1,814 matches
-
definit celălalt și cum este privită relația cu acesta, inevitabil eul se va compara cu el, fie pentru a-și definitiva elementele distincte, fie pentru a găsi o instanță de referință. Fie că este vorba despre acel sentiment originar de coexistență la care face referire fenomenologia husserliană, de coapartenența descrisă de Heidegger, fie că eul se raportează la sine prin celălalt, identitatea și alteritatea nu pot fi concepute decât ca fenomene aflate în relație, ca procese ale interacțiunii având ca scop
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pe de altă parte. Fără a subestima importanța metaforei, voi insista asupra a doi tropi esențiali care concură la apariția, în mod spontan, a imaginației spațiale. Sinecdoca este cea care se definește prin ideea includerii; cealaltă, metonimia, prin ideea de coexistență. Ambele au capacitate particulară de creație: în descrierea romanescă ele fac să varieze o logică a spațiului și o logică a imaginației, sau mai bine spus, o logică a imaginarului prin faptul că ele vorbesc despre și structurează o lume
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
identitate, adăugînd: "Eu sînt un luptător comunist." Într-o a opta scrisoare secretă trimisă de Aldo Moro cu puțin înaintea asasinării sale, destinată unuia dintre prietenii săi, membru al Consiliului de Stat, fostul șef de stat italian, visînd la o coexistență pașnică, acuză Partidul Comunist de a fi responsabil de moartea sa: "Primesc ca recompensă din partea comuniștilor, după lungul drum, condamnarea la moarte. Eu nu comentez." Cotidianul Repubblica a văzut în această publicare: "o manevră obscură de destabilizare"... Armele, documentele găsite
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
au aflat în permanent dialog la Mircea Eliade, simultan ori în succesiune. Mitocritica mai tînărului Gilbert Durand ar întîmpina dificultăți dacă l-ar raporta pe autorul român numai la un singur semn mitic, Apolo (solar), Dionysos „nocturn” și asta din cauza coexistenței lor nedezmințite. Totuși, nostalgia „dulcelui stil” nu l-a părăsit niciodată; nici autorul nu s-a lăsat dominat de ea. Există și altă modalitate de a răspunde la neîmplinirea proiectului amintit: se poate bănui că, scriind o carte despre mitologia
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
grea în dauna industriei ușoare; centralizarea și planificarea strictă a economiei pe perioade de câte 5 ani (planuri cincinale); represiune și teroare („Marea Teroare” din anii 1936 1939); Dintre conducătorii sovietici după 1953 amintim pe: Nikita Hrușciov (1958-1964) destalinizare și coexistență pașnică; Leonid Brejnev (1970 1982) „suveranitatea limitată” (lumea comunistă este indivizibilă iar apărarea ei este cauza comună a tuturor comuniștilor. Teoria justifică posibilitatea intervenției Armatei Roșii pentru suprimarea oricăror revolte anticomuniste.); Mihail Gorbaciov (1985 1991) a elaborat conceptele Perestroika (Restructurare
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
o liberalizare reală a societății sovietice, deși mulți prizonieri politici au fost eliberați din lagărele de muncă iar cenzura a devenit mai relaxată; destalinizarea a avut trei scopuri principale: să justifice introducerea unor măsuri economice progresiste; să ajute la instituirea coexistenței pașnice cu Occidentul; să-i absolve pe Hrușciov și pe alți lideri sovietici ai momentului de complicitate la crimele și greșelile lui Stalin; După cel de-al doilea război mondial, acest regim de „democrație populară” s-a instalat în: Europa
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1945, Tito adoptase calea sovietică în plan politic și economic, dar după ruptura cu Stalin (1948) a elaborat un nou sistem caracterizat prin slăbirea rolului statului și dezvoltarea asociaților libere de muncitori. A fost primul exemplu al unui „socialism național”. Coexistență pașnică acest concept a apărut după 1945, fiind formulat mai întâi la Conferința de la Bandung (1955), fiind preluat apoi de către Hrușciov în 1956 ca să definească noua politică externă a U.R.S.S.-ului; concetul înseamnă recunoașterea reciprocă între cele două blocuri
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a apărut după 1945, fiind formulat mai întâi la Conferința de la Bandung (1955), fiind preluat apoi de către Hrușciov în 1956 ca să definească noua politică externă a U.R.S.S.-ului; concetul înseamnă recunoașterea reciprocă între cele două blocuri: democratic și comunist; coexistența pașnică nu a pus capăt competiției dintre cele două superputeri, ci doar a atenuat Războiul Rece; Perestroika înseamnă „reconstrucție”, „restructurare”, adică tentativa de reformare a sistemului comunist sovietic încercată de Mihail Gorbaciov după 1986, la un an după ce a devenit
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Dar în secolul al XIX-lea, structurile intonaționale și cele arhitectonice vor cunoaște treptat o disoluție radicală concomitent cu o atitudine conservatoare. Romantismul ca și Secolul al XX-lea prezintă fenomene sonore contrastante care dau mai multă expresivitate lumii muzicale. Coexistența intonațiilor tonale, atonale, modalfolclorice ca și modificarea tiparelor de creație, completează această metamorfoză a muzicii. Îmbinarea instrumentelor muzicale tradiționale populare cu cele culte și electronice deopotrivă va duce la experimente sonore inedite, reflectând universul gândirii muzicale contemporane. Dar, drumul muzicii
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
socio-cognitive trebuie văzute ca fiind în dezvoltare și în expansiune, mai degrabă decît într-o tendință spre echilibru și autosu-ficiență. Elementele care le compun sînt astfel instrumente, utilizate în funcție de nevoile de acțiune. "În manieră globală, se poate estima că o coexistență dinamică interferență sau specializare a modalităților distincte de cunoaștere, corespunzînd unor raporturi definite ale omului și anturajului său, determină o stare de polifazie cognitivă [...]. În măsura în care grupurile și indivizii sînt chemați să se confrunte și să răspundă unor probleme din ce în ce mai complexe
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Și că atunci când forme noi de comunicare apar, cele vechi nu mor, ci continuă să evolueze și să se adapteze." (id., p. 33). Sintetizând principiile fundamentale ale mediamorfozei, Fidler identifică următorul set conceptual și de analiză complexă: "1. Coevoluție și coexistență: Toate formele de comunicare coexistă și coevoluează în cadrul unui sistem complex adaptabil și în expansiune. Pe măsură ce fiecare formă nouă apare și se dezvoltă, ea influențează, de-a lungul timpului și în grade variabile, dezvoltarea tuturor celorlate forme existente. 2. Metamorfoză
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cât mai multe unghiuri de vedere . Se realizează o juxtapunere a câtorva discipline prin focalizarea eforturilor lor de explicație, înțelegere sau predicție în privința unei teme sau probleme de interes, pentru o perioadă determinată de timp. Acest nivel al integrării presupune coexistența disciplinelor și conștientizarea faptului că unele teme sau probleme din lumea reală necesită un efort conjugat pentru a putea fi lămurite. Structura disciplinară rezistă, neputând încă să vorbim despre niște procese reale de integrare, despre procese explicite de frontieră. Procesele
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
nici amurgul soarelui nu mai are spectatori. Excesul de subtilitate poate duce la decalcifierea mesajului artistic. Cultura dă prospețime spiritului. Arta e ca trilurile privighetorii. E meschin să le cauți justificări. Fără artă, comunicarea noastră este bâlbâită, rudimentară și autistă. Coexistența valurilor dă vigoare culturii. Scriitorii îi pretind posterității să - i foarfece, nu să - i uite. În artă, se lucrează, de regulă, la temperatura iadului. Arta nu trebuie să învingă anatemele epocii. Poezia se bazează pe erezia emoțională a cuvintelor. Unei
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sine, împotriva „instituționaliștilor” de felul lui Hauriou, care fac din instituție o entitate ce subzistă pentru sine, împotriva organiciștilor din toate timpurile, care fac din organismele sociale entități ce subzistă pentru ele însele, eu susțin că în realitate societatea reprezintă coexistența indivizilor care cooperează în mod conștient pentru un scop comun și că nici societatea, nici instituțiile sau organismele sale nu sunt un quid tertium, o ipostază vie, o realitate diferită de realitatea indivizilor asociați și implicați într-un scop comun
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
Prima fază, caracterizată de o viziune formalistă și monolită a RoL, corespunde anilor '80, iar cea de-a doua corespunde programelor actuale de promovare care abordează RoL într-o manieră mai complexă și mai realistă. Prima fază este caracterizată de coexistența a două curente de gândire, unul care vedea în RoL un ingredient necesar pentru dezvoltarea reală a pieței libere în țările în curs de dezvoltare, și celălalt care îl considera o precondiție indispensabilă pentru protejarea drepturilor omului și pentru democrație
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
pe aceea a "răului valoric", devine în acest context o chestiune secundară. Altfel spus, sugestia unei "preexistențe pure", absolute, a "existenței în sine" a informației-idee, a "semnificației fără de semnificant" în termeni semiotici spus este postulată în această alternativă. 2) Ipostaza coexistenței divinității cu o realitate exterioară esenței sale spirituale (spre exemplu, cu "apele primordiale" deasupra cărora duhul lui Dumnezeu plutea "înainte" de facere), sugerează că "ceva" trebuia să se întîmple în interiorul perfecțiunii însăși pentru ca ea să se poată pune în mișcare
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Mearsheimer, statele "urmăresc să își maximizeze pozițiile de putere relativă față de alte state" (Mearsheimer 1994/5:11). Dar Waltz nu se oprește aici. El pretinde de asemenea că statele urmăresc bogăția, avantajele și bunăstarea (1993:54; 1986:337; 1979:112), coexistența pașnică (1979:144 ) și pacea și prosperitatea (1979:144, 175), protejarea suveranității, autonomiei și independenței (1979:204, 107, 104) și că acționează conduse de mândrie sau de sentimentul de a fi înșelate (1993:66, 79). Comportamentul prezis variază însă substanțial
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
la război greșesc la fel de mult ca și cei ce consideră că folosirea forței nu poate fi niciodată justificată. Grotius a conceput o societate internațională în care violența dintre statele catolice și cele protestante ar fi înlocuită cu o situație de coexistență relativ pașnică. În conferințele sale, Wight deplânge faptul că dezbaterile dintre realism și utopism în perioada interbelică au condus la neglijarea acelei "via media", orientată către societatea internațională. Pe scurt, membrii Școlii Engleze susțin că sistemul politic internațional este mai
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Citită în paralel cu scrierile lui Bull despre ordine și dreptate, putem considera că Școala Engleză crede că existența unei societăți de state este dovada faptului că s-a făcut un progres în ceea ce privește acordul asupra unor principii de bază ale coexistenței și a unor forme rudimentare de cooperare. Tensiunea dintre ordine și dreptate este însă un semn că progresul nu a mers foarte departe. Revoluționariștii sau kantienii sunt acuzați că nu au recunoscut dificultatea pe care o au statele de a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unei forme de organizare politică mai cosmopolite. Aceasta necesită ca statele să instituie și să se poziționeze în mai multe forme suprapuse de societate internațională. Linklater (1998: 166-7) listează trei forme. Prima, o societate pluralistă de state în care principiile coexistenței funcționează "pentru a menține respectul pentru libertatea și egalitatea comunităților politice independente". A doua, o societate "solidaristă" de state care au căzut de acord asupra unor scopuri morale substanțiale. A treia, un cadru post-westfalian în care statele renunță la o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
formulează, primii axându-se pe întrebări de tip de ce, iar ceilalți pe întrebări de tip cum. Spre exemplu, Reus-Smit (1995) preia întrebarea de ce societăți internaționale diverse au dezvoltat practici instituționale diverse pentru a soluționa probleme de cooperare și a facilita coexistența între state, în timp ce Cynthia Weber pune întrebarea: "Cum este fixat sau stabilizat istoric sensul suveranității prin practici ale teoreticienilor relațiilor internaționale și practici de intervenție politică ?" (1995:3). Contribuția constructivismului În ciuda acestor nemulțumiri, care sunt la fel de mult un semn de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
normelor, legitimității și puterii (Brunnee și Toope 2000; Finnemore și Toope 2001; Reus-Smit 2004b). De obicei se face o distincție conceptuală între o "societate internațională" și o "societate mondială", prima fiind un "club al statelor", cu normele și instituțiile de coexistență și cooperare, iar ultima fiind o rețea mai largă de relații sociale care înglobează state, ONG-uri, organizații internaționale și alți actori sociali globali (Bull 1977). Fără a nega relevanța sistemului de state suverane, constructiviștii au făcut multe pentru a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
180, 187, 194, 196, 202, 205 cetățeni, 48, 66, 75, 83, 96, 105, 108, 152, 165, 169 cetățenie, 152, 173, 201, 204, 275 civilizație, 106, 116, 126, 146, 147 clasa conducătoare, 136, 143 clasă, 129, 131, 132, 134, 135, 136 coexistență, 57, 102, 224 colonialism, 34 colonii, 107, 112, 114, 116, 117, 119 comerț, 24, 39, 78, 82, 88, 89, 90, 91, 93, 98, 106, 117, 131, 210, 233, 251 companii multinaționale, 123, 208, 238, 239 complex militar-industrial, 28 comunicare, 217
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
puțin, întrucât implică un set de idei sistematizate, ideologia presupune un anumit grad de abstractizare, dar și o anumită specificitate ce poate fi regăsită la nivelul caracterului său programatic, întrucât altfel riscă să fie lipsită de eficiență în plan practic. Coexistența ideilor abstracte și a celor programatice, al căror caracter specific are rol practic, indică faptul că ideologia comportă o anumită ierarhizare a elementelor sale. În același timp, pentru a fi influentă în plan social, ideologia trebuie să dețină o anumită
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
din 1920 dar, cu toate acestea, impozitul pe cifra de afaceri din Franța, care nu producea În 1920 decât 244 mil. franci, a adus În 1928 Încasări de 8172 mil. fr., acestea scăzând În 1936 la 5222 milioane 93. Deoarece coexistența taxei de consum de 2% și a multiplelor taxe de „Înlocuire” a adus mari complicații, derutând atât pe contribuabili cât și organele fiscului, În 1936 s-a efectuat o reformă care a suprimat vechiul regim Înlocuindu-l cu două impozite
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]