1,198 matches
-
cap și buzduganul la spinare. Dumitru o rupe la sănătoasa după el, cu o sprinteneală de flăcău. Mitrică!! strigă Savastița. Nu mă lăsa, Mitrică!! se milogește ea. Întoarce-te Mitrică!!!... Savastiță, draga me!! Nu poci!! strigă moș Dumitru, țanțoș, cu coiful în cap și buzduganul la spinare. Mă cheamă Vodă-Ștefan!! Ai grijă de tine!! Să ne vedem sănătoși!! Și cu Petrică alături, pornesc la luptă cântând: "Hai frați! Hai frați! La năvală dați!" Savastița se lasă moale pe buturugă și izbucnește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se vede dintr-o parte în cealaltă, ca și cum turnul ar fi transparent; pare mai degrabă un dric cu geamuri mari. Deasupra turnului se ridică un acoperiș ascuțit care, se vede, a fost tot de tablă. Este atât de nepotrivit acest coif încât ar fi comic, dar pe această casă este îngrozitor de ciudat; ca și cum unui mort i s-ar pune pe cap un coif de clovn, de hârtie lucioasă și colorată. Deasupra coifului o săgeată de metal, care acum vreo două veacuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
se ridică un acoperiș ascuțit care, se vede, a fost tot de tablă. Este atât de nepotrivit acest coif încât ar fi comic, dar pe această casă este îngrozitor de ciudat; ca și cum unui mort i s-ar pune pe cap un coif de clovn, de hârtie lucioasă și colorată. Deasupra coifului o săgeată de metal, care acum vreo două veacuri arăta probabil în ce direcție bate vântul, a rămas înțepenită, arătând că aici nu se mai întâmplă nimic, istoria s-a oprit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fost tot de tablă. Este atât de nepotrivit acest coif încât ar fi comic, dar pe această casă este îngrozitor de ciudat; ca și cum unui mort i s-ar pune pe cap un coif de clovn, de hârtie lucioasă și colorată. Deasupra coifului o săgeată de metal, care acum vreo două veacuri arăta probabil în ce direcție bate vântul, a rămas înțepenită, arătând că aici nu se mai întâmplă nimic, istoria s-a oprit, vântul n-are decât să-și facă de cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Obsedat de ideea miturilor, Asachi a luat în mână cronicile moldovene și a dat materiei ei sens picaresc. În Dragoș totul este fabulos. În Cumania mică, în cetatea Romidava, stăpânește Haroboe, om fioros, nu mai puțin cavaler, cum îl arată coiful. Deși tătar, Haroboe este "cuprins de un simțimânt necunoscut până atunce" la vederea Brandei, mireasa trimisă de Domnul din Misia pentru fiul lui Dragoș. Toate peripețiile în jurul acestei călătorii sunt ariostești. De notat sanctuarul Dochiei, păzit de Nona, un soi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de zile. Pe a lui larg piept și spete avea zale ferecate, Iar albile sale plete preste ele răschirate. În a sa vânoasă mână greu buzdugan răsucea, A lui coapsă era-ncinsă cu pală urieșească; Iar pe cap el purta coiful, preste care strălucea Doi lei țiind cap de zimbru supt o coroană domnească. Iașul e stăpânit de un geniu imens, poetul are vedenia unor gloate fantomatice și teribile. Urmând pe Asachi, Stamati cultivă miturile naționale, însă cu mijloace superioare, cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
legături directe și nu-meroase pentru că egiptenii nu puteau accepta în religia lor elemente atît de impor-tante din religia geților dacă aceste popoare nu se cunoșteau bine și nu aveau moduri de gîndire compatibile. Ca dovadă arheologică este ,,ochiul interior” de pe coiful descoperit la Coțofenești datat în secolul Vll î.e.n., simbol religios care se găsește pe pereții multor temple din Egipt. Izvoarele grecești ne spun că Orfeu care ar fi trăit înainte de războiul Troiei, ar fi adăstat ceva vreme în această țară
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
neamurilor germane un sistem de spoliere prin impozite pe care aceștia nu l-au acceptat și au pus de o răzmerită. Guvernator peste aceste ținuturi nou trecute la ,,civilizație” era Varus care a trebuit să se împăuneze cu sabie și coif împotriva triburilor cheruscilor, brucților, chaților și marsilor iar cel care a clocit răscoala a fost cheruscul Arminius. În pădurea Teutoburg, generalul Ariminius împreună cu armata lui de răsculați i-a nimicit pe romani iar guvernatorul și-a spălat rușinea, punîndu-și capăt
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
prima este ocupată de decedat însoțit de o mulțime de obiecte din fier, argint aurit și aur iar în a doua au fost descoperite scheletele a doi cai și un car cu patru roți. Printre obiectele descoperite este și un coif din argint aurit care are imprimat obrăzarul drept un șoim aurit care ține în cioc un pește iar în ghiare un miel. Imaginea șoimului este foarte asemănătoare cu cea descoperită la Agighiol pe o cupă. Este pasărea de foc, fenixul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în cioc un pește iar în ghiare un miel. Imaginea șoimului este foarte asemănătoare cu cea descoperită la Agighiol pe o cupă. Este pasărea de foc, fenixul sau pasărea măiastră ce însoțea sufletul mortu- lui în lumea cealaltă. Pe fruntea coifului sînt doi ochi identici cu cei de pe coiful descoperit la Poiana Coțofenești datat pentru secolul Vll î.e.n. Tăblița menționată arată bunele relații care erau în acele vremuri între sarmați și geți și ele vor fi tot așa încă vreo 700
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
miel. Imaginea șoimului este foarte asemănătoare cu cea descoperită la Agighiol pe o cupă. Este pasărea de foc, fenixul sau pasărea măiastră ce însoțea sufletul mortu- lui în lumea cealaltă. Pe fruntea coifului sînt doi ochi identici cu cei de pe coiful descoperit la Poiana Coțofenești datat pentru secolul Vll î.e.n. Tăblița menționată arată bunele relații care erau în acele vremuri între sarmați și geți și ele vor fi tot așa încă vreo 700 de ani de nu le-ar fi cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mare, deci crește probabilitatea găsirii unei idei excepționale. Exemplu. Se consideră exercițiul creativ: „Care sunt toate utilizările unui ziar?”. Folosind brainstormingul simplu se obțin circa 20 de răspunsuri: informare, aprindere foc, învelire, împachetare, ștergere geamuri, avion hârtie, barcă de hârtie, coif, prindere muște, izolator electric, absorbție lichide, ștergere pe mâini, scos ceară, confetti, foiță țigări, spionaj, suport pentru papuci, semn distinctiv la o întâlnire, protecție suprafețe la văruit, decupat litere. În mod obișnuit, este greu de găsit un număr cu mult
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
să scoți pete de ceară; să absorbi lichide; să spionezi; să notezi ceva pe o margine; să faci o izolație electrică; să ștergi geamuri; înlocuitor de hârtie igienică; pentru lăsat un mesaj-parbriz, ușă; F: să ambalezi ceva; să faci un coif; să faci vaporașe; să faci un abajur; să fixezi o ușă la mobilier; să îl pui sub un picior de masă; să îl pui în buzunar; să faci o ghirlandă; G: să faci tipare; să decupezi o poză; să decupezi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
minute, douăzeci de soluții, vor fi găsite cel puțin 15 răspunsuri. Exemple de posibile răspunsuri: aprindere foc; informare; învelire; împachetare; ștergere geamuri; protecție suprafețe (suport pentru papuci, pe geamuri sau pe jos la văruit); avion din hârtie; barcă din hârtie; coif de hârtie; prindere muște; loc de notat idei (pe margini); izolator electric; împăturit sub picior de mobilă; pentru spionaj; absorbție lichide; ștergere pe mâini; confetti; decupaje de litere; semn distinctiv la o întâlnire; scos pete de ceară; foiță țigări; înlocuitor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
picătura de apă pe sticlă, spre deosebire de: nasture, minge. * Exerciții de creativitate. Proba 2 - Moduri de utilizare diferite (Anexa 15, pagina 334): Exemplu de originalitate pentru „un ziar”: „să-l rup când sunt furios” este un răspuns original, spre deosebire de: „să fac coifuri de hârtie”. Exemplu de apreciere a flexibilității pentru „o cărămidă”: a construi o casă, un gard, un turn sunt răspunsuri care aparțin aceleiași categorii; a construi o casă, a bloca o roată, a desena pe asfalt sunt răspunsuri din categorii
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
istoria relațiilor literare româno-maghiare], București, 1976. Ediții: Avram P. Todor, Confluențe literare româno-maghiare, pref. edit., București, 1983. Traduceri: B. Delavrancea, Novellák és elbeszélések [Nuvele și povestiri], București, 1956; Ștefan Bănulescu, Férfipróbák telén [Iarna bărbaților], București, 1968; Alexandru Șahighian, Az aranysisak [Coiful de aur], București, 1968; Jókai, Cluj, 1971; Petőfi Erdélyben [Petőfi în Transilvania], București, 1972 (în colaborare cu Mikó Imre); Tolnai Lajos Marosvásárhelyen, București, 1974 (în colaborare); Adrian Marino, Bevezetés az irodalomkritikába [Introducere în critica literară], București, 1979 (în colaborare cu
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
cei mici, scrisă în stil folcloric, sub formă de ghicitori, șarade, numărători ghidușe, poezii hazlii, care se integrează firesc narațiunilor adunate în Cartea cu minuni (1986), Bunicuța cu povești sau Carte pentru ochi de citit și urechi de ascultat (1988), Coiful magic (1990), Enciclopedia cu zâmbete (1991). SCRIERI: Roua sufletului, Chișinău, 1977; Vrei să-ți spun o poezie?, Chișinău, 1980; Folclor, Chișinău, 1981; Alt pământ pe lume nu-i, Chișinău, 1983; Greul pământului, Chișinău, 1986; Cartea cu minuni, Chișinău, 1986; Bunicuța
DRAGOMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286854_a_288183]
-
spun o poezie?, Chișinău, 1980; Folclor, Chișinău, 1981; Alt pământ pe lume nu-i, Chișinău, 1983; Greul pământului, Chișinău, 1986; Cartea cu minuni, Chișinău, 1986; Bunicuța cu povești sau Carte pentru ochi de citit și urechi de ascultat, Chișinău, 1988; Coiful magic, Chișinău, 1990; Enciclopedia cu zâmbete, Chișinău, 1991; Copii și păpădii, Chișinău, 1992; Toată lumea face baie, Chișinău, 1992. Repere bibliografice: Ion Vatamanu, Viața cuvântului, Chișinău, 1980, 173-175; Gheorghe Mazilu, „Alt pământ pe lume nu-i” de C. Dragomir, „Nistru”, 1984
DRAGOMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286854_a_288183]
-
Paul Păun, Gherasim Luca, Gellu Naum): „Pe dunele verzi de calcar va ploua astănoapte/ Vinul păstrat până azi într-o gură de mort/ trezi-va ținutul cu punți, strămutat într-un clopot/ O limbă de om va suna într-un coif cutezanța.// Și-așa vor veni într-un pas mai grăbit și copacii,/ s-aștepte o frunză cu glas, adusă-ntr-o urnă,/ solia coastei de somn trimisă mareei de steaguri./ Scăldată în ochii-ți să fie, să cred că murim
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
Hugo, Coppée, Baudelaire. Un comentariu, neterminat, la Faust i-a apărut în „Convorbiri literare”. SCRIERI: Poezii, București, 1910; ed. București, 1914; Die Gedankenlyrik, Halle, 1913; ed. (Lirica de idei), tr. și pref. Marin Găiseanu, București, 1974; De-aș avea eu coiful din poveste, îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1965; Floare și genune, îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1968; Poezii, îngr. și pref. I.D. Bălan, București 1976; Eminescu. Faust, îngr. Dumitru Cerna, postfață Petru Poantă, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Trivale
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
părți care se descompun ale unei mumii de aceea e asociat lui Anubis 15. Reputația acestui canid nu era deloc pozitivă în Orient, după cum atestă iconografia din cele mai vechi vremuri: "Încă dinaintea dinastiilor, sunt deja reprezentați alături de cadavre decapitate (coiful lui Gebelein), ei sunt considerați mâncătorii de cadavre tereștri tipici. Prin urmare, lor li se aruncă cadavrele tăiate în bucăți: "Am tăiat Răul și toate părțile lui au fost date la șacali". În plus, ei merg pe lângă oameni"16. Nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mirodenii și cu găini grase cât oile; pentru a-i veseli pe meseni, un pitic își făcu apariția dintr-o plăcintă; și cum nu mai pridideau cu pocalele fiindcă numărul oaspeților sporea mereu, până la urmă băură din cornuri și din coifuri. Oaspeții plecară în zori"379*. Primirea străinilor era întotdeauna făcută cu larghețe. Când castelanul zărea un trecător era trimis înaintea lui un valet și "străinul avea încredere, se abătea din drum". El "pleca cu un câștig frumușel și fără să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fură vitele lui Apollo, o face răsucindu-le urmele). Este servitorul zeilor olimpieni: face focul, taie lemne de foc, tranșează carnea, toarnă vinul; nu-l interesează prea mult normele demnității și mândriei. Elemente magice preistorice, care rămân apanajul lui Hermes, coiful și încălțările înaripate, contribuie la considerarea lui ulterioară ca mare vrăjitor și patronul magiei. Monumentul său - o grămadă de pietre la marginea drumului, unde din pietate trecătorii aruncau la trecere câte o piatră; numele - "cel de pe grămada de pietre"; pe
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cu o poftă devoratoare nicicînd văzută în lume... Înghițeau absolut totul, religii, piramide, triburi, idolatrii asemeni celor pe care le aduceau în marile lor ranițe... Pe unde treceau, pămîntul rămînea pîrjolit... Dar barbarilor le cădeau din cizme, din bărbi, din coifuri, din armuri, precum pietricelele, cuvintele luminoase ce au rămas aici strălucitoare... Limba. Am pierdut... Am cîștigat... Au luat aurul și ne-au lăsat aur... Au luat de toate și ne-au lăsat totul... Ne-au lăsat cuvintele" ( "Cuvîntul" în Mărturisesc
Poetica unui gînditor by Elena Lincan () [Corola-journal/Journalistic/13723_a_15048]
-
tot mai conservatoare, dacă nu de-a dreptul de extremă-dreaptă" mi se pare, să ni se ierte cuvîntul deloc politically correct, o prostie. S-o fi crezut dl Antohi revista Vetrei românești, aceea din care a iești, cu armură și coif cu tot, ca Minerva din țeasta lui Jupiter, dl Funar cu al său defunct-reînviat PUNR? Dacă e așa, înseamnă că n-a citit-o niciodată. Încă o remarcă: dl Antohi pare a exclude din discuție, ca și alții înaintea d-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15579_a_16904]