri din partea subiecților - deci de nonrăspunsuri -, în frecvența sporită a greșelilor de codificare, datorate neatenției, lipsei de concentrare, superficialității etc., sau chiar într-o informație neconformă cu realitatea, fiind vorba pur și simplu de fraudă (chestionare completate cu alte persoane decât cele cerute de instrucțiuni sau chiar complet măsluite). Aceste aspecte nu sunt
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
serioase cu cât întrebarea vizează o chestiune mai complexă, deci ne vom găsi în fața unor răspunsuri ce acoperă o paletă mai largă de aspecte. De multe ori, se descoperă că asemenea întrebări vizează realități pluridimensionale, ceea ce face ca sistemul de codificare să prevadă atribuirea simultană a mai multor coduri pentru răspunsurile la o aceeași întrebare, în funcție de numărul de aspecte relativ distincte, evidențiabile în intervențiile subiecților. De pildă, la o întrebare deschisă de genul: ξ Cum apreciați activitatea primarului comunei (orașului) dvs.
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ale celor care urmăresc al doilea cod genetic sunt: expresia genică nu poate fi prezisă exclusiv prin examinarea secvenței genelor; ADN-ul care nu este transcris/tradus în proteine nu este balast (junk). La nivelul acestui ADN aparent fără funcție de codificare se găsesc gene reglatoare care potențează sau, dimpotrivă, duc la silențierea genelor implicare în sinteza proteinelor. BIBLIOGRAFIE Alberts, B., Johnson, A., Lewis, J., Raff, M., Roberts, K., Walter, P. (2002). Molecular biology of the cell, 5th ed. New York: Garland Science
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
serviciilor publice de interes județean; * posibilitatea delimitării funcției de primar de cea de manager al localității 14; * reanalizarea legii cadru privind descentralizarea, pentru a fixa corelațiile necesare cu toate legile în vigoare ce reglementează administrația publică locală, înainte de apariția acesteia; * codificarea legislației ce reglementează organizarea și funcționarea autorităților administrației publice locale, statutul aleșilor locali și statutul prefectului, pe masura asigurării stabilității acestei legislații; * codificarea legislației care reglementează serviciile și utilitățile publice de interes local. 3. Descentralizarea fiscală În domeniul descentralizării fiscale
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
a fixa corelațiile necesare cu toate legile în vigoare ce reglementează administrația publică locală, înainte de apariția acesteia; * codificarea legislației ce reglementează organizarea și funcționarea autorităților administrației publice locale, statutul aleșilor locali și statutul prefectului, pe masura asigurării stabilității acestei legislații; * codificarea legislației care reglementează serviciile și utilitățile publice de interes local. 3. Descentralizarea fiscală În domeniul descentralizării fiscale, primează următoarele măsuri: 3.1. Venituri fiscale * virarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale direct către
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
sa: demersul observației va fi, în acest caz, unul analitic; nici un element al realității observate nu va fi lăsat deoparte, pornindu-se de la premisa că orice fapt poate avea semnificație socială; * înregistrarea informațiilor și repetarea observației: această caracteristică face necesară codificarea operațiilor și construirea unui sistem de variabile; în felul acesta realizăm o culegere rapidă de date și putem acumula o cantitate mare de informație. În literatura metodologică sunt utilizate mai multe clasificări ale observației:11 * după scopul investigației: observația exploratorie
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
1 joc creativ. Proiectul Tehnici de comunicare eficientă Scopul proiectului: dezvoltarea abilităților de comunicare eficientă interpersonală părinți - copii. Obiectivele operaționale ale proiectului: definirea comunicării interpersonale prin prisma componentelor ei; recunoașterea tipurilor de comunicare (verbală, paraverbală și nonverbală); formarea deprinderii de codificare/descifrare a mesajelor utilizând limbajul nonverbal; recunoașterea barierelor din comunicarea interpersonală; conștientizarea regulilor minimale incluse În comunicarea eficientă; optimizarea comunicării părinte-copil prin formarea de abilități de comunicare (mesaje tip EU, ascultarea activă, comportament asertiv). Descrierea activităților proiectului Activitățile constau În
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
de altădată și raportul comercial, bază a societăților de economie monetară. Ne-am ocupat deja de raportul personal; este vorba esențialmente de un univers uman care își epuizează întreaga realitate în contactele directe dintre indivizii care îl alcătuiesc; există o codificare, o disciplinare a acestor contacte, iar totul stă în jocul raporturilor pe care persoanele le stabilesc între ele. Avem, pe de o parte, emergența persoanei, cu statutul, rolul, poziția ei în grupul familial sau în clasele de vârstă, iar pe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
putere. Relațiile comunicative, interperceptive și simpatetice După natura și conținutul lor, relațiile interpersonale pot fi relații intercomuncative, relații intercognitive și relații afinitare, preferențiale, socioafective. Relațiile intercomunicative se referă la schimbul de mesaje dintre indivizi și au ca principal instrument de codificare și de transmitere a informației mijoacele lingvistice. Se adaugă și aspectele nonverbale care însoțesc întotdeauna interacțiunile interpersonale. Relațiile intercomunicative se manifestă sub forma convingerii, a persuasiunii, a sugestiei, a amenințării, a blamării etc. Acestea devin un prilej "de cunoaștere interpersonală
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
explica tendința pacientului depresiv de a se menține în atitudini defetiste, în situații, de viață care nu sunt concordante cu dispoziția sa negativă. Astfel, schemele cognitive sunt reprezentări stabile, organizate în cursul vieții care oferă o bază pentru diferențierea și codificarea stimulilor din mediu care acționează asupra persoanei. Din perspectiva pacientului schemele cognitive sunt susceptibile să explice reacțiile și atitudinile diferite față de evenimente similare, instituite ca moduri de organizare și interpretare a experienței. Edificate pe baza experienței trecute, schemele cognitive sunt
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
transmiterea energiei, în timp ce N. Wiener susținea primatul informației. În acel timp, teoria informației era în curs de elaborare, Claude Shannon împreună cu Denis Weaver publicând, în 1948, lucrarea sa fundamentală A Mathematical Theory of Communication, care se ocupa de modalitățile de codificare a datelor pentru a îmbunătăți acuratețea transmisiei informației. Tot el introduce bitul ca unitate fundamentală de măsură a cantității de date transmise. O temă importantă a conferințelor a fost modul în care pot fi utilizate conceptele din teoria informației în
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
În practică, care formează pe ”homo faber” (omul care muncește și creează); c) funcția axiologică, de valorizare, de evaluare, care formează pe “homo estimans” (omul care apreciază, valorizează). Sistem de notare. Concepție pedagogică privitoare la evaluarea și exprimarea prin numere (codificarea) și calificative a randamentului școlar. Sistemul factorilor educativi, ansamblul forțelor educative angajate În procesul de dezvoltare multilaterală a personalității umane: familia, școala, mass-media, instituțiile cultural educative, armata etc. Reformă a Învățământului superior. Orice schimbare substanțială și direcționată către un scop
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]