829 matches
-
de relații cu oamenii. Găsea doar povești aride în dosarele pe care le citea cu nesaț. îi cunoscuse prin această oglindă strâmbă și acum, după ce îi întâlnise și îi observase, i se păreau mai stranii decât obiectele pe care le colecționase. Ca un copil bătrân, lipsit de experiență, nu știa cum să se poarte, cum să le vorbească sau să și-i apropie. îl asculta și îi observa, tulburat de acest tărâm pe care voise să-l evite ca un mizantrop
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
destinul, aparent cenușii și mediocre ale gornistului scutit de fericiri extatice sau de necazuri grave, lipsit de drame, de neliniști sau de pasiuni răscolitoare au fost tot timpul înnobilate de amprenta tainică a vertebrei de delfin. Capitolul IX NU OBIECTE COLECȚIONASE BĂTRÂNUL, ci oameni, personaje stranii care se divulgau prin intermediul obiectelor lor. Obiectele sunt făcute de om după chipul și asemănarea sa. Ele înmagazinează, memorează și oglindesc energii și tensiuni preluate de la cei ce le creează și le folosesc, așa cum oglinda
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
păstrase memoria acestui transfer simbiotic, intim, monoton, lent dar definitiv, așa cum piatra șlefuită conține memoria logodnei sale seculare cu apa râului" (pag.131). Hermeneutica obiectelor, disciplină pe care eroul o învață de-a lungul narațiunii, îi arată că "nu obiecte colecționase bătrânul, ci oameni, personaje stranii care se divulgau prin intermediul obiectelor lor" (pag. 138). De la descifrarea biografiei gornistului în succesiunea de obiecte din lada care ilustrează coperta mai este un sigur pas până la închiderea narațiunii în bucla eternei reîntoarceri: transformarea eroului
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ele, comisionarul (obișnuit să lase mesajele altora să se rostească prin sine) devenit paznic, detestat și mereu respins de "prizonierul" său, se substituie acestuia, în urma unui schimb de cuvinte-obiecte, la fel cum bătrânul din a doua povestire devine "făt" nenăscut, colecționând obiecte-oameni. Este mai puțin important în ce fel ajunge Andrei Oișteanu să își populeze atât de convingător lumea, esențială fiind reușita sa. Mihaela URSA "APOSTROF", Nr. 10, oct. 1995, Cluj Recuperările prozei De ce moare lumea la Giurgiu? De literatură, monșer
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
în care tot sistemul de valori e spulberat și înlocuit, în care etichetele nu au noimă decât pe dosare, un spațiu unde chiar și numele, ținuta sau înfățișarea sunt ridicol de fără rost". Acum, ieșit la pensie, se hotărăște să colecționeze obiecte stranii. Diferitele capitole ale povestirii relatează expedițiile lui întru achiziționarea acestor obiecte stranii. Pretext epic foarte lax, întărit numai prin finalul care închide simetric cercul, lăsându l pe Arhivar să se întoarcă la locul primei sale expediții și să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
12 casete să se mai adauge unul, cel mai ciudat: cartea însăși. Straniu este tocmai universul ei, învecinat cu realismul, învecinat cu fantasticul, dar menținându-se permanent în propria-i incertitudine. Povestea Comisionarului e stranie și se încheie straniu, lucrurile colecționate de Arhivar sunt stranii, oamenii pe care-i întâlnește sunt stranii, istoriile lor bizare. Toți și toate încap într-o replică ionesciană, " Ce ciudat, ce bizar, ce coincidență!", cu toate variantele ei, desigur. [...] Andrei Oișteanu a vrut să scrie proză
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
-o cu gândul de a-mi face o bucurie și nu s-a înșelat. Nu greșesc dacă spun că am savurat cu interes tot mai sporit conținutul documentar din presa timpului nostru. Ca un adevărat Sisif, autorul mărturisește clar: „Am colecționat precum arhivarul, arheologul sau bibliotecarul, manuscrise, materiale de proză, imagini, informații publice, aducându-le la vedere pentru ca dumneavoastră să cunoașteți o dată în plus, să judecați ce a fost comunismul și activiștii cu sarcini speciale - securitatea”. Reușește să prezinte, împotrivirea și
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
care însă nu am aflat în ce moment iubirea a încetat să mai fie poveste. Cineva mi-a spus că ea plecase în capitală, unde se logodise deja și avea să se căsătorească în curând; iar el se apucase să colecționeze timbre și fluturi în jumătatea sa de apartament. Nu am vrut să par prea interesat de soarta lor, așa că de dimineață până spre asfințit stăteam din nou în balcon cu fluturii mei, citind tot felul de jurnale, fumând în neștire
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
comentariu unele aspecte - cum ar fi de pildă montarea instalației electrice În sobele de teracotă, În 1969, moda tonsurii, sau bulimia tatălui meu, prepararea unei băuturi răcoritoare din soc după o rețetă din Politika 1 - neașteptata lui manie de a colecționa mărci poștale, mai la bătrânețe, este interpretată ca o compensație la Îndelungata‑i imobilitate. Pentru ei era evident faptul că studierea timbrelor cu lupa era o explozie a fanteziei Înăbușite care adesea mocnește la firile liniștite și statornice, mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
galerii, saloane și coridoare care mie, obișnuit cu modesta locuință de familie din strada Santa Ana, mi se părea Escorialul În miniatură. Se vedea cît de colo cum don Gustavo, pe lîngă cărți, incunabule și tot soiul de tainice bibliografii, colecționa statui, tablouri și retabluri, ca să nu mai vorbim de o abundentă floră și faună. Am urmat-o pe Bernarda printr-o galerie debordînd de frunziș și de specimene de la tropice, care alcătuiau o adevărată seră. Geamurile galeriei cerneau o lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
fiu. O țigară? — Nu fumez. — Bine faci. Din nefericire, n-am nimic altceva să-ți ofer, Daniel. Glasul Îi era nisipos, rănit. TÎrșîia cuvintele și suna stins și Îndepărtat, ca discurile de șaptezeci și opt de turații pe minut pe care le colecționa Barceló. — De unde știți cum mă cheamă? — Știu multe despre tine. Numele contează cel mai puțin. — Ce mai știți? Aș putea să te surprind, Însă n-am nici timp, nici chef. E de-ajuns să-ți spun că ai ceva ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Sampath împrăștie cât putu din colecție în jurul său, echilibrând articolele cele mai prețioase în sus și-n jos pe picioare, unde ieșeau frumos în evidență în contrast cu pielea sa. După aproape o lună în livadă, ajunsese la concluzia că merita să colecționeze doar dacă trăia departe de ceea ce colecționa, nu și dacă trăia în mijlocul puzderiei de obiecte dorite, nu și dacă trăiai exact unde creștea sau se târa mereu pe lângă tine ceea ce iubea. În orice caz, cum să aduni ceva dacă tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
său, echilibrând articolele cele mai prețioase în sus și-n jos pe picioare, unde ieșeau frumos în evidență în contrast cu pielea sa. După aproape o lună în livadă, ajunsese la concluzia că merita să colecționeze doar dacă trăia departe de ceea ce colecționa, nu și dacă trăia în mijlocul puzderiei de obiecte dorite, nu și dacă trăiai exact unde creștea sau se târa mereu pe lângă tine ceea ce iubea. În orice caz, cum să aduni ceva dacă tot timpul își dorești, de fapt, să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
din Nürnberg aveau înfățișarea unor locuri care ar fi putut să fie sediile unor bresle mai mici. Erau pline de colecții de obiecte militare și alte relicve din trecut, iar pereții erau adesea împodobiți cu poze vechi și suvenire curioase colecționate de generații de proprietari, care nu prezentau mai mult interes pentru noi decât un set de tabele cu logaritmi. Însă, cel puțin, berea era bună, asta era ceva ce puteai spune întotdeauna despre Bavaria, iar la Blaue Flasche din Hall
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
aceleași elemente converg într-un ansamblu diferit. De când, adolescent încă, am băgat de seamă că privind grădinile smălțuite, învolburate în fundul tubului din oglinzi, capacitatea mea de a lua decizii practice și de a face previziuni riscante sporea, am început să colecționez caleidoscoape. Istoria acestui obiect, relativ recent (caleidoscopul a fost brevetat în 1817 de fizicianul scoțian Sir David Brewster, autor, între altele, al unui Treatise on New Philosophical Instruments), îmi încorseta colecția între limite cronologice înguste. Curând, însă, mi-am îndreptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
-l preocupă: a găsit două exemplare din cartea mea, Într-o rețea de linii ce etc., cu coperți identice, dar conținând două romane diferite. Unul e povestea unui profesor care nu suportă țârâitul telefonului, celălalt e povestea unui miliardar care colecționează caleidoscoape. Din păcate, nu-mi putea povesti mai mult, nici nu-mi putea arăta volumele, căci înainte de a le putea sfârși îi fuseseră furate amândouă, al doilea la mai puțin de un kilometru de aici. Era încă tulburat de acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de-a noastră s-a îndrăgostit până peste cap de un regizor renumit — dar nu, nu-ți spun cum îl cheamă, fiindcă sunt o persoană discretă — și nu-i stă în fire pentru că Adriana nu se atașează de bărbați, îi colecționează. Și, moț peste toate lucrurile pe care le-am auzit în seara asta, tocmai am aflat că sora mea — sora mea mai mică — va avea un copil. Se pare că tu și Leigh din New York ați avut să vă spuneți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
l-a sunat personal și i-a spus că vor veni o grămadă de mahări de la Hollywood care au colecții „impresionante“ de fotografii. P-ș vă spun, cred că Daphne a exagerat puțintel. Nu are decât un singur prieten care colecționează fotografii. În același timp, însă, Daphne exagerează totul, mai ales când vine vorba de vârsta ei. Susține că ar avea douăzeci și nouă de ani, dar se apropie mai degrabă de treizeci și nouă. În timp ce mă pregăteam pentru petrecere, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
555 3457. Sau pe mobilul cu număr european, care este 44 7768 935 476. Vă iubesc, mi-e dor de voi, cu alte cuvinte, pe curând. Cu așa un program infernal, stau și mă-ntreb cum de avea timp să colecționeze articole Pucci. Am hotărât să nu-i las nici un mesaj - la urma urmei, nu va fi ascultat decât peste o săptămână. Am încercat la numărul din Madrid și mi-a răspuns doamna Conassey. Am întrebat-o dacă pot să vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
l-am construit noi idealizat, lustruit, prin opoziție cu tot ce voia să ne bage în cap Ceaușescu. Harta din mintea noastră arată cam așa: Vestul, reprezentat pe larg, cu multe detalii (știu oameni care și-au petrecut mulți ani colecționând capace de bere sau cutii goale de țigări Made in West Germany), și undeva, într-un colț înghesuit, restul lumii. Ce știi tu despre teritoriul acela imens de la Moscova la Vladivostok? Pentru mine e o pată albă, deși reprezintă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
dai banii pe vechituri!!!... „«Pendula» este stâlpul casei”,spunea regretatul Andrei Ivanciu. De atunci dl.Pogon a mai achiziționat 2 pendule mai vechi. Nici una nu funcționează perfect.Dar în schimb dau un concert de alămuri la oră fixă.Deasemeni,a colecționat săbii diferite din mediul rural și le-a expus pe mai multe panoplii pe hol și în living-room.Poate cu astfel de săbii au luptat vitejește oștenii lui Ștefan cel Mare sau pandurii lui Tudor Vladimirescu împotriva năvălitorilor. Tot din
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
într-o nuanță de verde mai închisă decât cea a unei sticle. Storurile sunt în bleumarin, verde și carouri vișinii, iar pătura și fețele de pernă se asortează. Peste tot pe perete sunt agățate desene originale, pe care Ben le colecționează. O parte dintre ele au apărut în ziarele naționale, și toate au o tentă satirică. Înainte să întrebați, să știți că Ben nu-și permite asta, nu în acest moment. Dar e econom cu puținii bani pe care îi câștigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
supusă. Senzualitatea sa precoce și nonșalantă mă intriga într-un mod pentru care mă simțeam „spurcată“, cum ar fi zis bunică-mea. Însă acceptam să o primesc pe la mine, înduioșată de plocoanele pe care mi le aducea. Încetasem să mai colecționez junk, preferam acum ambalajele pline. Cu acest compromis, intrasem și eu în circuitul subteran al mărfurilor de lux: pastă de dinți, ciorapi fini, săpunuri, deodorante cu parfum de măr din Bulgaria și cam atât. Practicam trocul. Cum maică-mea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
nevoile sale de zi cu zi, își cheltuia aproape toți banii la cârciuma din colțul străzii, iar, cam o dată la două-trei luni, își mai cumpăra și câte o carte de la librărie, nu ca s o citească, ci ca s-o colecționeze, căci știa că întotdeauna o bibliotecă dă bine într-o casă. Astfel, deși avea o bibliotecă mică, era bine întocmită. Trecând, într-o bună zi, prin fața oglinzii celei mari de la intrare, elegantă și mândru înrămată în lemn de mahon, cu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
fetiță pe care o considerai complect neînsemnată. Tot pe atunci te apropiai de mine cu intenția de a fi a ta și nu s-a petrecut nimic în tine lipsit de luciditate. Ai exploatat puțin gândurile tale, despre moarte, unde colecționaseși atâtea cazuri, pentru ca să mă zăpăcești pe mine. Pe o femeie o zăpăcește totdeauna cineva pe care îl simte trist, își face iluzia că l-ar putea vindeca. - N-a fost o idee utilizată atunci pentru a te cuceri. Te-ai
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]