1,513 matches
-
TA sistolică 120-140 mmHg. În fine, există câteva studii mai particulare privind profilul lipidic. Pentru vârstnici, datele observaționale confirmă relația statistică între aportul de colesterol prin dietă și boala cardiovasculară doar la diabetici (7). De asemenea, informații din studiul EPESE (cohorte reprezentative) arată că valoarea predictivă a HDL-colesterolului pentru evenimentele coronariene noi este mai mare decât cea a colesterolului total. Pe un număr total de peste 2.000 de pacienți vârstnici, reduce - rea cu 10 mg a HDL-colesterolului seric a indicat un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mirce Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
datele ecocardiografice de la 6.851 de pacienți, autorii raportează creșterea exponențială a prevalenței cu vârsta și sexul feminin ca factor de predicție (7). Informațiile sunt completate de trialurile clinice. Framingham Study analizează deter- minanții clinici ai regurgitărilor valvulare într-o cohortă de peste 3.500 de pacienți cu vârsta medie de 54 10 ani. Pentru Im, determinanții au fost vârsta, sexul feminin, hipertensiunea arterială (HTA) și indicele de masă corporală (IMC) (8). Pentru SUA, Nkomo și colaboratorii săi au publicat în 2006
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
teste paraclinice pentru ameliorarea evaluării riscului preoperator. De altfel, trialul PARTNER confirmă utilitatea acestor parametri de fragilitate pentru selecția pacienților inoperabili cu stenoză aortică severă (76). Foarte importantă rămâne și evaluarea comorbidităților. Studiul lui Seeburg și colaboratorii săi, pe o cohortă de 2.503 pacienți vârstnici, sprijină acest punct de vedere la pacientul cu Im. BPOC, DZ, hemodializa preoperatorie, endocardita, necesitatea corecției concomitente a leziunilor coronariene au fost identificați ca predictori independenți pentru mortalitatea tardivă (86). Parametrii utili pentru aprecierea evoluției
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
corecție preferată pentru Im degenerativă (14,44). Tehnicile sunt mai benefice dacă valvele sunt redundante și nu retractate, calcificate. De importanță particulară este experiența centrului chirurgical. Un studiu observațional publicat în 2012 analizează beneficiul reconstrucției valvulare la vârstnici pe o cohortă cu vârsta medie de 73 de ani și un număr impresionant de proceduri (14.604) (89). Autorii conchid asupra siguranței și durabilității pe termen lung cu restabilirea speranței de viață în procente comparabile cu ale populației generale (57,4%). Pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
susține urmărirea clinică și ecografică a pacienților până la indicația de clasă I a ghidurilor, în baza studiului lui Rosenhek și al colaboratorilor săi (98). Astfel, studiile consacrate demonstrează o supraviețuire fără evenimente cardiace de 55% la 8 ani, la o cohortă de pacienți adulți (87,99). La ora actuală, ghidurile recomandă chirurgia valvulară în această situație ca indicație de clasă II. Ghidul european 2012 susține indicația (clasa IIb) la pacienți care au risc operator scăzut, sunt în ritm sinusal, au dimensiuni
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
geopolitice (pretenția de independență față de Uniunea Sovietică), Ceaușescu inaugurează politica sa demografică represivă prin celebrul decret 770/1966, care interzice practic avorturile. Simultan, au fost interzise tacit și mijloacele contraceptive. Efectele nu au fost pe măsura așteptărilor; după cele două cohorte foarte numeroase din 1967 și 1968, trendul de scădere a fertilității a fost reluat. De aceea, legislația anti-avort a fost înăsprită ulterior în 1985 și 1987. Vorbim despre o politică demografică represivă pentru că natalitatea nu a fost încurajată prin stimulente
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în fine, era vorba despre recomandări medicale serioase. Pentru următorii 23 de ani România va traversa una dintre cele mai dificile perioade prin aplicarea unor restricții severe și a unei politici pronataliste foarte rigide. Decretul din octombrie 1966 produce o cohortă dublă, de peste 520.000 de nou-născuți în 1967, față de 270.000 în 1966. Rata nașterilor crește brusc la 27,4‰ în 1967, dar va scădea treptat în anii următori, până la 14,3‰ în 1983 (nivel comparabil cu anul 1966) (figura
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
care a trăit valul industrializării și al cooperativizării forțate, cu represiunile specifice epocii dar și cu avantajul investițiilor în educație și al construcției unor ample ansambluri de locuințe publice; generația "decrețeilor" (născuți în intervalul 1967-1989) marcată de numărul mare al cohortelor, cu toate implicațiile legate de suprasolicitarea sistemelor sanitare, educaționale sau ale fondului locativ; generația tranziției (1990-prezent), caracterizată de scăderea masivă a natalității odată cu liberalizarea avorturilor și accesul liber la mijloace anticoncepționale, dar care beneficiază de toată deschiderea economică, socială și
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
dramatică înregistrează spectacolele Teatrului Național din Craiova cu Doamna lui Ieremia de N. Iorga și Idiotul, dramatizare de Arcadie Baculea, după romanul omonim al lui Dostoievski. La „Cronica literară”, Gh. I. Chițibura și V. Cernăianu comentează volume de Al. Lascarov-Moldovanu (Cohortele morții), C. Argintaru (Agonia soarelui), Const. Jaleș (Arabescuri), Ion Dongorozi (Țucu) și A. C. Calotescu (Duel de epigrame). Alți colaboratori: Al. Popescu-Telega, Octav Sargețiu, Virgil Tempeanu, Al. Constantinescu, Daniel Aramă. A.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286473_a_287802]
-
unei politici privind populația în România. Nu cred și nu voi susține că scăderea populației, în sine, este o mare problemă și că România ar trebui să aibă o populație cât mai mare; cred însă, cu tărie, că dezechilibrele între cohorte și generații creează indicatori de dependență îngrijorători pentru România și riscuri economice și sociale majore pe termen mediu și lung. Cu certitudine structura populației României este în plin proces de schimbare majoră și continuă (și ireversibilă pentru generațiile deja născute
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
indicatorilor demografici dar și al impactului asupra sistemului de protecție socială din România (în special sistemele de educație, piața muncii, șomajul, sistemul de pensii). Desigur, nu voi folosi termenul de generație în sens strict demografic ci mai degrabă social-demografic, legând cohortele născute în intervalele aproximative ale unei generații de experiențele/situațiile/contextele economico-sociale care au fost diferite între „generații” dar similare în interiorul lor. Despre cele trei „generații”, numite de mine „Generația instaurării și consolidării comunismului” (născută 1945-1966), „Generația decrețeilor” (1967-1989) și
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
le-au marcat: periada instaurării și consolidării comunismului a fost una represivă (mai ales în anii 50), cu un baby-boom în prima decadă de după Război și o scădere a națalității în următoarea; decretul din 1966 a produs în 1967 o cohortă „dublă”, de peste 520 000 de nou născuți față de peste 270 000 în 1966; sau, ca urmare a liberalizării avortului în 1990 s-au înregistrat aproape 1 milion de avorturi, aproximativ 3,1 avorturi la un născut viu. Ceea ce am încercat
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cu o proporție redusă de migranți externi comparativ cu generația următoare fapt datorat intrării pe piața muncii înainte de 1982 și stabilității mai bune în sistem în perioada grea a tranziției. În interiorul generației trebuie făcută distincție între două jumătăți de 11 cohorte fiecare, cei mai tineri fiind supuși unor riscuri mai mari și unor beneficii/privilegii mai reduse decât cei mai vârstnici din generație. „Generația decrețeilor” (născută între 1967 și 1989) a fost marcată de numărul mare al cohortelor care au creat
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
jumătăți de 11 cohorte fiecare, cei mai tineri fiind supuși unor riscuri mai mari și unor beneficii/privilegii mai reduse decât cei mai vârstnici din generație. „Generația decrețeilor” (născută între 1967 și 1989) a fost marcată de numărul mare al cohortelor care au creat distorsiuni majore în sistemul de protecție socială (Anexa 1, tabelul 2). Familiile s-au confruntat dintr-o dată cu un număr foarte mare de copii nedoriți, fapt ce a condus la aparitia numărului mare a celor abandonați. În 1967
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
lui Ceaușescu, deși nu singura, a fost cea mai importantă cauză a apariției unui număr mare de copii instituționalizați în România în perioada comunistă; consecințele lui (e.g. copiii străzii) sunt multiple și preponderent negative. Intrarea în sistemul de educație a cohortelor numeroase de „decreței” a produs distorsiuni majore: grupele de grădiniță și clasele s-au supraaglomerat (până la 40 de elevi pe clasă) scăzând dramatic calitatea comunicării educator-elev și, implicit, calitatea educației. Numărul locurilor la licee prestigioase și la facultăți a rămas
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
care trebuiau oricum împărțite la mai multe persoane (în special în cazul copiilor). Intrarea „generației decrețeilor” pe piața muncii s-a petrecut începând din 1983 și s-a încheiat pentru cei mai mulți în 2005/2006. Pe fondul crizei sistemului, intrarea unor cohorte mult mai mari pe piața muncii (mai ales în 1985 când generația 1967 a terminat liceul) a creat o presiune majoră pe întreprinderile publice și așa încărcate artificial cu angajați subutilizați. Ca urmare mulți dintre cei care nu aveau domiciliul
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
foarte mult chiar în eventualitatea unei creșteri economice constante. Ca urmare, recurgerea la imigranți va deveni o necesitate în 5-6 ani când intrările de forță de muncă tânără vor fi foarte mici și vor fi reduse ponderile studenților în fiecare cohortă și de plecarea tinerilor (și așa foarte puțini) spre slujbele mai bine plătite din Occident. ● Generația numeroasă născută după 1966 în perioada comunistă a asigurat menținerea unei natalități acceptabile la o rată totală a fertilității foarte mică și a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
al doilea Război Mondial 1945 - 1955 1961 - 1971 Perioada de „prosperitate” maximă a comunismului cu locuri de muncă și presiune redusă pe piața muncii - Acces ușor la locuințe (de proastă calitate) și la educație (de calitate). 2010 - 2020 Încă sunt cohorte cu podere ridicată a pensionarilor dar cu pensii publice mici și fără pensii private - Mulți sunt deja pensionați anticipat împovărând sistemul de pensii (vârsta medie reală de pensionare este de 53-54 ani) 41 - 51 ani (scăderea natalității) 19561966 1972 - 1982
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
anticipat împovărând sistemul de pensii (vârsta medie reală de pensionare este de 53-54 ani) 41 - 51 ani (scăderea natalității) 19561966 1972 - 1982 2021 - 2031 Va fi o ușoară scădere a intrărilor în sistemul de pensii datorită numărului mai mic al cohortelor - Începe să apară segmentul în creștere al celor care nu au asigurare de pensie pentru că au fost șomeri de lung termen sau au lucrat la negru în țară sau în străinătate. - Se va „amâna” pensionarea prin creșterea vârstei de pensionare
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
asigurare de pensie pentru că au fost șomeri de lung termen sau au lucrat la negru în țară sau în străinătate. - Se va „amâna” pensionarea prin creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani inclusiv pentru femei (!!) - Vor fi în continuare cohorte de pensionari cu pensii mici și foarte rar cu pensii private - Pensionarii din agricultură vor deveni nesemnificativi ca număr Tabelul 2. Generația decrețeilor Născută Intrarea pe piața muncii (la 16 ani) Consecințe ale intrării pe piața muncii Pensionare (la 65
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
avea o reducere de 40% a numărului de studenți între 2008 și 2012 treptat se crează surplus de locuințe în anumite zone 2055 - 2072 Treptat, după 2055 numărul de pensionari se va reduce prin intrarea la vârsta de pensionare a cohortelor mai mici. - Este probabil să scadă ușor și pondererea persoanelor vârstnice pentru următoarele două decenii. - Numărul celor neasigurați, dependenți de serviciile sociale va scădea - Cheltuielile publice pentru asistență socială și servicii de sănătate vor scădea. Spațiu public național, spațiu public
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nivelul veniturilor ci experiențe legate de locul de muncă (Sandu, 178). Cu această masă critică se va realiza, probabil, noul model de modernizare. Dacă modelul indigen de modernizare l-au aplicat elitele obligând masele la schimbare, europenizarea se face de către cohortele de lucrători în țările europene. Amintim că românii migranți contribuie la dezvoltarea țării prin banii trimiși (Schifirneț, 2007c). Europenizarea se va produce asupra României profunde, o realitate foarte complexă și contradictorie. Este de așteptat ca integrarea în Uniunea Europeană să producă
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Transilvania, dar poate avea efecte benefice pentru îndeplinirea obiectivelor de status ale tânărului. În al doilea rând, cifrele citate în unele din lucrările la care am făcut referire, începând cu cele din tabelul 1, nu țin cont de efectele de cohortă care influențează ponderea tinerilor maghiari în rândul întregii populații școlarizabile. Este clar, pe baza datelor demografice, că populația maghiară este mai îmbătrânită decât cea română, iar ponderea maghiarilor în rândul celor școlarizabili a tins să fie sensibil mai mică decât
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
educațional final depinde de statusul educațional de origine, măsurat în cazul nostru prin nivelul de instrucție al tatălui subiectului; - Modelul mobilității structurale, potrivit căruia statusul de destinație depinde de poziții educaționale disponibile în funcție de anumite caracteristici structurale precum perioada istorică sau cohortă, care pot fi asociate cu anumite specificități ale politicilor educaționale, gradul de dezvoltare al regiunilor de rezidență sau tipul localităților sau, folosind alte cuvinte, disponibilitatea, ofertei educaționale care determină un anumit nivel al costurilor directe dar și al celor indirecte
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
studii superioare) și apartenența etnică. Variabilele contingente au fost: nivelul de instrucție al tatălui (cu o scală identică cu nivelul de instrucție al subiectului), regiunea de rezidență (Secuime și restul Transilvaniei), tipul localității de reședință (urban și rural), genul și cohortă (patru categorii: născuți înainte de 1937, născuți între 1938 și 1950, între 1950 și 1973 și cei între 1974-1977). Rezultate O simplă verificare a relației dintre apartenență etnică și nivel de instrucție în România arată că, între maghiari și români, există
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]