1,523 matches
-
religioase a cunoscut o scădere importantă în primii ani ai tranziției, între 1993 și 1997 variația fiind de 4%. După 1997 variațiile nu mai sunt așa de importante, amploarea non-afilierii menținându-se în jur de 1-2%. Analiza variației afilierii în funcție de cohortă relevă însă rezultate interesante. La începutul anilor 90 gradul de afiliere al cohortelor născute înainte de al doilea Război Mondial și al celor postbelice diferea foarte mult, așa cu indică datele din Figura 2.4. În timp ce pentru vârstnicii socializați înainte de instaurarea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și 1997 variația fiind de 4%. După 1997 variațiile nu mai sunt așa de importante, amploarea non-afilierii menținându-se în jur de 1-2%. Analiza variației afilierii în funcție de cohortă relevă însă rezultate interesante. La începutul anilor 90 gradul de afiliere al cohortelor născute înainte de al doilea Război Mondial și al celor postbelice diferea foarte mult, așa cu indică datele din Figura 2.4. În timp ce pentru vârstnicii socializați înainte de instaurarea comunismului afilierea religioasă constituia norma, în cohortele mai tinere, în special în cele
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
anilor 90 gradul de afiliere al cohortelor născute înainte de al doilea Război Mondial și al celor postbelice diferea foarte mult, așa cu indică datele din Figura 2.4. În timp ce pentru vârstnicii socializați înainte de instaurarea comunismului afilierea religioasă constituia norma, în cohortele mai tinere, în special în cele socializate în ultimii ani ai socialismului, non-afilierea începea să prindă tot mai mult. Datele din 1993 arată că aproape 20% dintre cei născuți după 1974 declară că nu aparțin nici unei religii. Diferențele majore sunt
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
tinerii și vârstnicii. Generațiile tinere purtau amprenta educației ateiste promovate în școală și mass-media, în timp ce persoanele născute înainte de 1945 păstrau valorile dobândite în uram socializării într-o societate cu un grad de religiozitate crescut. Comparația între nivelul de afiliere al cohortelor în 1993 și 1999 indică o scădere marcantă a non-afilierii tocmai la cohortele postbelice. Între 1993 și 1999, liberalizarea religioasă și transformările care au avut loc în societatea românească au determinat o modificare a comportamentului religios în special la generațiile
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
mass-media, în timp ce persoanele născute înainte de 1945 păstrau valorile dobândite în uram socializării într-o societate cu un grad de religiozitate crescut. Comparația între nivelul de afiliere al cohortelor în 1993 și 1999 indică o scădere marcantă a non-afilierii tocmai la cohortele postbelice. Între 1993 și 1999, liberalizarea religioasă și transformările care au avut loc în societatea românească au determinat o modificare a comportamentului religios în special la generațiile tinere. După ridicarea restricțiilor impuse de regimul comuniste profilul afilierii a devenit similar
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ridicarea restricțiilor impuse de regimul comuniste profilul afilierii a devenit similar pentru toate grupele de vârstă, nivelul non-afilierii situându-se undeva în jur de 2% indiferent de perioada în care individul a fost socializat. Datele susțin atât ipoteza efectului de cohortă, socializarea diferită influențând nivelul de afiliere la începutul anilor 90, cât și ipoteza efectului de perioadă, gradul de afiliere modificându-se după căderea regimului comunist. Figura 2.3 Variația ponderii celor care declară că nu aparțin unei religii între 1993
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
2.3 Variația ponderii celor care declară că nu aparțin unei religii între 1993 și 2003 în România Date: EVS 1993, 1999, WVS 1997, BOP mai 2003 Figura 2.4 Ponderea celor care declară că nu aparțin nici unei religii, pe cohorte, în 1993 și 1999 Date: EVS 1993, 1999 IV. PRACTICA RELIGIOASĂ ÎN POST-COMUNISM Practica religioasă în spațiul public Din perspectiva practicii religioase în spațiul public, România nu se situează în rândul țărilor cu o frecventare foarte puternică a bisericii (vezi
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
declară că frecventează biserica cel puțin o dată pe lună între 1993 și 2003, în România Date: EVS 1993, 1999, WVS 1997, BOP mai 2003 Figura 2.8 Ponderea celor care declară că frecventează biserica cel puțin o dată pe lună, pe cohorte, în 1993 și 2003 Date: EVS 1993, BOP mai 2003 Analiza evoluției practicii religioase publice în România în anii de după 1990 indică o creștere marcantă a fenomenului, așa cum arătam anterior. Evoluția nu a fost însă una lentă, ci în perioadă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
la suprafață atingând un maxim. În contextul societății românești actuale nu mai este de așteptat o creștere a acestui tip de comportamente pentru ca nu mai există deocamdată resurse care să genereze creșterea. Urmărind variațiile practicii religioase în spațiu public în funcție de cohortă se constată o ruptură între procentul celor care frecventează biserică în cadrul generațiilor născute înainte de al doilea Război Mondial și al celor născute în perioada comunistă, atât pentru 1993 cât și pentru 2003. Astfel, în rândul celor din prima categorie practica
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
contrast, cei din generațiile socializate în timpul comunismului frecventau mult mai rar biserica în 1993, doar 20% făcând acest lucru lunar. Liberalizarea religioasă din deceniul anterior și-a pus puternic amprenta asupra practicii religioase a tuturor categoriilor de vârstă. În rândul cohortelor tinere practica religioasă publică aproape s-a dubat între 1993 și 2003, atingând la finele intervalului valori între 35 și 40%. La cohortele vârstnice creșterea a fost mai puțin spectaculoasă, în jurul a 5 10%, însă valorile de pornire erau deja
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
deceniul anterior și-a pus puternic amprenta asupra practicii religioase a tuturor categoriilor de vârstă. În rândul cohortelor tinere practica religioasă publică aproape s-a dubat între 1993 și 2003, atingând la finele intervalului valori între 35 și 40%. La cohortele vârstnice creșterea a fost mai puțin spectaculoasă, în jurul a 5 10%, însă valorile de pornire erau deja destul de crescute. În ciuda creșterii practicii religioase în rândul tinerilor, diferențele induse de socializarea într-un mediu ostil religiei și practicii religioase își pun
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
EVS 2000 Figura 2.10 Variația ponderii celor care declară că au momente de rugăciune sau meditație, intre 1990 și 2000. Date: EVS 1990, 2000 Figura 2.11 Ponderea celor care declară că au momente de rugăciune sau meditație, pe cohorte, în 1993 și 1999, în România Date: EVS 1993, 1999 Pentru a măsura variația în timp a practicii religioase private am folosit, așa cum am menționat anterior un indicator mai slab, care nu face trimitere doar la practicile religioase tradiționale, ci
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de o creștere a religiozității aflate în afara bisericilor tradiționale. În schimb, secularizarea spațiului privat afectează în principal Germania de Est și de Vest, în ambele datele indicând un declin important al comportamentului religios în sfera privată. Mutând analiza la nivelul cohortelor, se constată o creștere ușoară a practicii religioase în toate grupele de vârstă între 1993 și 1999 în România, cu o variație mai importantă în cazul celor născuți după 1974, pentru care creșterea este de 15% (vezi Figura 2.11
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
toate grupele de vârstă între 1993 și 1999 în România, cu o variație mai importantă în cazul celor născuți după 1974, pentru care creșterea este de 15% (vezi Figura 2.11). Trebuie menționat însă că și în cazul analizei pe cohorte am folosit tot indicatorul care înglobează rugăciunea și meditația de tip religios. Utilizând acest indicator procentul care au un comportament religios în spațiul privat crește foarte mult în toate categoriile de vârstă. Măsurată astfel practica privată are valori cuprinse între
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
foarte mult în toate categoriile de vârstă. Măsurată astfel practica privată are valori cuprinse între 90 și 99%, arătând că majoritatea covârșitoare a românilor acordă o atenție sporită chestiunilor spirituale. Pe de altă parte, diferențele destul de reduse care există între cohorte indică faptul că represiunea comunistă a afectat într-adevăr doar manifestarea în spațiul public a religiei, spațiul privat rămânând profund marcat de religie. Și mai semnificativ este faptul că generațiile tinere socializate într-un mediu orientat spre ateism cel puțin
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
afectat comportamentul religios al românilor. După 10 ani de la căderea regimului comunist România înregistra o creștere a afilierii religioase, a frecventării bisericii, precum și a numărului de persoane care obișnuiesc să se roage. Creșterile au afectat în special comportamentul religios al cohortelor tinere care au crescut sub influența politicii ateiste promovate de regimul comunist și care prezentau un nivel de comportament religios mai scăzut decât al cohortelor socializate într-un mediul favorabil religiei și comportamentului religios. Datele analizate susțin atât ipoteza efectului
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de persoane care obișnuiesc să se roage. Creșterile au afectat în special comportamentul religios al cohortelor tinere care au crescut sub influența politicii ateiste promovate de regimul comunist și care prezentau un nivel de comportament religios mai scăzut decât al cohortelor socializate într-un mediul favorabil religiei și comportamentului religios. Datele analizate susțin atât ipoteza efectului de cohortă, demonstrând existența unor diferențe induse de socializarea într-un mediu diferit, cât și pe cea a efectului de perioadă, liberalizarea religioasă ce a
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
care au crescut sub influența politicii ateiste promovate de regimul comunist și care prezentau un nivel de comportament religios mai scăzut decât al cohortelor socializate într-un mediul favorabil religiei și comportamentului religios. Datele analizate susțin atât ipoteza efectului de cohortă, demonstrând existența unor diferențe induse de socializarea într-un mediu diferit, cât și pe cea a efectului de perioadă, liberalizarea religioasă ce a avut loc după 1990 modificând comportamentul cohortelor tinere. Datele referitoare la comportamentul religios al europenilor sugerează imaginea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și comportamentului religios. Datele analizate susțin atât ipoteza efectului de cohortă, demonstrând existența unor diferențe induse de socializarea într-un mediu diferit, cât și pe cea a efectului de perioadă, liberalizarea religioasă ce a avut loc după 1990 modificând comportamentul cohortelor tinere. Datele referitoare la comportamentul religios al europenilor sugerează imaginea a două Europe, una aflată în efervescență religioasă după ridicarea restricțiilor impuse de regimul comunist și una în care secularizarea avansează lent. România se afla la sfârșitul anilor 90 în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
deci și în ceea ce privește gradul de religiozitate. Persoanele socializate în perioade caracterizate de insecuritate economică și socială vor fi mai înclinate către păstrarea ordinii și către subordonarea față de autoritate. Cei socializați în perioade de bunăstare economică și socială, cum este cazul cohortelor născute după cel de-al doilea Război Mondial în Europa de Vest și America de Nord sunt mai înclinați spre independență și autoafirmare, valori Postmaterialiste care nu fac totdeauna casă bună cu religiozitatea tradițională. Pe de altă parte, schimbarea contextului social în care trăiește
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
celelalte țări europene. Pe de altă parte, este urmărită evoluția nivelul de religiozitate în România pe parcursul unei perioade de 6 ani (perioadă de timp determinantă de datele avute la dispoziție), încercându-se surprinderea variației valorilor religioase și la nivel de cohortă în două momente de timp diferite. Pentru identificarea factorilor care influențează nivelul de religiozitate în diferite țări europene, precum și al revitalizării religioase, au fost realizate o serie de regresii lineare, care permit determinarea efectului cumulativ al factorilor avuți în vedere
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
următoare. Figura 3.1 Nivelul mediu al religiozității în Europa în 2000 Date: EVS 2000 Figura 3.2 Variația nivelului mediu de religiozitate între 1990 și 2000 în Europa Date: EVS 1990, 2000 Figura 3.3 Variația mediei religiozității pe cohorte, între 1993 și 1999 în România Date: EVS 1993, 1999 Schimbând registrul și referindu-ne doar la cazul României, analiza variației religiozității pe cohorte indică o variație aproape lineară între religiozitate și vârstă mai ales pentru datele din 1993. Practic
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
1990 și 2000 în Europa Date: EVS 1990, 2000 Figura 3.3 Variația mediei religiozității pe cohorte, între 1993 și 1999 în România Date: EVS 1993, 1999 Schimbând registrul și referindu-ne doar la cazul României, analiza variației religiozității pe cohorte indică o variație aproape lineară între religiozitate și vârstă mai ales pentru datele din 1993. Practic nivelul credinței religioase crește odată cu înaintarea în vârstă. Rezultatul susține teoria efectului vârstei asupra credinței religioase, adică a faptului că pe măsură ce înaintează în vârstă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
înaintarea în vârstă. Rezultatul susține teoria efectului vârstei asupra credinței religioase, adică a faptului că pe măsură ce înaintează în vârstă oamenii se întorc tot mai mult spre religie. Comparativ, în 2000 se constată o creștere importantă a religiozității mai ales la cohortele socializate în perioada comunistă. Pentru cohorta cea mai tânără, născută după 1974, variația între media religiozității în 1993 și 1999 este de aproximativ 20 de puncte, în timp ce pentru celelalte cohorte variația este cam de 10 puncte. Trebuie menționat faptul că
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
efectului vârstei asupra credinței religioase, adică a faptului că pe măsură ce înaintează în vârstă oamenii se întorc tot mai mult spre religie. Comparativ, în 2000 se constată o creștere importantă a religiozității mai ales la cohortele socializate în perioada comunistă. Pentru cohorta cea mai tânără, născută după 1974, variația între media religiozității în 1993 și 1999 este de aproximativ 20 de puncte, în timp ce pentru celelalte cohorte variația este cam de 10 puncte. Trebuie menționat faptul că pentru cohortele cele mai vârstnice, care
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]