1,214 matches
-
determinante pentru viața publică. Urmările le vedem. Neavând tradiții, nici patrie hotărâtă, ele urăsc trecutul, au rupt-o cu tradițiile; au prefăcut țara în mlaștină de scurgere pentru toate elementele nesănătoase ale străinătății. Azi deja fraternizează cu jidanii, mâine vor coloniza țara cu nemți, deși aceasta nu se poate întîmpla decât în socoteala poporului autohton. De acolo în fine demagogia descreierată și teoria de "om și om". Dacă - ceea ce nu se mai poate spera - Dumnezeu ar avea milă de această săracă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Lonyay nu există; membrii Camerei Comunelor nu au diurnele vândute la cămătari pe ani înainte, ca membrii ilustrului Parlament din Pesta; veniturile a zece lorzi sunt egale cu veniturile Ungariei întregi. Anglia n-are nevoie de coloniști străini, ea care colonizează lumea; în fine oameni de rasă engleză se numără cu sutele de milioane, nu sunt patru milioane și jumătate. Cine are puterea Angliei, averea și producțiunea ei și mai cu seamă mintea ei poate să-și dea și aerul ei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zeu sfîntul! De peste Dunăre sunt venisi acești d-ni, nu de la Brașov. Dar întrebarea noastră a fost: Ce ar fi devenit acești oameni daca, trecând Dunărea, s-ar fi oprit nu la București, ci la Brașov, daca s-ar fi colonizat nu în Țara Românească, ci în Ardeal. Nimic nu s-ar fi ales de ei fără îndoială. Numai în țara asta, a nimărui, covrigarii ajung prin politică milionari și pensionari reversibili. Luîndu-se după vorbele gazetei din București, "Kronstadter Zeitung" ne
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
când monarhul era primus inter pares, în a doua calitate acea elementară putere de formațiune a statelor, patria potestas. Iată dar viața unui popor mic, care se petrece în cadrul unui stup, cu una sau două emigrațiuni pe an cari se colonizează într-alte locuri sub regine nouă. Ba se poate introduce în mod artificial până și războiul civil în statul albinelor. Închizând două roiuri la un loc, ele intră în luptă, până ce una din regine cade - iată războiul de succesiune. Astfel
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
istorie, nici de drept public, și cari nu știu nici ce-i libertate, nici ce-i egalitate. Libertatea adevărată e un sentiment aproape religios. Daca nu se-ntîmpla ca, printre căutători de aur, jucători de cărți, bețivi și hoți, să se colonizeze în Statele Unite o ceată de puritani cari emigraseră din patria lor nu de mizerie, ci de sentiment religios, s-alegea praful de Statele Unite, precum s-alege de Mexic și de alte state din sud. Dar cum pricepeau acei oameni libertatea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se nasc goluri pe care le umplu străinii. De aci vine că imigrația, de la câteva sute de indivizi, precum era sub domniile vechi, au ajuns azi la 20 000 pe an. În fiece an un oraș întreg de străini se colonizează în țara noastră. Aceste orașe în migrațiune vor forma pe supușii fideli ai lui Carol II, pe expresia geografică a României actuale. Și acei oameni vor fi mai învățați decât Costineștii și mai cinstiți decât Mihăleștii, numai una nu vor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
excelentă prelegere ținută de o doctorandă din Franța despre torturile îngrozitoare la care-i supuneau indienii pe misionarii, soldații și coloniștii care le cădeau în mână. De altfel, am aflat că francezii care doreau să plece în Canada și să colonizeze imensitatea ei, erau avertizați încă din portul Nantes cam la ce pot să se aștepte dacă ar fi picat în mâinile sălbaticilor. Ore și ore întregi de tortură de un rafinament inuman. Totul ilustrat cu gravuri de epocă găsite în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ierarhia nu se termină aici. Orașul este creierul Întregii societăți: „orașul mare comandă totul: pacea, războiul, munca”. Fie că este vorba de o chestiune de vestimentație, de filosofie sau tehnologie, fie că este vorba de gusturi, orașul mare domină și colonizează provinciile: liniile de influență și comandă sunt Îndreptate exclusiv dinspre centru Înspre periferie. Nu există nici o ambiguitate În viziunea lui Le Corbusier asupra modului În care trebuie să funcționeze relațiile de autoritate: ierarhia prevalează Întotdeauna. Cu toate acestea, În vârful
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
P. P. Panaitescu considera “căci acesta a fost actul politic mai însemnat, care lămurește puterea și politica marelui domn. El a fost un mare colonizator de oșteni. Toate locurile pustii, adică fără proprietar, erau de drept ale domniei și domnul coloniza pe ele oșteni-plugari. Aceștia au format puterea de neînfrânt a domnului, înăuntru și în afară.” P. P. Panaitescu îi mai numește pe cei care îi colonizează domnul și “curteni”, “răzeși de oaste”. În realitate, Ștefan a dat în timpul domniei sale de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oșteni. Toate locurile pustii, adică fără proprietar, erau de drept ale domniei și domnul coloniza pe ele oșteni-plugari. Aceștia au format puterea de neînfrânt a domnului, înăuntru și în afară.” P. P. Panaitescu îi mai numește pe cei care îi colonizează domnul și “curteni”, “răzeși de oaste”. În realitate, Ștefan a dat în timpul domniei sale de 47 de ani doar 10 privilegii în care este vorba de dăruirea unor locuri în pustiu, alte trei locuri fiind menționate în documentele de după 1504. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
gândul de a întemeia acolo sate. Logofătul Mihul se dovedește a fi un boier bogat, care dispunea de venituri bănești, încât putea să cumpere și să întemeieze sate la granița cu Polonia. Era în interesul domnilor ca țara să fie colonizată încât, nu este exagerat să credem că efortul de colonizare s-a manifestat imediat după întemeierea țării. Colonizarea a fost favorizată și de faptul că țăranul român nu era legat de pământ, așa cum se întâmpla în alte state feudale. Odată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cea individuală. Altfel am avea a alege între domnia austriacă și cea rusească. Sub cea dintâi evreii ar intra în sate în număr mai mare decât astăzi, țăranii ar deveni servii lor, moșiile ar fi cumpărate de societăți de capitaliști, colonizate cu nemți, iar nația redusă la proletariat. - În cazul al doilea un ucaz ar șterge limba din biserică și stat, țăranul ar trăi mai bine, însă sub condiția ca să se rusifice; care din noi cum ar scrie, acolo i-ar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că protopărinții noștri nu-l tratau atât de rău precum se crede. Erau răzăși cei mai mulți - iobăgia are o altă origine. Când i se dăruia unui ostaș cu merite o moșie mai mare i se da și dreptul de a [o] coloniza. Domnii prindeau adesea oameni în război și i colonizau cu de a sila, mai ales din Polonia și dintre cazaci. Alții veneau de bună voie, găsind viața în Moldova mai dulce decât în Galiția. Eu sunt de opinie, ca răzășii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
precum se crede. Erau răzăși cei mai mulți - iobăgia are o altă origine. Când i se dăruia unui ostaș cu merite o moșie mai mare i se da și dreptul de a [o] coloniza. Domnii prindeau adesea oameni în război și i colonizau cu de a sila, mai ales din Polonia și dintre cazaci. Alții veneau de bună voie, găsind viața în Moldova mai dulce decât în Galiția. Eu sunt de opinie, ca răzășii era adevăratul element țărănesc în țările noastre și că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cea individuală. Altfel am avea [a] alege între domnia austriacă și cea rusască. Sub cea dendîi evreii ar intra în sate în număr mai mare decât astăzi, țăranii ar deveni servii lor, moșiile ar fi cumpărate de soțietăți de capitaliști, colonizate cu nemți, iar nația redusă la proletariat. În cazul al doilea un ucaz ar șterge limba din biserică și stat, țăranul ar trăi mai bine, însă sub condiția ca să se rusifice, care din noi, cum ar scrie, acolo i-ar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nimică, iar boierescul există și astăzi de facto. Când țăranii se treziră din beția permanentă pe câtă vreme le-au ajuns banii scoși de pe părticelele vândute, au trebuit să cerșească de lucru de la proprietari, pentru-a și ținea sufletul; deci au fost colonizați din nou de cătră proprietari. Pentru uzul unui ogor dat din nou, de pe care pot fi alungați în orice moment, țăranul face azi un boieresc mult mai greu decât înainte vreme. Deci s-au găsit și aici un modus vivendi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
artilerie sînt plasate În capete și la mijloc. Noi vom fi În bateria din capătul sudic, tunuri de 60. Toate astea ni le spune locotenentul pe un ton prietenos, ca și cum ar fi un motiv de mare bucurie, ar urma să colonizăm un colț de paradis. — Aici o să faceți instrucție, și tot aici o să stați, fiecare baterie are dormitorul ei și toate facilitățile ca să cazeze efectivul militar necesar. Și masa o luați tot aici, dar pentru mîncare va trebui să se deplaseze
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de putere, dominație economică ce capătă forma dependenței economice. La baza acestei dependențe a țărilor subdezvoltate stă fenomenul colonial, având drept consecință realitatea postcolonială. Hossein Malek sintetizează această situație astfel : „țările subdezvoltate sunt regiuni pe care țările industriale le-au colonizat sau exploatat, cea ce a determinat blocajul economiei lor, care s-a tradus în scăderea productivității (agricole și artizanale), întreruperea dezvoltării lor, adâncirea sărăciei și distorsiunea societăților” (Malek, 1992, p. 216) . Concluzia autorului citat este că țările subdezvoltate pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
parte, endoteliul intact este foarte rezistent la colonizarea bacteriană. Bacteriemia își are originea de cele mai multe ori la nivelul pielii, mucoaselor (în particular gingii), orofaringelui, tractului gastrointestinal, uretrei și vaginului. Capacitatea microorganismelor de a adera la trombul inițial, de a-l coloniza și de a se dezvolta, diferă enorm și depinde, printre alți factori, și de capacitatea acestor bacterii de a adera la fibronectină, o glicoproteină de suprafață care se găsește în multe celule, inclusiv în celulele endoteliale. Dacă microtrombul inițial este
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
și de a se dezvolta, diferă enorm și depinde, printre alți factori, și de capacitatea acestor bacterii de a adera la fibronectină, o glicoproteină de suprafață care se găsește în multe celule, inclusiv în celulele endoteliale. Dacă microtrombul inițial este colonizat astfel încât mecanismele de apărare celulare și umorale ale gazdei sunt depășite, urmează o dezvoltare vertiginoasă a acestuia și în câteva zile se formează o vegetație detectabilă macroscopic, care conține cantități impresionante de bacterii (de gradul 1010/g), plachete și leucocite
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
numai pe un risc crescut de-a lungul vieții de contractare a endocarditei infecțioase. 6. Administrarea antibioticelor numai pentru prevenirea endocarditei nu este recomandată pentru pacienții care sunt supuși unor proceduri de tract genito-urinar sau gastro-intestinal. Totuși, dacă urina este colonizată cu enterococ, eradicarea acestuia este recomandată înainte de un procedeu urinar invaziv. 7. O doză unică de 2 g de amoxicilină administrată 30-60 de minute înainte de procedură, rămâne regimul de elecție (alergia la penicilină și incapacitatea de a lua medicație orală
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
este reprezentată de partidul aflat la guvernare de atunci (PSD) care a declarat o sumă mult mai mică decât ceea ce s-a observat în urma procesului de monitorizare. Acest fapt nu este deloc surprinzător dacă luăm în considerare că partidul a colonizat foarte eficient resursele statului în acei ani și a dezvoltat rețele clientelistice conduse de așa-zișii "baroni locali", președinti ai consiliilor județene. Mai mult, marea diferență apare în principal pentru că APD a evaluat și discount-urile făcute de ziare partidului
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
sau mai mari, grupate în mijlocul unor conducători spirituali de tipul inegalabilului predicator și genialului scriitor care a fost protopopul Avvakum, ars de viu în anul 1628, împreună cu trei camarazi ai săi s-au retras în pădurile și mlaștinile nordului, au colonizat o bună parte a Siberiei, s-au îndreptat spre teritoriile «nimănui», aflate în zonele de tampon dintre cele trei mari imperii: Rusia, Turcia, Austria<ref id=”5”>Evseev, 2005, p. 23. </ref>”. Un alt moment critic pentru staroveri a fost
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
FILIP, Stelian (18.IX.1924, Islaz, j. Teleorman), poet și prozator. Este fiul Floarei (n. Mihăilă) și al lui Pandele Filip, țărani, apoi subofițer de jandarmi. În 1926 părinții săi sunt colonizați în comuna Tuzla, județul Constanța, unde F. face școala între 1932 și 1938. Își continuă studiile la Liceul Industrial, secția sculptură, din Constanța, iar între 1941 și 1945, la Liceul Industrial „Regele Mihai I” din București, secția electrotehnică. Urmează doi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
și mamiferelor. Căile principale de introducere de noi specii sunt: eliberarea, extinderea, contaminarea, „călătoria clandestină”, coridorul și introducerea spontană. Omul a transportat deliberat în decursul istoriei diferite specii utile de plante și animale domestice în regiunile pe care le-a colonizat, utilizându-le în agricultură, silvicultură, horticultură, zootehnie, acvacultură, etc. Alături de acestea, a introdus accidental numeroase alte specii care au cucerit noi teritorii, înlăturând speciile indigene. Avantajele erei tehnologice, dezvoltarea transporturilor și comerțului, s-au transformat de multe ori în dezavantaje
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]