799 matches
-
Crăciun, cu sacul plin de cadouri. Sau poate, în lipsa mea, lasă cadourile sub brăduț. Sau va veni la noapte, împreună cu Pruncul Isus... E minunat Ajunul Crăciunului. Spiritul marii sărbători pătrunde în toate și ne face mai buni și mai generoși. Colindătorii îl vestesc pe Hristos, iar oamenii cântă bucuria minunatei vestiri.Voi cânta și eu din toată inima și-i voi mulțumi Domnului pentru glasul ce mi l-a dat. CRĂCIUN FERICIT - în anul acesta, în anul ce vine și în
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Întrebări: * Care este cea mai iubită sărbătoare a creștinilor? * Cum a pregătit Crăiasa Zăpezii natura în așteptarea acestei sărbători? * Cum s-a pregătit familia Ramonei pentru Crăciun? * Ce face Ramona și ce așteaptă ea? * Ce veste aduc, prin colindele lor, colindătorii? * De ce vrea fetița să-i mulțumească Domnului? 2) Desparte în silabe cuvintele de mai jos și precizează numărul de silabe și de litere pentru fiecare cuvânt. imediat spiritul strălucitoare colindătorii fluturi fulgi 3) Alcătuiește propoziții folosind cuvintele: necontenit, permanență, Moș
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
și ce așteaptă ea? * Ce veste aduc, prin colindele lor, colindătorii? * De ce vrea fetița să-i mulțumească Domnului? 2) Desparte în silabe cuvintele de mai jos și precizează numărul de silabe și de litere pentru fiecare cuvânt. imediat spiritul strălucitoare colindătorii fluturi fulgi 3) Alcătuiește propoziții folosind cuvintele: necontenit, permanență, Moș Crăciun, troiene, viscol. 4) Povestește în patru-cinci propoziții cum împodobești tu bradul de Crăciun. 5) Scrie zece cuvinte care să arate însușiri. 6) Scrie un gând frumos despre Crăciun. Furnicile
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
foc simt că m-aprinde!... În brațe mă ții, fulgeră văzduhul... La sînu-ți mă strângi, caz și îmi dau duhul!... De esența petrarchismului sunt lunga durată a iubirii înregistrată odată la numărul mistic nouă: De nouă ori până astăzi pământul colindător Au călătorit pe crugul soarelui nemișcător... De când am văzut cu ochii o muritoare a ta... îndoiala, confuzia între "prieteșug" și amor, marea solemnitate erotică. La Slănic, în decor alpestru, cu Munți înalți până la nouri, pâraie prin stânci vărsate, Codri de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din piele („chieile” - simple obrăzare), și cele de dată mai recentă - „tigvele” și „chipurile” (măști montante, ca niște sorcove imense). De la formele cele mai simple, cu două-trei personaje, jocurile cu măști au evoluat spre forme mai complexe, cu cete de colindători (alaiuri). Numele generic al acestora este variat: ceată, crilă, bandă (bantă), partie, malancă. Denumirile grupurilor provin, de asemenea, și de la măștile mai importante în jurul cărora s-au constituit alaiurile: Capra, Căiuții, Ursarii, Arnăuții, Damele etc. Unele cete aveau caracterul confreriilor
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
maghiare o fost mai omenoase, dar aia era tare rea... S-o dus și l-o adus pe comandant, că n-aveam voie să cântăm, să colindăm. Știți? Și o intrat comandantul și-o zis: „Să vină aici, Înaintea mea, colindătorii”. Eu m-am dus prima, că io am fost capul răutăților, că io le-am trezit pe toate. Și am fost vreo șase care ne-am anunțat c-am colindat... N-apăi ne-o scris și-o zis: „Nu-i nimic
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ochii împrejurul meu, văd că mai lipsește unul. Și tot astfel va fi până la cel din urmă. Crăciunul de la 1871?! Vârsta de atunci îl aștepta cu nerăbdare. De pe la ceasurile 10 din seară începea să răsune Bucureștiul de strigătele ascuțite ale colindătorilor în noaptea Ajunului. Pe vremea aceea, colindătorii erau copiii din mahalale, copiii oamenilor săraci cari ieșeau ca să aducă acasă, acolo unde erau vetrele mai reci și inimile mai pustii, tot ce puteau aduna ca mere, nuci și covrigi. 150 bucureștii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
unul. Și tot astfel va fi până la cel din urmă. Crăciunul de la 1871?! Vârsta de atunci îl aștepta cu nerăbdare. De pe la ceasurile 10 din seară începea să răsune Bucureștiul de strigătele ascuțite ale colindătorilor în noaptea Ajunului. Pe vremea aceea, colindătorii erau copiii din mahalale, copiii oamenilor săraci cari ieșeau ca să aducă acasă, acolo unde erau vetrele mai reci și inimile mai pustii, tot ce puteau aduna ca mere, nuci și covrigi. 150 bucureștii de altădată lucrări. Constantin Bosianu și Gh.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aceea obiceiul că și liceenii adunați în grupuri măricele, care de multe ori ajungeau până la 40, să plece cu Moș-Ajunul. Fiindcă erau, pe acea vreme, multe case care respectau datina și-și făceau o plăcere și o petrecere din primirea colindătorilor. Era actorul Pascaly care, de cu seară se instala în antretul casei, dindărătul unei mese mari pe care se aflau coșuri cu nuci, cu covrigi de cei mici, cu mere, cu pahare pentru vin, cu samovarul cu ceai. Și alăturea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ciocnea, dar și bea. Căci îi plăcea vinul cel bun pe care îl găseai în București pe vremurile acelea. Mai erau și alții, mai erau și altele. Diavolii de băieți cunoșteau oarecari tinere drăgălășenii bucureștene care respectau tradiția și primeau colindătorii. Într-un an oarecare ne-am adunat mulți, eram aproape de patruzeci, dar nu-mi mai aduc aminte de nici unul. Știu numai că printre noi era și Alexandru Macedonski. Tot ciocnind paharele prin casele pe unde trecusem, am ajuns destul de amețit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
știe). Partea de biografie evocată de ele duce în spate biografia completă a scriitorului. Ce ratat Ajun de An Nou acela al mersului, de la început poticnit, cu plugul! Popa Oșlobanu mai întâi, apoi nevasta lui Vasile Aniței îi obligă pe colindători, care dau numai peste oameni indispuși, să bată în retragere și în cele din urmă să se retragă definitiv pe la casele lor. După înmormântarea lui C., în bodjeucă, pe lângă manuscrise și bani, s-a găsit un obiect surprinzător, bizar, magic
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
riturilor negative în formulele-amenințări la români, ca și la alte popoare și Substratul mistic al descolindatului. În esență, descolindatul se îndrepta împotriva gazdelor avare, „care au încălcat o tradiție, pe care colectivitatea rustică o respecta cu sfințenie: buna primire a colindătorilor”. Cu obiectivitate, examinează - extrem de minuțios - faptele descolindatului, unele benigne, umoristice (autorul știa bine că realiza, totodată, un studiu al satirei populare), altele reprobabile, „ignobile răzbunări”, venind „în conflict cu cea mai elementară etică”. C. a vădit, în tot ceea ce a
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Nicolae, tinerii care organizau Cerbul porneau jocul, apoi, seara, bălul, la care participau și gospodării(familiile). Apoi, tot ei organizau jocul și bălul în a doua și a treia zi de Crăciun(în prima seară, mergeau cu Bereza, alai de colindători și lăutari, la fetele de măritat, unde, după colinde, urma jocul cu fata gazdei). În ajunul Anului Nou, după ce primeau autorizarea autorităților civile și binecuvântarea preotului, tinerii, unii, îmbrăcați în uniforme de ofițeri ai armatei române, alții, costumați în haiduci
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
și-a ales o fată certata cu bucătăria. În unele situații, se întâmplă că tânăra să refuze alaiul. „Cele care cred de cuviință că nu s-au pregătit suficient de bine pentru a primi oaspeții nu deschid ușa atunci când vin colindătorii“, spune profesorul. În acest caz, tânăra nu mai are ce căuta la jocul de a doua zi. „Dacă totuși vine, muzicanții cântă marșul de plecare, iar fata este scoasă de un flăcău din joc“, explică Dumitru Hriscu. Pe timp de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Cecan Victor (fiul lui Ștefan, născut la 18.12.1912 în localitatea Zahoreni, și Maria) și Raisa, născută la data de 27 octombrie 1969 în localitatea Orhei, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Orhei, Str. Colindătorilor nr. 27. (6.682/2003) Copii minori: Gîndac Marina, născută la data de 23.09.1991, și Gîndac Irina, născută la data de 8.02.1996. 262. Gîndea Andrei, fiul lui Mihail și Maria (fiica lui Ogor Constantin și Ecaterina
ORDIN nr. 741/C din 2 martie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209141_a_210470]
-
lui Valentin (fiul lui Petru, născut la 2.03.1927 în localitatea Poiana, și Ecaterina) și Maria, născut la data de 8 august 1979 în localitatea Teleșeu, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Orhei, Str. Colindătorilor nr. 62. (8.349/2003) 279. Gribincea Spiridon, fiul lui Veaceslav ( fiul lui Constantin, născut la 10.04.1936 în localitatea Leca, raionul Cantemir) și Vasilisa, născut la data de 26 aprilie 1984 în localitatea Cania, raionul Cahul, Republica Moldova, cetățean
ORDIN nr. 741/C din 2 martie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209141_a_210470]
-
e sufletul..., mi-e vocea suferindă Chiar și-n cei zori festivi când Moș- Ajun, Zevzec, mai crede că ne-aștepți în tindă. (De fapt, străbuna traistă o mai am - Drept suvenir de rustică noblețe -, Ci, cum să-ți vin, colindător, sub geam, Să-mi țâpi vreun púsi, de la catul zețe?) No, hai s-o-nchei, dorindu-mi-ți din plin: Serenități să ai, transtemporale! în timp ce eu, nici vorbă să suspin, Inclus în satul amneziei tale. Tiofania/1984 Mestecenii - pentru Popică-Viezure
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
Nicolae, tinerii care organizau Cerbul porneau jocul, apoi, seara, balul, la care participau și gospodarii(familiile). Apoi, tot ei organizau jocul și balul în a doua și a treia zi de Crăciun(în prima seară, mergeau cu Bereza, alai de colindători și lăutari, la fetele de măritat, unde, după colinde, urma jocul cu fata gazdei). În ajunul Anului Nou, după ce primeau autorizarea autorităților civile și binecuvântarea preotului, tinerii, unii, îmbrăcați în uniforme de ofițeri ai armatei române, alții, costumați în haiduci
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
și-a ales o fată certată cu bucătăria. În unele situații, se întâmplă ca tânăra să refuze alaiul. „Cele care cred de cuviință că nu s-au pregătit suficient de bine pentru a primi oaspeții nu deschid ușa atunci când vin colindătorii“, spune profesorul. În acest caz, tânăra nu mai are ce căuta la jocul de a doua zi. „Dacă totuși vine, muzicanții cântă marșul de plecare, iar fata este scoasă de un flăcău din joc“, explică Dumitru Hriscu. Pe timp de
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
parte sunt păstrate și condiționate de activitățile gospodărești și sărbătorile religioase. Obiceiurile religioase sunt bine păstrate și sunt corelate cu sărbătorile precum, Crăciunul, Bobotează, Duminica Floriilor, Paștele, Rusaliile, Sfântul Ilie. Astfel în ajunul Crăciunului, sărbătorit după ritul vechi, cetele de colindători și Viflaimul vestesc nașterea lui Isus, indiferent de confesiune religioasă a colindătorilor. De Bobotează s-a păstrat obiceiul sfințirii caselor și a întregii gospodării. De Paști se merge la biserică cu pască, ouă încondeiate, diferite preparate culinare tradiționale, unde sunt
Repedea, Maramureș () [Corola-website/Science/301586_a_302915]
-
religioase sunt bine păstrate și sunt corelate cu sărbătorile precum, Crăciunul, Bobotează, Duminica Floriilor, Paștele, Rusaliile, Sfântul Ilie. Astfel în ajunul Crăciunului, sărbătorit după ritul vechi, cetele de colindători și Viflaimul vestesc nașterea lui Isus, indiferent de confesiune religioasă a colindătorilor. De Bobotează s-a păstrat obiceiul sfințirii caselor și a întregii gospodării. De Paști se merge la biserică cu pască, ouă încondeiate, diferite preparate culinare tradiționale, unde sunt sfințite de preot, existând și un adevărat ritual de preparare a bucatelor
Repedea, Maramureș () [Corola-website/Science/301586_a_302915]
-
stabiliți, pentru a primi binecuvântarea preotului. Merg apoi să colinde preotul, primarul, dascălii și pădurarii, fetele de măritat, după care începe colindatul fiecărei gospodării. Pe drum de la o casă la alta, ceața merge manifestandu-se zgomotos. La intrarea în casă, colindătorii dau binețe în formule simple și adecvate momentului - "Bună seară lui Ajun" - apoi ceață se orânduiește pentru colindat stând pe scaune în jurul mesei, dar și în picioare, pe masa aflându-se darurile pregătite. În casa se cântă 1 - 3 colinde
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
a doua zi, la “nedeita”. Când se apropie Crăciunul și celelalte sărbători de iarnă, tinerii din sate se pregătesc cu mult timp înainte. Se strâng în fiecare seară, cu rândul, pe la casele fiecăruia dintre ei, unde fac repetiții la colinde. Colindătorii sunt organizați în cete, în funcție de vârstă, incepand cu grupul celor mici până la feciori de însurat. De remarcat că și conținutul colindelor diferă de la o grupa de colindători la alta. Colindul începe în seara de ajunul Crăciunului. Prima dată pornesc copii
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
seară, cu rândul, pe la casele fiecăruia dintre ei, unde fac repetiții la colinde. Colindătorii sunt organizați în cete, în funcție de vârstă, incepand cu grupul celor mici până la feciori de însurat. De remarcat că și conținutul colindelor diferă de la o grupa de colindători la alta. Colindul începe în seara de ajunul Crăciunului. Prima dată pornesc copii mai mici care merg cu “Steaua” sau cu “Craii”. Urmează apoi feciorii mari care trec din casă în casă și colinda numai la casele unde s-a
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
dată pornesc copii mai mici care merg cu “Steaua” sau cu “Craii”. Urmează apoi feciorii mari care trec din casă în casă și colinda numai la casele unde s-a obținut încuviințarea gazdei. După ce colinda în curte sau în casă, colindătorii sunt serviți cu țuică sau vin, primesc colăci, pecina și bani. Cu banii strânși își organizează la căminul cultural, a treia zi de Crăciun, seara, o mare petrecere cu care se încheie datina. Pot fi admirate cu ocazia nedeilor, nunților
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]