1,541 matches
-
avute în vedere de către educator/educatoare, în condițiile în care nu este foarte problematică realizarea lor în practică: aria de construcții cu cuburi mari; aria imaginației; aria senzorială (nisip, apă); aria bibliotecă colțul liniștit și colțul cărții, artele plastice (desen, colaje, pictură etc.); jocurile casei jocurile de rol și activitățile casei; muzica (instrumente muzicale, diferite obiecte cu care se pot produce sunete de diferite tipuri); gimnastica (aparate de sport); știința (colțul naturii vii) etc.; calculatoare; spațiul curții (Vrășmaș 1999: 75-76). 244
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ori din sala de clasă; - acțiuni de colectare a hârtiei, sticlei, deșeurilor textile sau a ambalajelor din materiale plastice; - dezbateri, întâlniri cu specialiști de la Ocolul Silvic, Agenția de Protecția Mediului, din ONG-uri de mediu, reprezentanți ai autorităților locale; - desene, colaje; - afișe-postere; - realizarea de proiecte (http://www.pagini-scolare.ro). Modalitățile prezentate mai sus se pot aplica și în învățământul primar. În gimnaziu și în liceu, elevii vin în contact cu biologia în mod continuu. Astfel din studiul botanicii, elevii au posibilitatea
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
lungi monologuri interioare de tip joycean. Nu lipsită de calități estetice, dar marcată ideologic se dovedește a fi piesa Credința (1980; Premiul „I. L. Caragiale” al Academiei Române), scrisă parțial în maniera lui Brecht. Recurgând la procedeele teatrului în teatru și ale colajului istoric, lucrarea, fără un conflict propriu-zis, dar nu și fără tensiune dramatică, propune dezbaterea principalelor momente ale domniei lui Carol I într-un proces literar viu și alert, în care se confruntă personaje istorice reale din trecut și altele actuale
COJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286323_a_287652]
-
nu în textele „constructiviste”), Ion Vinea, revărsând „prundiș” de figuri, construite altfel decât o cer poeticele tradiționale. Mizând, și el, pe virtuțile privirii, Ilarie Voronca face din aceasta, în volumele de după 1925, un fel de cameră de luat vederi. Rezultă colaje de imagini, derulate ca într-un film mut. În perioada constructivistă, atât Vinea cât și Voronca experimentează procedări ostentative, exhibiționiste, întrebuințând la propriu limbajul alfabetului Morse, manipulând clișee de limbaj modern tehnic, birocratic, monden, sportiv, medical, mimând teatralitatea, recurgând la
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
Sebastian, Eseuri, 472-483; Călinescu, Ist. lit. (1941), 830, Ist. lit. (1982), 914-915; Negoițescu, Scriitori, 349-356; Regman, Cărți, 88-93; Piru, Panorama, 503-506; Felea, Reflexii, 227-233; Vlad, Analiză-sinteză, 55-62; Cesereanu, Ipostaze, 116-128; Râpeanu, Interferențe, 171-175; Piru, Varia, I, 474-477, II, 407-410; Zaciu, Colaje, 77-81; Grigurcu, Idei, 37-42; Ungheanu, Pădurea, 233-242; Tomuș, Răsfrângeri, 119-120; George, Sfârșitul, I, 229-232, 277-285, II, 287-302, III, 95-103, 172-175, 253-255; Săndulescu, Citind, 202-209; Nițescu, Repere, 21-27; Piru, Reflexe, 246-250; Felea, Secțiuni, 387-390; Ciobanu, Critica, 201-211; Ungureanu, La umbra cărților
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
în timpul refugiului în Moldova (Pagini de pribegie, 1919) sau ca însoțitor al unei trupe a Teatrului Național din București în primul turneu în orașele eliberate (Prin Ardeal, 1919), se constituie într-o memorialistică originală, nu lipsită de interes documentar. Un colaj de relatări ale ofițerilor care au luptat în Transilvania și Ungaria și de reportaje formează substanța altor două volume intitulate Românii la Budapesta (1920). Notele de călătorie din Drumuri de lumină (1943) sunt scrise cu aceeași emfază literaturizantă, exprimând încântarea
COSMIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286438_a_287767]
-
acesta să se profileze odată cu primele două volume din Supraviețuiri (I-II, 1973-1977) și continuând cu alte „supraviețuiri”, Meseria de nuvelist (1980), Ficționarii (1983), Logica (1985) și Cap limpede (1989), cartea axială a acestei creații, modelată „ziaristic”, e un nesfârșit colaj de utopii și ratări, de sentimentalism, bovarism, cinism, oportunism și hedonism ideologic: adolescent marxist, răzvrătit antipatern din rațiuni de ostilitate față de mica burghezie, devorator de Malraux, Popa Nan, Sărindar și Camus. C. are mult din caragialianul Mitică, pe care știe
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
răzvrătit antipatern din rațiuni de ostilitate față de mica burghezie, devorator de Malraux, Popa Nan, Sărindar și Camus. C. are mult din caragialianul Mitică, pe care știe să-l acomodeze cu stalinismul și ceaușismul. Personajul prozelor „ficționarului” vede lumea ca un colaj suprarealist în culori de melodramă, dar nu fără distanțare autoironică. El își constată ridicolul avântului revoluționar de tinerețe, dar nu-l persiflează și nu-l tratează corosiv: nereușite sunt, aici, dorlotate, privirea se strecoară prin găurile țesăturii biografice și extrage
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
indecidabil între ludic și elegiac. Stări de spirit efemere sunt evocate printr-o comedie arcimboldescă a obiectelor care tind să se organizeze compunând lumi absurde și tandre, ca de desen animat sau videoclip. Peste puritatea sentimentului inițial e suprapus un colaj de «citate» din real, prelucrate prin savante manipulări stilistice. Apelul permanent la imaginar, fabricat însă și el din cele mai concrete detalii, dă poeziei aspectul specific artei postmoderne.” Debutul lui C. a fost bine susținut de critică, inclusiv când a
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
genial, Pentru glorie și franci). Altele osândesc mecanica dogmei și fățărnicia clerului ori procesele sociale nocive: lichelismul, paralizarea energiilor țării (Ploșnițele, Năpârca, Baroane, Omul cu ochii vineți). Desfigurarea bestială sau hidoasă a omului, traducând-o pe cea morală, paiațele anapoda, colajele eterogene, arătările cu o morfologie cvasifantastică, vermina foșgăitoare din pamflete trec în sfera vastei teme argheziene a apocalipsei. A. a realizat cea mai cutremurătoare panoramă a „materiei care se îneacă în propria-i putreziciune”. Valoarea excepțională a artei sale pamfletare
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
tematică, din volumul Iulia în iulie (1986). Prozatoarea nu își idealizează, dar nici nu își caricaturizează personajele, privite cu atenție, inteligență și umor. Lumea este reconstituită cu acuitate a notației realiste, prin acumularea detaliilor și printr-o rafinată tehnică a colajului. Din câteva trăsături sigure, B. schițează caractere și reface ambianța locurilor, din care se rețin unele interioare decrepit mateine sau străzile Bucureștiului, cu atmosferă uneori stranie, evocate și în paginile lui Bedros Horasangian sau ale lui Mircea Cărtărescu. Romanul Fototeca
BITTEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285751_a_287080]
-
ale dorinței, care se situează, după cum previne autorul, „în continuarea eseurilor din volumul Negru și alb”. După Eseuri critice, C. pare să se orienteze spre roman, publicând două romane-unicat ori romane-demonstrație. Primul, Un Burgtheater provincial (1984), este, în întregime, un colaj - în aparență - fără abateri și fără text-cadru auctorial (doar cu un Cuvânt înainte), o reunire de texte reale preexistente, neliterare (de la scrisori ori însemnări private până la citate consistente din scrieri de diferite facturi: vechi cronici turcești, alte documente medievale, Cronica
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
de fier și o bucată de marmură. Teama de naivitățile deterministe nu trebuie să ne împiedice să raportăm prolixitatea societăților noastre logoreice la abundența suporturilor, la miniaturizarea lor și la costurile lor din ce în ce mai mici. Sau, mai mult, promovarea procedeelor de colaj și de deturnare spre o artă politică universală (comună tuturor genurilor de expresie, de la cinematograf la arhitectură) la abundența reproducerilor, cu facilitățile de colectare și de decupaj ale suporturilor la domiciliu. Individualism, decontractare, umor, permisivitate; psihologie socială, sau proliferare a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în calea dezvoltării creativității plastice a elevilor. c) O condiție esențială a dezvoltării creativității plastice la elevi o constituie dezvoltarea gândirii artistico-plastice și a posibilităților de a materializa această gândire prin însușirea unor tehnici de lucru (exemplu: tehnica acuarelei, tempera, colajul și decolajul, desenul cu lumânarea etc). Familiarizarea elevilor cu unele tehnici de lucru și stăpânirea acestora le crează sentimentul propriei valori, sporindu-le încrederea în forțele proprii, în capacitatea lor de creație. Aceasta se răsfrânge pozitiv și la celelalte discipline
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
din jur); se poate obține și prin suprapunere sau îndoire a planșei este picături de culoare așezate anterior și prin dirijarea jetului de aer suflat liber. Pictura egipteană, miniaturile, arta icoanelor, vitraliul, gotic, lucrările lui Matisse, Gaugain, Mondrain, arta populară, colajul, sunt câteva exemple evidente ale folosirii petei plate. 2.4. Pictori și curente moderne ce au contribuit la dezvoltarea teoriei culorilor. De teoria culorilor s-au ocupat toți marii pictori, aducându-și aportul lor. Spre exemplu, valorile expresive pe care
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
suport umed; are ca și pata plată diferite semnificații, conferite de modul în care a fost realizată; nonculoare (pata plată sau picturală) a) Pata plată se poate construi cu ajutorul pensulei, realizând suprafețe mai mari sau mai mici, precum și prin tehnica colajului și a vitraliului. b) Pata picturală se poate obține prin urma lăsată de pensulă prin dirijarea jetului de aer suflat liber sau printr-un tub, pai: prin scurgerea aderentă precum și prin stropirea forțată a culorilor, prin suprapunerea sau îndoirea planșei
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
continuă într-o anumită măsură și când ne orientăm atenția și gândirea în altă direcție; este ceea ce se numește uneori fenomenul de perseverare. Tot în această fază elevii își însușesc prin diferite exerciții -joc, unele tehnici de lucru (acuarelă, tempera, colaj, modelaj etc). c) Iluminația sau inspirația este momentul central, crucial al procesului creator. Iluminația este un moment brusc și de scurtă durată, soluția apare spontan, fără conștiința modului de descoperire. Iluminația se bazează pe etape de acumulare activă, de pregătire
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
elevi a diferitelor tehnici plastice de lucru necesită anumite condiții materiale pe care învățătorul trebuie să le rezolve. Principalele tehnici cromatice de lucru sunt: a) tehnica culorilor uscate; b) tehnica culorilor umede; c) tehnica Origami; d) tehnica modelajului; e) tehnica colajului; f) tehnica " batikului pe hârtie"/ g) tehnica imprimării cu țesături rărite; h) tehnica picturii pe sticlă; i) tehnica mozaicului; k) tehnica monotipiei; l) tehnica linoritului. Învățătorul trebuie să-i ajute pe elevi să-și controleze, corecteze și adâncească priceperile și
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
au întreprins cercetări esențiale asupra rolului motivației intrinsece. În unele experimente, motivația a fost manipulată prin intermediul antrenamentului motivațional și al altor metode pentru a determina efectele ei asupra performanței creative, în cadrul unor probe cum ar fi compunerea de poezii sau colaje. Însă creativitatea nu doar necesită motivație, ci o și generează. Cercetările au relevat că performanța scolară crește atunci când rezultatele elevilor creativi sunt evaluate în funcție de capacitățile lor creative (Sternberg, Ferrari, Clinkenbeard și Grigorenko, 1996). Oferind posibilitatea de manifestare a creativiății, activitățile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
drept prezența altor persoane) și a supervizării (evaluarea așteptată din partea experților) asupra motivației intrinsece a indivizilor și asupra calității produselor creative. Variabilele dependente introduse în cercetare au inclus executarea unei sarcini verbale (un haiku în stil american) și a unui colaj. S-a apelat, în principal, la manipularea informațională - prin urmare, a tipului de instructaj acordat subiectului -, iar informațiile au fost însemnate pe un panou. Deoarece au fost anunțați că vor lucra împreună cu alte persoane (pentru testarea coacțiunii), subiecții au efectuat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
au efectuat, de exemplu, probele într-o sală în care scaunele erau astfel dispuse încât să sugereze iminența ocupării lor. Ca metodă de evaluare, subiecții au fost informați că poeziile haiku aveau să fie evaluate de experți în caligrafie, iar colajele de către artiști profesioniști. Rezultatele obținute au demonstrat că expectența evaluării a influențat atât calitatea poeziilor, cât și a colajelor create, deși impactul respectiv s-a observat asupra originalității, și nu asupra caracteristicilor tehnice ale produselor creative. Interogatoriul posttest a demonstrat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lor. Ca metodă de evaluare, subiecții au fost informați că poeziile haiku aveau să fie evaluate de experți în caligrafie, iar colajele de către artiști profesioniști. Rezultatele obținute au demonstrat că expectența evaluării a influențat atât calitatea poeziilor, cât și a colajelor create, deși impactul respectiv s-a observat asupra originalității, și nu asupra caracteristicilor tehnice ale produselor creative. Interogatoriul posttest a demonstrat că subiecții au fost relativ nemulțumiți de calitatea lucrărilor lor în condițiile de evaluare expectată. Un astfel de rezultat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și constrângerile extrinsece. Unul dintre primele studii de acest fel a încercat să stabilească dacă este sau nu afectată creativitatea atunci când creatorul se așteaptă ca rezultatul să-i fie evaluat. Amabile (1979) le-a cerut unor studente să facă niște colaje de hârtie „aiurite” în prezența unei constrângeri extrinsece (se așteptau la evaluare) și fără constrângere. Celor din grupul supus constrângerii li s-a spus că lucrările le vor fi evaluate de absolvenți ai unor institute de arte plastice; celor din
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
s-a spus că lucrările le vor fi evaluate de absolvenți ai unor institute de arte plastice; celor din grupul de control li s-a spus că cercetătorul care făcea testul era interesat de starea lor de spirit în timp ce fac colajul și că lucrarea nu va fi folosită ca sursă de informații. Ulterior, un juriu alcătuit din artiști plastici a notat colajele din punctul de vedere al gradului lor de creativitate, comparându-le între ele. Această tehnică, numită „a evaluării consensuale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
control li s-a spus că cercetătorul care făcea testul era interesat de starea lor de spirit în timp ce fac colajul și că lucrarea nu va fi folosită ca sursă de informații. Ulterior, un juriu alcătuit din artiști plastici a notat colajele din punctul de vedere al gradului lor de creativitate, comparându-le între ele. Această tehnică, numită „a evaluării consensuale” (Amabile, 1982b), le cere experților din domeniul respectiv să-și folosească părerile subiective despre creativitate și implică, în mod caracteristic, un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]