2,821 matches
-
talie. - Cât te-am căutat până te-am găsit!...Cum de nu mi-am dat seama că de fapt ești foarte aproape de mine, iar eu alergam după o himeră undeva departe... - Cât timp ți-a trebuit să mă descoperi!? Ai colindat Universul crezând că mă aflu printre aștri!? Abia când ai revenit pe Pământ ți-ai dat seama că eu sunt aici, jos, printre muritori, alături de tine! - De-acum vei fi numai și numai a mea! Se sărută apoi se ridică
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
Cântecul mistuit în primul plâns! Dar vârsta cântecului căruia și azi continuu să îi explorez și absorb știința și frumusețea începe de la colinde, cântecele mele de suflet. Acompaniată la chitară de tata, la fiecare Crăciun, încă de la trei ani îmi colindam bunicii, îi dădeam Moșului concerte și încă ceva: inspirată de concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena, făceam în fiecare an o variantă locală... „Concertul de la Brad”! Tata mă suia pe o masă, lângă brad, căci eram cât o
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
și-n jos. Am văzut câteva biserici vechi de lemn de pe la 1300, în Ieud și în Bârsana, am vizitat pe îndelete noile și bogatele mănăstiri Bârsana și Săpânța- Peri, am trecut pe la o palincărie locală (mai am și acum), am colindat din casă-n casă în Muzeul Satului din Sighetul Marmației. Singurul loc pe care am refuzat să-l vizităm a fost închisoarea din Sighet, deși ne fusese recomandată. Poate cu altă ocazie, mai sobră. Am lăsat la urmă o epigramă
UN CONCEDIU EPIGRAMATIC de DAN NOREA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349337_a_350666]
-
poli lumina taie ferestre sibilinic ceasurile își întind limbile inegale la asfințituri se iubește doar la timpul (mai mult ca ) perfect surdo-muți pe niște scaune prozaice dezbrăcați de ego-uri artefacte neutre de sentiment sună redundant a iubiri letale vocalele fistichii colindă somnambulic pe bulevardele goale amare sărate îmi (mai) simți tălpile iubind în nisipuri ? ce balast de sentimente se scrie agonic pe cele o mie de nopți ale pustei din noi o să plouă ca în sahara arid dă-mi sufletul nepictat
PLUS MINUS SENTIMENTE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349764_a_351093]
-
Șarului Dornei a fost înființat acum patru ani cu elevi de clasa a treia, ajungând în prezent la un efectiv de 16 soliști vocali și 5 chitariști. Are un repertoriu bogat alcătuit din colinde tradiționale culese din zona Șarul Dornei, colinde mai deosebite cântate de foștii deținuți politici pe versuri de Radu Gyr, colinde preluate din repertoriul lui Tudor Gheorghe și cântece de munte, printre care o baladă: „1. Rău mă dor ochii mă dor/ De durerea frunzelor/Refren: Și mă
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
proveni de la un verb din slava veche, ,,priuciti”, care are sensul de ,,a obișnui pe cineva, a învăța într-un anume fel, a face ceva, a domestici”. Din motive teritoriale, în Greblești se constituie câte două preuci de băieți care colindă fiecare câte o jumătate de sat, pentru ca nicio casă să nu rămână necolindată. Cel puțin pentru Țara Loviștei, nu este adevărată aserțiunea că cele două preuci s-ar fi format în vechime pe criterii de aparteneță socială (bogați-săraci) așa cum susține
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
necolindată. Cel puțin pentru Țara Loviștei, nu este adevărată aserțiunea că cele două preuci s-ar fi format în vechime pe criterii de aparteneță socială (bogați-săraci) așa cum susține Ov. Bârlea 21. De altfel, în Robești, satul fiind mai mic, a colindat dintotdeauna și colindă încă, o singură preucă. Casele sunt colindate la rând, fără deosebire de statutul social al celor care le locuiesc, cu excepția faptului că primul colindat din sat este preotul. De altfel, Biserica Ortodoxă Română nu a fost niciodată
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
pentru Țara Loviștei, nu este adevărată aserțiunea că cele două preuci s-ar fi format în vechime pe criterii de aparteneță socială (bogați-săraci) așa cum susține Ov. Bârlea 21. De altfel, în Robești, satul fiind mai mic, a colindat dintotdeauna și colindă încă, o singură preucă. Casele sunt colindate la rând, fără deosebire de statutul social al celor care le locuiesc, cu excepția faptului că primul colindat din sat este preotul. De altfel, Biserica Ortodoxă Română nu a fost niciodată în conflict deschis
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
că cele două preuci s-ar fi format în vechime pe criterii de aparteneță socială (bogați-săraci) așa cum susține Ov. Bârlea 21. De altfel, în Robești, satul fiind mai mic, a colindat dintotdeauna și colindă încă, o singură preucă. Casele sunt colindate la rând, fără deosebire de statutul social al celor care le locuiesc, cu excepția faptului că primul colindat din sat este preotul. De altfel, Biserica Ortodoxă Română nu a fost niciodată în conflict deschis cu obiceiul colindatului de Crăciun, dimpotrivă, biserica
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Greblești (,,iepe” - în celelalte sate ale comunei), desemnați să poarte ,,disagii” (desagii) în care se pun darurile în natură: colaci, cozonaci, afumături de porc, nuci, mere, băutură etc. În Priloage, un cătun aflat peste Olt de Robești, până prin anii ’80 colindau băieții din Greblești, iar după ce s-a construit puntea peste Olt, au început să colinde cei din Robești. A fi primit în rândul băieților care colindă de Crăciun, este o confirmare a maturității oricărui tânăr, a trecerii lui în categoria
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
pun darurile în natură: colaci, cozonaci, afumături de porc, nuci, mere, băutură etc. În Priloage, un cătun aflat peste Olt de Robești, până prin anii ’80 colindau băieții din Greblești, iar după ce s-a construit puntea peste Olt, au început să colinde cei din Robești. A fi primit în rândul băieților care colindă de Crăciun, este o confirmare a maturității oricărui tânăr, a trecerii lui în categoria ,,băieților de însurat”. Cântecele de Crăciun din Țara Loviștei sunt de mai multe feluri: cântecul
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
băutură etc. În Priloage, un cătun aflat peste Olt de Robești, până prin anii ’80 colindau băieții din Greblești, iar după ce s-a construit puntea peste Olt, au început să colinde cei din Robești. A fi primit în rândul băieților care colindă de Crăciun, este o confirmare a maturității oricărui tânăr, a trecerii lui în categoria ,,băieților de însurat”. Cântecele de Crăciun din Țara Loviștei sunt de mai multe feluri: cântecul de afară, cântecele din casă, cântecul de ieșire din casă și
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Nașterea Pruncului Iisus sau care, în general, au tematică religioasă, cele mai multe cântece sunt pentru băiatul de însurat sau fata de măritat din casa respectivă. Acestora li se urează împlinirea dorinței de a întâlni iubita, respectiv - iubitul potrivit. Dacă băieții care colindă știu că băiatul sau fata colindată de ei ,,umblă” cu o fată, respectiv cu un băiat anume, în finalul cântecului introduc numele celor doi spre hazul, și, uneori, spre surprinderea celor din casă, care atunci află că fiul sau fiica
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
general, au tematică religioasă, cele mai multe cântece sunt pentru băiatul de însurat sau fata de măritat din casa respectivă. Acestora li se urează împlinirea dorinței de a întâlni iubita, respectiv - iubitul potrivit. Dacă băieții care colindă știu că băiatul sau fata colindată de ei ,,umblă” cu o fată, respectiv cu un băiat anume, în finalul cântecului introduc numele celor doi spre hazul, și, uneori, spre surprinderea celor din casă, care atunci află că fiul sau fiica lor are o iubită, respectiv un
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
masă, (R), Parcă-i pom verde-nflorit, Primăvara de-nverzît, (R), Rodu’-n codru să rodească, Acest om să-mbogățască, (R); Ca măr dulce-n primăvară. Bună-i sara d-astă sară, (R), Sară bună, bună sară! După ce fiecare preucă termină de colindat jumătatea ei de sat (în Greblești acestea se numesc În Sat și Câmpuri), spre dimineață, băieții din ambele preuci se adună în fața bisericii și așteaptă să bată clopotele care vestesc Crăciunul și cheamă lumea la slujbă. De obicei, clopotele încep
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
o consoană aceasta este urmată de vocala ,,î”): Ce v-așa pripiț’, (x2) Voi, zâori de zâuă, (R), De vă revărsaț’? Cân’ voi bine știț’, Noaptea de-astă nopte, Noi nu ne-am somnat, Ci am tot umblat De am colindat, Munț’ șî văi adânci, Păduri mari șî stânci, Ca să ne vânăm, De-ale vânătoarii, Cerbi șî căprioare, Pasări zburătoare. Șî noi tot umblând, Nimic nevâzând, Nici neauzind, Nici cocoș’ cântând, Nici topor tăind, Nici câine lătrând, Nici popă tocând, Numa
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
scria, altfel nu-și amintea deloc textele respective. De altfel, această situație am consatat-o și eu fiindcă multe dintre cântecele de Crăciun pe care le-am îndrăgit încă din copilărie și, ajungând la tinerețe, când era posibil, le și cântam colindând satul cu băieții de însurat (,,Sus în plaiu’ muntelui” spre exemplu), le cunosc foarte bine și astăzi. Reamintim că aceste colinde, aceste cântece de Crăciun din Țara Loviștei sunt exclusiv creații populare orale și sunt puține lucrări care le menționează
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
în Limassol); o altfel de lume, puțin diferită de ceea ce văzuserăm până atunci în Cipru pentru că influența turcă se simțea din plin peste tot. Mădălina și-a cumpărat o pereche de șalvari, să fie-n ton cu locurile prin care colindam; negustorii te asaltau cu oferte și te făceau să te simți exact ca în renumitele bazare turcești de unde era imposibil să pleci fără a cumpăra măcar un mic souvenir. Am poposit la o cafenea și după ce am sorbit cu plăcere
NICOSIA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344500_a_345829]
-
cad în cer apoi să cer tot de la cer o cupă-n alb de viață pentru un fir de ață, și să mă alătur de alt răsărit prin spațiul adormit dintr-un zenit să mă încalț cu stele efemere ca să colind cu ele. Nu s-a putut! A tot căzut apusul din apus soarele a adormit în criptă peste cenușa din clepsidră și am rămas cu un picior peste pământ. Pământ! A strigat la mine un alt sine, sunt doar o
PRIVEAM ÎN SUS ŞI AM CĂZUT ÎN CER de PETRU JIPA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344552_a_345881]
-
Odaie, cameră unde se primesc musafirii de soi, toate acoperite cu ștergare curate și apretate, din borangic, sub privirile atente ale mănunchiului de busuioc așezat tot de Bunica deasupra Icoanei Maicii Domnului. Toată această atmosferă de înaltă și dumnezeiască Sărbătoare colinda apoi din Odaie în cămară, unde se îngrămădeau sarmalele, ceaunul mare cu ciorbă de pui, curcanul rumenit, friptura de vită, de rață, de gâscă, carnea de berbec sau de oaie stearpă, nu se sacrifica mielul fiindcă după tradiția strămoșească, zalmoxiană
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
scenele amintirilor trecute, după anii copilăriei, petrecuți în marea natură. Eminescu își revăzu dealurile molcome ale Ipoteștilor, codrul, văile, izvoarele, nopțile cu lună și cele fără lună când hoinărea pe la colibele prisăcarilor, zilele cu nori și zilele cu soare când colinda codrul cu izvoarele, serile fantastice de vară când stelele-i scăpărau în cale spre salcâmul tăinuitei lui dragoste cu fata Alupului, atunci când scârțâia-n aerul rece-al nopții cumpăna de la fântâna din vale, parcă auzea zbieretul mioarelor când se-ntorceau
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
Dar tu ești mereu călător Și strigătul meu S-a pierdut pe cale. Lasă-mă, să te iubesc! Regina În jur, mii de stele țes drum de mătase. Iubirea-ntre ele, regină rămase! Coboară în suflet și-i toată un zâmbet, colindă albită de dor, purtată de dulce fior. Două vieți Viețile noastre, două pâraie, cu albii bine croite, revărsându-și preaplinul din beția ploii care-a trecut. Libere, undeva pe bărăgane, șuvoaiele se îmbrățișează. Pentru câtă vreme însă?! Dedicație În cumpăna
CUVINTE DE IUBIRE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348151_a_349480]
-
vechi de cronici - burgul. În Schei devreme soarele răsare, Aici sosește mai târziu amurgul Și își strunește cu mândrie murgul Oricare „jun” pe drum de sărbătoare. Un Mureșan sunat-a „Deșteptarea”, Iar Pann face tiparniță și școală, „Balada Lunii” tot colindă zarea, Iar vremea ce se scurge-așa domoală Înalță mărturii netrecătoare - Chiar o Biserică turnată-n smoală. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Plai / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 314, Anul I, 10 noiembrie 2011. Drepturi de Autor
PLAI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348179_a_349508]
-
chiar de-s sărac și viața-i grea trăiesc cum pot ,ca un biet câine. Privesc la geamuri cum se-aprind steluțe-n brazi, fermecătoare, și în lumina lor cuprind mantaua nopții sclipitoare. Dar sunt în zdrențe îmbrăcat și când colind la orice casă, de toți atunci eu sunt spurcat prin noaptea rece ce se lasă. Ce pot să fac, așa sunt eu căci m-am născut în sărăcie privesc spre cer la Dumnezeu să mă trimiată-n veșnicie. Căci sunt scuipat
DUREREA DESTINULUI de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347581_a_348910]
-
fac când știu că am trăit? chiar dac-acuma trist eu zac în gânduri fericit. Când mă gândesc atât de mult cum ne-am iubit odată, și-acum tăcerea o ascult când știu că e curată. Cu tine nopți am colindat cuprinși în dor ferbinte, și în amor ne-am sărutat în râuri de cuvinte. Și dacă tu n-ai fi venit din marea depărtare, eu nu-ți eram nicicând iubit și tu o arătare. Așa a fost să ne-ntâlnim
NU AM UITAT de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347597_a_348926]