1,048 matches
-
să mi-o „comunice” și, la Întrebarea mea, febrilă se’nțelege, dacă „șeful cel mare” a adus vorba și de subsemnatul, a dat din cap, mințind, ca să mă „apere”, probabil. Amicul Matei, Însă, relaxat și profesându-și amuzat cinismul său colocvial, mi-a relatat cele de mai sus. Ca și În cazul termenului „retardat”, aruncat de frumoasa Geta Horodincă, scurta „execuție” a lui P. Georgescu m-a uimit, Înainte de a mă umili; și m-a umilit, bineînțeles, Înainte de a mă speria
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
temperament cu inducții pamfletare, dar totdeauna între parametrii rigorii și ai argumentelor, coroborează evenimente și personaje aparent disjuncte, într-o construcție perfect unitară. Prezentarea și problematizarea faptelor au caracter filmic și se dezvoltă contrapunctic, captivând și printr-un agreabil stil colocvial. Preluând aserțiunea lui N. Georgescu, că eminescologia suferă de lipsa interpretării critice a izvoarelor arhivistice, Theodor Codreanu constată cu tristețe că încă nu există o instituție națională, fie o catedră universitară, fie o altă formulă, destinată exclusiv lui Eminescu, așa cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și opinii ce se adresează în mod cert elitelor. Notorietăți ca Svetlana Matta, Mihail Petroveanu, Al. Piru, Eugen Lovinescu, Pompiliu Constantinescu, Petre Pandrea, George Călinescu, M. Mincu, Ov. S. Crohmălniceanu, Vladimir Streinu, Perpessicius, Tudor Vianu, Nicolae Manolescu ș.a. sunt situate colocvial, față în față la aceeași masă a dezbaterilor critice, în cadrul căreia Th. Codreanu este, pe rând, moderator, analist, critic și istoric literar, comentator. Meritul său fundamental constă în orientarea discursului spre sensuri și percepții estetice delimitate stilistic într-o manieră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
imaginea mamei, drama Basarabiei ș.a., dar cred că studiul cel mai important al lui Mihail Dolgan despre poet este Dialogismul discursului liric al lui Grigore Vieru, publicat în volumul Literatura română postbelică (1998). Într-adevăr, poezia lui Grigore Vieru este colocvială, iar nu monologală, ca în cazul majorității liricilor. S-ar putea să fie particularitatea cea mai pregnantă a tipului de modernitate cultivat de Vieru" (monografia recenzată, p. 66). Tot la M. Dolgan, Theodor Codreanu găsește inedită comparația "frapantă" pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
studenților, fiilor de muncitori și micii industriași. Fondurile administrate de Stelescu aveau ca proveniență grupul de generali de la „Cultul Patriei”, familia Caragea și unele persoane din elita Capitalei. Motivele despărțirii lui Stelescu de Codreanu au fost aflate în urma unei discuții colocviale la care au participat mai multe persoane. Primul motiv, de ordin personal, a fost că liderul legionar a stat ascuns „în timp ce frații mei de luptă erau închiși și omorâți”, iar al doilea a fost sarcina primită de Stelescu de a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
factură de telefon, închei că sînt obișnuită cu obiectul cultural, hîrtia în buzunar, canapeaua cu maturii pe automatizări și calculatoare, nimic personalizat, dialogul așa-zicînd viu, ceva-ceva se întîmplă, dar auzi-ne pe noi dacă vrei să știi ce! revino-ți colocvial ca să știi ce! faptele apostolilor și starea de Vechi Testament modificată cu ele, ce este pe loc nici secundei zburînd pe roate nu-i aparține, nu momente, monumente Caragiale! fasonate din priviri, cu expectativa puțin lucru, ochii la ziar, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lipsă, ies de la slujbă, îl țin de subsuori, dacă ba din contra, cîte minuni sînt, moarte era, pretinde, din străinătate, nălucit și elogiu, debit alolingv la țiganca Experiență, Bălinești după nume cunosc biserica în ruină, nu percepi decît confirmările, româna colocvială a suratei românizate de tot, eu mai tatonam combinații de limbaje, suficiența limbii de cultură a murit limbă de cultură, nu da voie la experiment, cabinetul medical deschis LV 8-15 elipsă inteligibilă, visa să fie Ceaușescu! în loc să facă k bărbat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
șef de catedră, dacă nu mă înșel, atunci când dădeam examenul. Și tot ieșea-intra, ieșea-intra. Eu eram în timpul examenului unul dintre asistentul asistentului Ignat: îi completam pe colegii mei, îi scoteam din încurcătură, făceam comentarii... S. B.: Era o atmosferă mai colocvială. D. T.: Și având în vedere că țineam aproape toate seminariile și mă dădeam șmecher acolo și atotcunoscător, eu credeam că e o simplă formalitate. Și a venit nervos domnul Todosia, țin minte, și mi-a pus o întrebare despre
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în general, profesori americani, sau formați în ambianța americană. Ușor de recunoscut datorită unor ticuri comune, ei au reușit să impună standarde didactice și comportamentale universale. Mai întâi, sunt, toți, hiper-relaxați (engl. „informal“). Îmbrăcați sport, vindecați de orice reflexe „catedratice“, colocviali până la argou, ei țin să se prezinte auditoriului ca niște băieți pragmatici, ușor abordabili, fără fasoane. Gesticulează amical, adoptă poziții destins-întâmplătoare, te tutuie, îți fac cu ochiul, înfruntă problemele dificile cu o voioșie demitizantă, matter of fact. Ideea e că
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ale unei căutări care nu vizează posesiunea, nici prestigiul „de aparat“. Lucrul cel mai semnificativ însă din întregul ansamblu e raportul dintre componentele lui. Cantitativ, accentul cade, firește, pe camerele de reprezentare, fie că e vorba de sufragerii pentru mese colocviale (în timpul cărora vinul de Franken era un personaj abundent), fie că e vorba de spații de expunere pentru achizițiile culturale ale gazdei. Dar viața adevărată a casei se petrece în altă parte. Ambianța în care gazda trăiește, lucrează și, în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
presei culturale românești, dar și în revistele din Capitală, alături de faptul că nu lipsește de la nici o manifestare mai răsărită, de la Constanța, la Săpânța; cine o cunoaște personal s-a obișnuit de mult cu neastâmpărul juvenil, ubicuitatea-i proverbială și agitația colocvială ca adevărată stare de agregare. Până și ritmul fragmentat și nervos al textelor sale trădează o ne-stare, să-i zic astfel, funciară. Orice editor păstrează, pentru uz propriu, o listă a debuturile petrecute sub privegherea sa și confirmate ulterior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
puterea de a se impune ei. Despre ce este vorba până la urmă? Lawrence o explică în termeni foarte plastici într-un eseu "Cocksure Women and Hensure Men", mai greu de tradus în limba română din cauza jocului de cuvinte în registrul colocvial. Ceea ce observă Lawrence, cu îngrijorare, este faptul că femeile devin transgresive, nu-și mai asumă rolul în sfera tradițională a casei, ba mai mult decât atât, au idei și, aș adăuga eu, ideile lor au și forță, de aceea ele
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
că încurajarea răspunsului permite formarea unei baze perfective în exprimarea viitoare. Din punct de vedere tehnic, după Voinescu I, se procedează astfel: În afaziile receptive este necesară refacerea, accesibilizarea și reorganizarea engramelor senzoriale și funcției paradigmatice. Stimulii auditivi au caracter colocvial întrebare - răspuns și se administrează bolnavului prin fraze, cu repetiții, asociate cu imagini, mimică, gesturi lăsând timp de decodificare a mesajului. Progresiv, se reduce complexitatea stimulului verbal spre propoziții scurte sau sintagme, până la forma sintetică a întrebării. Se poate asocia
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
se îmbină cu sugestii de morfologia culturii (Tipare de cultură, Atic și asiatică”, iar caracterizările unor opere (Sadoveanu, G. Călinescuă se impun prin îndrăznețe, deși armonioase forme cristalografice 4. 1 idem, p. 87-88 2 ibidem, p. 89-90 3 Cornel Regman - Colocvial, București, Editura Eminescu, 1976, pp. 42-50 4 idem, p. 50 109 În octombrie 1970, Mircea Martin 1 semna o caldă evocare cu titlul Un mandarin al spiritului (ca o curiozitate notăm faptul că evocarea este scrisă la timpul trecut, vorbind
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
adăugită, București, Editura Albatros, 1977, pp. 531533 Popa, Marian - Istoria literaturii române de azi pe mâine, versiune revizuită și augmentată, vol. I, vol. II, Editura SemnE, București, 2009 Raicu, Lucian - Structuri literare, București, Editura Eminescu, 1976, pp. 42-50 Regman, Cornel - Colocvial, București, Editura Eminescu, 1976, pp. 42-50 Rotaru, Ion - O istorie a literaturii române, vol. II( De la 1900 până la cel de-al doilea război mondială, București, Editura Minerva, 1972, pp. 750-757 Simion, Eugen - De la T. Maiorescu la G. Călinescu, Antologia criticilor
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
și structurile discontinue rezultă din setarea parametrică mixtă centru inițial / centrufinal, subiect al variației diacronice și diafazice (și, desigur, diastratice și diamezice): centrufinal pentru latina arhaică și pentru registrele formale, litere; centru inițial pentru latina timpurie și târzie și registrele colocviale subliterare (Ledgeway, 2012: 237; v. și Adams 2013). Setarea parametrică centru final (caracterizată prin disponibilitatea deplasărilor antilocale, roll-up movement, v. §2.3 infra) (Ledgeway 2015b, 2015d) în combinație cu nelexicalizarea directă prin determinanți a centrului D pentru grupul nominal (Bošković
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a presiunilor exercitate, precum și posibilităților de răspuns la impulsurile și presiunile resimțite. ANEXA nr. 1 Așa după cum am arătat, la locul de muncă una dintre sursele majore, dacă nu cea mai importantă, este reprezentată prin managerii (“șefii”, printr-o desemnare colocvială). Iată un model de chestionar ce poate fi administrat acestor șefi, pentru a evidenția care dintre comportamente sunt cauzatoare de presiuni asupra echipei (subordonaților), acordându-se un scor cuprins între 1 și 5: 1. Ați consumat vreodată fără rost timpul
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
urdă” etc. Oare nu însuși Orfeu a compus Miorița? Surprindem existența unui Orfeu al românilor. Orfismul modern îl regăsim și în lirica lui Barbu, în opera După melci. În aparență un text pentru copii, prin atmosfera ludică și prin limbajul colocvial, După melci reprezintă o întâmplare din viața unui copil și consecințele morale ale acesteia. Poemul începe cu o confesiune marcată de inocență: „Eram mult mai prost pe-atunci...”. Acesta, plecat în pădure, găsește un melc și vrea să se joace
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
voci din culise, vocile celor salvați în exil, scutiți de posibilele consecințe nefaste, de supravegherea vigilentă a cenzorului, unic, ignar exponent al unui public absent, într-o sală pustie. De aici caracterul drolatic al scrisorilor, mai abundente în anecdote, mai colocviale, cu mai multe referiri la viața personală a autorului, cu amănunte cotidiene, cu o latură narativ-memorialistică mai pregnantă decât paginile jurnalului, acestea mai dense în reflecții politice, istorice, filosofice, filologice, mai consistent eseistice. Eseul nu lipsește nici din scrisori (corespondența
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
poemului se apropie astfel ca structură și expresie de manifestele avangardei. E un refuz al tradiției poetice și o afirmare a necesității unei poezii lipsite de prejudecăți, de literaturizare forțată. Textul se construiește prin asocieri șocante, elemente ale limbajului cotidian, colocvial, cu valoarea depreciativă adesea, se descoperă indisolubil unite cu elemente care redau sfera poeticului ("igrasie din ploaie, rachiu din poem/ otravă murdară, țipătul spân"). Acumulările de astfel de sintagme contribuie la potențarea atmosferei de final de lume. Coșmarescul invadează universul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nu este decât o servitoare. Cahan nu ne spune. Și astfel speculațiile pot continua. Într-adevăr, Cahan ne lasă fără răspuns prin prezentul neconcludent, schițând acest mozaic al patosului imigranților. Un alt punct forte al său îl reprezintă surprinderea dialogului colocvial. În următorul pasaj, un ghicitor face negoț cu răvașe în Passover, în ghetoul evreiesc din cartierul Lower East Side din New York City. Din păcate, șoarecele lui captiv, care trage răvașele, selectează unul mai degrabă potrivit pentru un public romano-catolic decât
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
narativ făcută de către eminentul om de litere din secolul al XVI-lea. Apelul făcut de Kent către simțurile comune îi clasifică lucrarea drept jurnalism literar timpuriu în bogatul portret social scris nu numai în engleză ci și într-o tentă colocvială. De exemplu, în Sudbury un măcelar încearcă să danseze o milă împreună cu Kemp dar se lasă bătut, nefiind suficient de rezistent. Atunci, Kemp scrie: Când eu și el ne luam rămas bun, o femeiușcă de la țară fiind în mulțime, l-
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
doi lupi care mârâie unul la altul. (595) Pasajul e notabil din mai multe puncte de vedere. În primul rând Crane descrie ceea ce aude și vede dar nu se amestecă ca să ia interviuri și astfel să facă o digresiune jurnalistică. Colocvial, ceea ce ne oferă el este o felie de viață. În al doilea rând, schimbările au loc în lumina figurativă cu rezonanțe psihologice în care sunt introduse zâmbetele minerilor, "largi și luminoase", cu care este salutat ghidul lui Crane. În această
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care nu se încadrează în retorică sau în ceea ce controlează el, adică prezentul neconcludent al lui Bakhtin care se reflectă în rostirea întâmplătoare a oamenilor obișnuiți. În dorința lui de a observa fenomenele externe, aparent nestânjenit de retorica socială, retorica colocvială specifică lui Longstreet reflectă paradigma pozitivistă necesară, accentul fiind pus pe tragerea concluziilor din observarea lumii externe. Astfel, un alt motiv pentru eventuala excludere a jurnalismului ca tip de literatură a fost schimbarea percepției în ceea ce privește modalitatea și conținutul a ceea ce
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un obiect oarecare. Fuga de realitate propusă de Thomson este diferită și de escapismul citirii romanelor de dragoste istorice de tipul Lorna Doone, care a ținut obscenitățile brutale ale lumii la o distanță sigură, absolută; sau, pe un ton mai colocvial, "ochii care nu se văd se uită". Într-adevăr, Pattee consideră romanul Lorna Doone, scris de Richard D. Blackmore și publicat în 1869, opera care a pus bazele tradiției moderne a romanului de dragoste istoric (History 402), sugerând astfel că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]