1,273 matches
-
datoria, cu vârf și îndesat. Du-te cu baba la codru. Mergem împreună. Ce să facem? oftează el. Parcă eu n-aș vrea? spune cu tristețe și flutură mâneca goală. Mi-a luat coifu'! se căinează Dumitru. Muierea dracului! Fără coif nu se poate! Să-mi fi lăsat osmanlâu', la Podul Înalt, măcar să-mi fi lăsat dreapta... îngână Niculai cu amar intrând în cârciumă. Pe furiș, din spate, se strecoară un băiețandru, că nici tuleele nu i-au mijit, nici șorțul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sunt acana. Savastița îl bate pe umăr, să-l îmbuneze: Așa, barbate! Așa! Scrie și la Psaltire: "Barbatu' să-și ocrotească muierea lui și s-o apere de rele!" Mergem la codru, barbate!... Petrică o zbughește prin spatele casei, cu coiful în cap și buzduganul la spinare. Dumitru o rupe la sănătoasa după el, cu o sprinteneală de flăcău. Mitrică!! strigă Savastița. Nu mă lăsa, Mitrică!! se milogește ea. Întoarce-te Mitrică!!!... Savastiță, draga me!! Nu poci!! strigă moș Dumitru, țanțoș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cap și buzduganul la spinare. Dumitru o rupe la sănătoasa după el, cu o sprinteneală de flăcău. Mitrică!! strigă Savastița. Nu mă lăsa, Mitrică!! se milogește ea. Întoarce-te Mitrică!!!... Savastiță, draga me!! Nu poci!! strigă moș Dumitru, țanțoș, cu coiful în cap și buzduganul la spinare. Mă cheamă Vodă-Ștefan!! Ai grijă de tine!! Să ne vedem sănătoși!! Și cu Petrică alături, pornesc la luptă cântând: "Hai frați! Hai frați! La năvală dați!" Savastița se lasă moale pe buturugă și izbucnește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
leșuri Însângerate. La celălalt mal stătea Bertold și-i făcea lui, Conrad, semne să treacă dincolo. Bertold, cu armura lui strălucitoare, era călare pe un armăsar alb cu harnașament argintiu. Dar fața nu i se vedea. Sub viziera ridicată a coifului nu se zărea decât o pată nelămurită. Tânărul prinț se trezi speriat. Se ridică dintr odată dintre pernele Înalte de mătase cu flori albastre și-și spuse că tre buie să-l Încunoștințeze pe fratele lui de tot ce se
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de Conrad e pe urmele mele și dacă nu vă grăbiți o să vă treziți cu el În curte, cu toată afurisita lui de ceată! Era Însângerat și plin de praf. În vreo trei locuri armura Îi era spartă și de sub coiful Înalt picura sânge dintr-o zdreanță Înnodată prost și În grabă. A, ia te uită, prietenul nostru Adalbrecht, rânji el ironic când descălecă În curte și-l zări. După cum văd, ai scăpat teafăr. Mă bucur pentru tine. În multe bătălii
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
omenesc și-l strigă cu voce Înceată pe slujitorul cu facla. Când se aplecară asupra mormanului, la lumina ce pâlpâia șters văzură trăsăturile Împietrite de groază ale seniorului de pe Stouff. Era În armură, ca și cum s-ar fi pregătit de luptă. Coiful și-l ținea În mâna Înțepenită și la gât avea o tăietură adâncă ce aproape Îi retezase capul. — și-a scos coiful pentru că se sufoca și atunci i-au retezat beregata, șopti Îngrozit careva. Cutremurat, Bodo Își uită slăbiciunea și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
trăsăturile Împietrite de groază ale seniorului de pe Stouff. Era În armură, ca și cum s-ar fi pregătit de luptă. Coiful și-l ținea În mâna Înțepenită și la gât avea o tăietură adâncă ce aproape Îi retezase capul. — și-a scos coiful pentru că se sufoca și atunci i-au retezat beregata, șopti Îngrozit careva. Cutremurat, Bodo Își uită slăbiciunea și răspunse tot În șoaptă: —Un singur om putea cuteza să facă asta... Adalbrecht nu și-ar fi dezvăluit oricui taina... Eglord, Eglord
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
după căruța sa, ca după aur. Erau curioși să vadă lucrurile din enigmatica-i ladă, ce-o avea în căruță. În special fetițelor, le plăceau pieptenii strălucitori, panglicele, mărgelele, hurmuzul, broșele, inele și fluturii. Băieții preferau curelele lucitoare, țipătorile, fluierașele, coifurile, portofelele, praștiile etc. Eu nu m-am lăsat până nu mi-am luat o broșă în formă de inimioară și un pieptene cu mărgele, pe care-l purtam mereu în păr (țop). În schimb i-am dat rufarului un braț
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
apoi doi flăcăi cari se urăsc și la vreme de noapte cu plutele pe Bistrița, se urmăresc. Drumul prin Valea Putnei Spre Iacobeni, pârăul de lângă linie. Tunelul Bistrița Dorna Gura Ortoaei Rusca Osoiu Sunători Pietrosul Colțul Acrei Colbul La Chei Coiful Moara Dracului Cojoci Cruci Genunea Crucei Scăriceana Balta cânelui supt Dealul Ursului Toancele Barnarul Jneamăt = jnemete obstacol Argestru = strânsură de surcele și gunoi aduse de apă Băda deasupra Dornei Abonat la "Răvașul" Ilie Miron Crucea Broșteni PARTEA a II-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
toate pline. Însfârșit metropolitanele cu zgomot de tunet și răpeziciune colosală: toate arhipline. Supt pământ, stațiunile luxoase și curate totul cu electricitate, fără fum, fără căldură, o frumuseță ș-o plăcere. Schutzmani tineri, chipeși și îndatoritori, în uniforme ireproșabile, cu coiful nou cu cocarde mari. Uniformele s-au păstrat și la alte îndeletniciri ale oamenilor: le vedem pretutindeni, purtate cu credință și seriozitate, ca și-n Germania imperială. Berării pline oameni în picioare, femei și bărbați, servindu-se singuri cu crenvürști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Suceava Hotin (Cetatea-Albă Chilia) Orheiu Roman Crăciuna. Albert craiu avea de sfetnic pe Buouaccorsi Cozmin 26 oct. 1497 În Ungaria în acest timp Vladislav, fiu al lui Cazimir; Voevod al Ardealului Bartolomeu Dragfi. Pieptar de piele de zimbru Zale și coif. Săgeata. Boerii țin în mare cinste arma albă. La începtul toamnei Septemvrie se bat zimbrii când se împărechiază cu vacile. Vițeii nasc în Maiu. Superstiții Cu prilejul popasului la o casă unde-i adusă o bătrână doftoroaie, care observă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nopțile nu lasă de loc în pace pe inamic prin neîncetate năvale și prăzi. * V. Veranțiu Armele principale ale Moldovenilor sunt: scutul, sulița, săgeata, ca la Tătari. Armătură solidă nu are nimeni. Puțini din cei mai avuți au za și coif de oțel. Dar în loc de armătură îmbracă fiecare o haină de in, umplută cu bumbac în grosime de 3-4 degete, mai ales în partea umerilor și până la coate, precum se poate vedea pe tapetele celor vechi, și cu cusături în ițe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
scăunele, șapte farfuriuțe, șapte ceșcute etc.; Educație muzicală povestirea drumului piticilor premisă în audiția/învățarea/actualizarea cântecului acestora; Activități plastice actualizarea, prin povestire, a secvenței în care sunt prezentați piticii poate constitui prima etapă a unei activități de confecționare a coifurilor piticilor, după cum cea în care este descrisă căsuța acestora poate fi punctul de plecare în realizarea/completarea unei machete care să reprezinte căsuța, poienița, pădurea etc.; * activizarea, dezvoltarea și nuanțarea vocabularului copiilor preșcolari; * actualizarea valențelor expresive ale limbii române; * fixarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
creastă deluroasă abruptă, puțin sinistră. Lângă han, pe malul râului Najerilla, cântă și dansează o formație locală. Muzica și costumele aparțin civilizației și culturii mexicane din perioada precolumbiană. Cât de impunători sunt bărbații ce poartă pe cap un fel de coifuri cu un penaj enorm, multicolor! Mă întreb ce păsări au pene atât de lungi și de frumoase, căci sunt mai lungi decât cele ale păunului pe care-l cunosc. Așa a decurs și cea de-a cincea zi a mea
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
să-l aveți odată ce încep efectele deshidratării. I-ar putea da cuiva ideea de a pleca. 12. Harta aeriană a zonei Vă poate ajuta să aprindeți focul sau ca hârtie igienică. Ar putea fi folosită pentru a vă face un coif de hârtie cu care să vă acoperiți capul. Ar putea, de asemenea, avea valoare distractivă. Trebuie să rețineți că este complet nefolositoare și periculoasă pentru că ar putea să încurajeze unele persoane să plece. 13. Cartea intitulată „Animale comestibile în deșert
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
cu iataganul tău Înroșit, greu de sângele acestor ființe aflate Încă la „granița vieții”, a lucidității, În pragul atâtor frumuseți și miracole, de parcă ai fi un general roman sau grec ce se bate cu oștiri asiatice, sclipind În oțelurile și coifurile lor, purtați de cai vijelioși! Tu, un uriaș fals luptător, un Gulliver sângeros Învârtind paloșul tău fulgerător și orb, printre acești micuți În care se sting iute atâtea mari promisiuni și speranțe... ale noastre, ale tuturor! Bravo, bravo domine zeule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de cercetare, mai ales. În mitologia greacă, Atena este și zeița înțele pciunii, nebiruită în războaie, protectoare a artelor frumoase, a științei și a meșteșugurilor, ocrotitoare a ora șelor, născută, după legendă, din capul lui Zeus, gata înarmată cu scut, coif, lance și platoșă. Emblema zeiței Atena era bufnița, simbolul înțelepciunii. La romani ea s-a numit Minerva. Despre Athos se știe că este un munte în Grecia, în Peninsula Calcidică, locul unde se află o mulțime de mănăstiri ortodoxe, existente
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
I. E. Torouțiu” de Societatea Scriitorilor Români, în care va fi admis în aprilie 1935. Au urmat la scurt interval Eu, Tina și Adam (1935) și Femeia de la miezul nopții (1935, în colaborare cu Galia Faressova). Erau anunțate, de asemenea, Gara de Nord, Coiful de aur (roman pentru copii) și Orașul cu 3 000 de statui, care nu au mai apărut. Până la sfârșitul prematur i s-au mai tipărit trei traduceri: Cei trei mușchetari de Al. Dumas, Danton de Hermann Wendel și Maria Tereza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
atât de tragic în prizonieratul lituanian, a fost o lecție bine învățată de Ștefan, fiul său. Prins, probabil odată cu tatăl său, Ștefan primi, la 1 iulie 1394, la Chelm (Holm), în Polonia, să fie voievod al Moldovei. Pe lângă platoșa și coiful aurit, dăruite cu ocazia investirii sale, regele polon și ducele lituan îi oferiră să ia în căsătorie o lituană. Analele germane menționează că înrudirea voievodului moldovean cu casa Gedyminovicilor a avut ca scop obținerea ajutorului armat în arcași, care să
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Hugo, Coppée, Baudelaire. Un comentariu, neterminat, la Faust i-a apărut în „Convorbiri literare”. SCRIERI: Poezii, București, 1910; ed. București, 1914; Die Gedankenlyrik, Halle, 1913; ed. (Lirica de idei), tr. și pref. Marin Găiseanu, București, 1974; De-aș avea eu coiful din poveste, îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1965; Floare și genune, îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1968; Poezii, îngr. și pref. I.D. Bălan, București 1976; Eminescu. Faust, îngr. Dumitru Cerna, postfață Petru Poantă, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Trivale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
1989) BENIUC Mihai Beniuc și stelele (nota V. I.) „Înainte cunoscusem stelele roșii ale Kremlinului, cunoscusem stelele de aur ale eroilor sovietici în lupta pentru patrie și omenire, în munca socialistă cunoscuse fiecare din țara mea stelele de pe șepcile și coifurile soldaților sovietici, eliberatorii noștri. Acum am cunoscut prima stea lansată de om pe cer.“ (Viața românească, nr. 10, octombrie 1957) Realismul lui Mihai Beniuc (nota V. I.) „Totuși se ridică mereu la noi printre scriitori problema: viața așa cum este ea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ciomege la picioare și cădeau împreună cu călăreții care erau imediat dezarmați. Iar mulțimea, amețită de succes, întărâtată de conducătorii ce încurageau lupta din balconul caselor Roznovanu, devenea din ce în ce mai furioasă și mai compactă și înaintă spre palat învârtind în vârful ciomegelor coifurile cucerite de la soldați ca trofee de război. Atunci un regiment de infanterie se prezintă în fața răzvrătitorilor cu arma la braț. Am auzit trei sunete de trompete, trei somațiuni de retragere care au fost urmate de mii de urlete sălbatice și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
situată la vreo 15 Km de orașul Santo Domingo, undeva între Quito și coasta ecuadoriană. De ce? Locuitorii aparțin tribului Tsachilla, oameni roșii (Colorado) numiți astfel deoarece își bărbieresc capul pe părți, apoi adună părul rămas ca într-un fel de coif și îl vopsesc în roșu cu un fruct, achiote”. Aparent din întâmplare, Ingrid Cozma poposește la familia lui Alfonso Aguavil, șaman din tată n fiu, premisă necesară și suficientă pentru intrarea în spirala unei adevărate aventuri spirituale. După intrarea în
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cam la 15 km de orașul Santo Domingo, între Quito și coasta ecuadoriană. De ce? Locuitorii din Chiguilpe aparțin tribului Tsachilla, oameni roșii (Colorado) numiți astfel deoarece își bărbieresc capul pe părți, apoi aduna părul rămas ca într-un fel de coif și îl vopsesc în roșu cu semințele unui fruct, achiote Din spusele lui Maximiliano, majoritatea triburilor care își păstrează tradițiile în viața de zi cu zi sunt războinice sau închise lumii vestice; tribul Tsachilla este una din puținele excepții. Ideea
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
se întoarce la articolul ei cu și mai multă furie, trebuie să li se spună adevărul francezilor și franțuzoaicelor! Un vechi prieten, Geo, o întrerupe din ocupația ei febrilă. E foarte înalt, mai înalt ca de obicei, și poartă un coif. Ciudat acoperământ de cap pentru un istoric literar. Nu se apropie, rămâne încrustat în perete. "Geo, strigă ea, sunt înlănțuită de pat ca Prometeu de stânca lui!" Îl imploră să-i deslege încheieturile, măcar una: "E simplu, o să vezi." O
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]