5,219 matches
-
care posibilitățile devin infinite. Cu numai douăzeci și șase de litere ale alfabetului se pot scrie la fel de bine Odiseea, Divina Comedie, în căutarea timpului pierdut sau un raport al poliției, o scrisoare anonimă... Cuvinte distincte au unele litere comune, dar combinările acestora din urmă permit realizarea de sunete și sensuri diferite. Astfel, ligneux î„lemnoși”) și ignăs î„aprinși”) au niște litere în comun și prezintă o anumită omofonie, deși au semnificații total independente. La fel e și cu atomii: prea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de menținere în timp deoarece sunt supuse mai puțin schimbării. Prețul stabilității instituțiilor și al funcțiilor îndeplinite datorită acestei stabilități este rigiditatea. Pe de o parte, instituții precum universitatea, piața, sistemul de partide etc. oferă posibilități nelimitate de alegere prin combinarea resurselor și interacțiunilor posibile dintre ele. Pe de altă parte, însuși aranjamentul în sine, care generează atâtea opțiuni, trebuie să fie relativ imun față de alegere. Instituția banului, de exemplu, poate media nenumărate tranzacții tocmai pentru că nici unul dintre participanți nu poate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
marginea nivelurilor de analiză în relațiile internaționale probabil că remarca esențială este că ele nu se exclud reciproc și nu sunt alternative decât în intepretări izolate ale unor autori. Poziția dominantă în cadrul disciplinei este însă aceea a recunoașterii complementarității lor, combinarea lor având potențialul de a elimina inconvenientele fiecăruia în parte. În lumina acestei înțelegeri a utilității și modului de utilizare a nivelurilor de analiză, o explicație pertinentă a celui de-al doilea război mondial, ca exemplu repetat în capitolul de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o scară mondială (Hoffman, 1995, p. 160). Această perspectivă este cea mai răspândită în comunitatea academică, având o genealogie impresionantă, care-l include, printre alții, și pe Hans Morgenthau - pentru care nașterea idealismului în perioada interbelică este marcată de [proiectul] combinării raționalismului și liberalismului din domeniul politicii interne în arena politicii externe (Thies, 2002, p. 166). Suganami descria în 1989 același proces ca fiind rodul „analogiei domestice” prin care autorii liberali din perioada interbelică înțeleg explicarea fenomenelor politice și economice internaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
militante în constituirea lumii internaționale contemporane ș.a. Se cuvine poate, acum, să aducem și o nuanțare legată de metodologie. Deși una dintre cele mai viguroase critici la adresa constructivismului este eclectismul lui metodologic - care include metode cantiative, calitative, pozitiviste, post-pozitiviste sau combinarea lor sui generis -, în planul manierei de tratare a subiectelor, constructivismul accentuează rolul teoriilor constitutive ca fundamental distincte de teoriile cauzale și caracterul central al interpretării ca instrument de cunoaștere al teoriilor constitutive, spre deosebire de explicare, proprie teoriilor cauzale. Deși atât
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
partenerului, se pot provoca acțiuni de retaliere economică, conflict politic și declanșarea războiului (Levy, 1998, p. 150). În concluzie, așa cum s-a observat anterior, nici o teorie nu oferă o explicație multicauzală și completă asupra fenomenului conflictual în relații internaționale. Însă combinarea perspectivelor teoretice care ar lua în considerare cât mai multe variabile cauzale posibile oferă posibilitatea de a elabora explicații complexe referitoare la cauzele războaielor și precondiții pentru instaurarea păcii durabile. Noua generație de războaie Schimbările structurale la nivelul sistemului internațional
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
internaționale de la început de mileniu. În cadrul contemporan al disciplinei, aceste aspecte trasează linia de demarcație dintre pe de o parte, hiperglobaliști (sau radicali) și, pe de altă parte, sceptici, cărora li se alătură așa-zișii transformaționaliști, într-o tentativă de combinare și acomodare neutră axiologic a primelor două poziții. Într-o reproducere extrem de sintetică, cu rol mai degrabă prefațator pentru prezentul capitol, diferențele majore dintre cele trei perspective se prezintă astfel: în privința conceptualizării fenomenului, hiperglobaliștii consideră globalizarea o reorganizare fundamentală a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în cauză. Prin urmare, vizitele comunitare reprezintă un prilej pentru asistentul social să cunoască întreaga familie (structură, relații, roluri, comunicare etc.). Când copiii nu sunt dispuși sau nu se simt confortabil să vorbească despre problemele lor se poate apela la combinarea discuțiilor cu activități precum prezentarea de imagini video sau cărți cu povești. O modalitate simplă, dar eficientă o reprezintă tehnica celor cinci sentimente: tristețe, furie, fericire, frică și singurătate (Petre, op.cit., p. 45). Este foarte important să nu se anticipeze
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
în raport cu scopurile sistemului; factori specifici care determină natura postului: funcții, sarcini, operații, metode, procedee, strategii, standarde de cerințe, echipamente tehnice, amenajarea elementelor materiale în spațiul de muncă; factori de mediu: diviziunea muncii, concretizată în modul de repartizare a funcțiilor sistemului, combinarea activității indivizilor, legăturile dintre posturi. 3.2. De ce este nevoie de analiza muncii? Din definiția analizei muncii se poate desprinde faptul că ea furnizează mai multe tipuri de informații despre posturi (McCormick, 1976), referitoare la: activitățile de muncă - sarcini, obligații
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
este orientată spre modernizarea mașinilor și agregatelor, spre raționalizarea procedurilor, în vederea măriri randamentului și a eficienței; din perspectiva omului încadrat în acest proces, prin creșterea competenței, îmbogățirea cunoștințelor și a activității, pentru sporirea satisfacției și mulțumirii lui. Există și posibilitatea combinării celor două perspective. 3.7. Viitorul analizei muncii Postul a fost definit ca un set de sarcini bine determinate și legate între ele, care sunt executate contra unui salariu stabilit. În ultimii ani însă, conceptul de post a cunoscut schimbări
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de .36 iar studiile ce folosesc criterii obiective au obținut o validitate de .53. De remarcat este faptul că validitatea scalelor biografice aplicate femeilor este mai mare decât cea a scalelor aplicate bărbaților (.51 și .27). 4.3.3.2. Combinarea metodelor de selecție Niciodată un singur test sau o singură metodă nu va putea defini caracteristicile cerute de un post. Chiar și cea mai simplă muncă devine complexă dacă se combină capacitățile cu abilitățile cerute pentru ca o persoană să rămână
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizațional (Vlăsceanu, 1999). De-a lungul timpului multe persoane, oameni de știință și / sau manageri, ingineri, filosofi, sociologi și / sau psihologi au analizat organizațiile din diferite perspective, astfel încât s-au dezvoltat teorii și modele explicative diverse pe care, printr-o combinare inspirată, Robert Scott, în 1998, le încadrează în patru etape distincte ca evoluție istorică (localizate la intersecția a două axe a unei grile bidimensionale „rațional - social” și „închis - deschis”) având 2 criterii de analiză (primul criteriu este relația dintre organizații
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lor la reguli, legi, chiar la formule matematice; selecția științifică și perfecționarea progresivă a muncitorului - alegerea și selecția muncitorilor în funcție de însușirile lor fizice și intelectuale absolut necesare muncii, însoțită de instruirea lor pentru a putea ajunge muncitori de „primă clasă”; combinarea științei muncii cu forța de muncă selecționată și perfecționată științific - inducerea dorinței sau interesului muncitorilor pentru „știință”, pentru a se instrui și a progresa, fapt care poate fi realizat fie prin introducerea unor stimulente, fie prin comportamente amabile sau considerație
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ar putea preîntâmpina apariția conflictelor. Esența concepției tayloriste este rezumată de însuși creatorul ei în finalul lucrării Principles of Scientific Management: „Organizarea științifică nu comportă neapărat o mare inovație, nici o descoperire de fapte noi, extraordinare, ea constă într-o oarecare combinare de elemente care n-a fost încă făcută, în gruparea cunoștiințelor analizate și în clasarea lor sub formă de legi și reguli care constituie o știință; această știință este însoțită de o schimbare completă în atitudinile reciproce ale lucrătorilor și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
schimbare completă în atitudinile reciproce ale lucrătorilor și conducătorilor, nu numai în raport cu oamenii, dar și în raport cu responsabilitățile și îndatoririle. Rezultă o nouă repartiție a îndatoririlor și o cooperare strânsă și cordială, imposibil de obținut în vechiul sistem de conducere. Această combinare care constituie organizarea științifică poate fi astfel rezumată: știință în loc de empirism; armonie în loc de discordie; cooperare în loc de individualism; randament maxim în loc de producție scăzută; formarea fiecărui om, pentru a-l determina să obțină randament și prosperitate maximă” (Zlate, 2001, citat după ediția
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
originile și rațiunile existenței organizațiilor. Răspunsul pe care îl oferă reprezintă o conceptualizare a formării și schimbării instituționale, apelând în formularea explicațiilor pe de o parte la teoriile economice ale pieței și pe de altă parte la teoria organizațională. Prin combinarea unor elemente specifice celor două modalități de analiză, Williamson a ajuns la dezvoltarea unei „economii instituționale”, motiv pentru care este considerat un reprezentant al „noii teorii economice instituționale”, în varianta sa raționalistă. Din multitudinea tranzacțiilor existente într-o societate, unele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a modului de realizare a tranzacției depinde atât de informația disponibilă, cât și de costurile presupuse de eventuala necesitate a obținerii unor informații suplimentare. Alegerea modului de tranzacționare - prin raportare la costurile implicate de fiecare alternativă - depinde de modul de combinare a două seturi de factori: primul se referă la caracteristicile decidenților - raționalitatea limitată și oportunismul - iar cel de-al doilea set de factori are în vedere condițiile de mediu - complexitatea deciziilor, incertitudinea decidenților privind aspecte importante ale tranzacțiilor, numărul tranzacțiilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
îi va satisface și propriile trebuințe. Motivația pentru muncă a unui individ este determinată de o serie de factori motivaționali: intrinseci (individuali) și extrinseci (organizaționali). În modelul general al motivației (Rotaru, Prodan, 1998) prezentat în figura 12.3. observăm cum combinarea acestor factori va determina un comportament individual motivat (sau nu) în vederea obținerii performanțelor așteptate. Figura 12.3. Modelul general al motivației Din figura 12.3. rezultă un alt aspect important al motivației, și anume conotația managerială a acestui proces. Motivarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
le oferă cele mai mari avantaje (Lafaye, 1998; Nicholson, 1998). Teoria așteptării este construită în jurul a trei elemente de bază (figura 12.7.): așteptarea (relația efort-performanță), instrumentalitatea (relația performanță-rezultat) și valența (valoarea rezultatelor). Intensitatea ridicată a motivației va rezulta din combinarea celor trei componente, toate absolut necesare. Lipsa unui element (oricare dintre cele trei) va determina lipsa motivației. Cu alte cuvinte, pentru a fi motivat să desfășoare o anumită activitate, omul trebuie să valorizeze recompensa asociată, să creadă că poate îndeplini
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
personal iar satisfacția membrilor echipei este ridicată. Șefii evaluați bine pe dimensiunea inițierii de structură au echipe productive și par a fi mai bine evaluați de superiori (ibidem). Studiile Universității Ohio concep posibilitatea formării a patru stiluri de conducere din combinarea celor două dimensiuni: considerare redusă cu inițiere intensă de structură, considerare intensă cu inițiere slabă a structurii, considerare și inițiere de structură reduse, respectiv considerare și inițiere de structură intense. Studiile Universității Michigan au clasificat liderii în două categorii, în funcție de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Oameni; 2. Sarcină; 3. Tehnologie; 4. Structură; 5. Strategie. Acest sistem se folosește pentru a organiza abordările schimbării organizaționale în mai multe categorii: Abordări axate pe oameni; Abordări axate pe sarcini și tehnologie; Abordări axate pe structură și strategie. O combinare bine condusă și coordonată a acestor abordări este deseori necesară pentru a produce o schimbare efectivă. O schimbare organizațională de succes folosește uneori toate aceste abordări, în același timp. PREGĂTIREA PENTRU SCHIMBARE Orice program de schimbare necesită o evaluare atentă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la acestea nu este luată în considerare cel mai adesea. Mai mult, apartenența asociativă poate fi calculată în funcție de perioade diferite de timp: prezent, trecut, anumite intervale de timp sau chiar viitor (intenții viitoare). Măsurarea participării asociative poate fi realizată prin combinarea celor trei dimensiuni rezultând o serie largă de indicatori ai participării asociative, de unde și posibilitatea unor concluzii diferite. De exemplu, dacă avem în vedere și calitatea de membru de sindicat sau în comitetul asociației de proprietari/locatari, rezultă o participare
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
față de 44%), să participe la o grevă ilegală (9% față de 24%), să ocupe clădiri/fabrici (6% față de 16%) (WVS și EVS, 1999/2000). Pe de altă parte însă, potențialul de participare la demonstrații legale este practic același (56% față de 54%). Combinarea răspunsurilor populației cu trimitere la toate formele de protest permite construirea unei tipologii a disponibilității pentru această manifestare. În urma unei analize „cluster” au rezultat trei tipuri clar definite. Primul tip, cel al antiprotestatarilor absoluți cu o pondere de 43% din
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
100 Participarea la demonstrații / greve ilegale 1 98 1 100 Ocuparea unor clădiri / fabrici 0,4 98,5 1 100 Blocarea străzilor 1 98 1 100 Greva foamei 0,5 98,3 1 100 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Combinarea răspunsurilor populației cu trimitere la toate formele de protest permite construirea unei tipologii a protestului efectiv ( REF Ref508775816 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 19). În urma unei analize „cluster” au rezultat din nou trei tipuri clar definite. Primul tip, cel al antiprotestatarilor efectivi
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
47%) și votanți „partizani” (31%). Cele două tipologii sunt puternic legate, votanții pragmatici tinzând să aibă nivele de încredere mai degrabă scăzută, cei partizani ridicată, non-votanții să nu aibă încredere, iar ignoranții să nu poată aprecia nivelul de încredere. Prin combinarea tipologiilor, rezultă trei tipuri mari de alegători: „pragmatic cu încredere mare” (27%), „partizan cu încredere mare” (24%) și „pragmatic cu încredere scăzută” (14%), categorii din care se recrutează și cea mai mare parte a votanților cu ocazia diferitelor alegeri. Apartenența
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]