1,437 matches
-
clar și comentarii pertinente și convingătoare. O atenție deosebită se acordă prozelor fantastice, considerate și cele mai izbutite, criticul studiindu-le din perspectiva „relației metafizice dintre eros și tanatos”. Încearcă totuși să recupereze și prozele mai puțin realizate ale autorului comentat. Astfel, noutatea romanului Steaua Bunei Speranțe ar consta în „cultul pentru dragoste, înțeleasă în sens larg, drept apropiere între oameni, indiferent de scopurile ce i-au antrenat în război și deasupra oricăror determinări naționaliste”. Pamfletul ca discurs literar (1999) este
MUNTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
funcționează ca lector de limba română la Universitatea Paris IV-Sorbona, iar între 1999 și 2001, în calitate de cercetător invitat, la Institutul de Romanistică al Universității din Jena. Debutează cu articole și comentarii în 1977, la revista „Opinia studențească”. Studii, cronici, traduceri comentate i-au mai apărut în „Cronica”, „Caietele Eminescu”, „Tribuna”, „Anuar de lingvistică, istorie literară și folclor”, „Analele științifice ale Universității «Al.I. Cuza»” (la care din 1995 este redactor responsabil), „Limba română”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Limba română” (Chișinău), „Dacoromania
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
piesei Valiza cu fluturi (1975) la Teatrul Național din București, pentru care i s-au cerut nenumărate modificări în text, în ciuda subiectului „pe linie”, autorul se declară tentat să renunțe la prezența pe scenă. I se editează, în seria „Teatru comentat” a Editurii Eminescu, volumul Misterul Agamemnon (1981; Premiul Uniunii Scriitorilor), care conține o selecție reprezentativă a producției sale dramatice și a comentariilor critice dedicate acesteia. O încercare de a reprezenta piesa care dă titlul acestei antologii se soldează cu un
NAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288349_a_289678]
-
analizeze cât mai adecvat scrieri românești și străine (ale lui Marcel Proust, ale Virginiei Woolf) spre a le detecta laturi definitorii. În Giordano Bruno. Viața și opera (1947) obiectul se lărgește spre cuprinderea monografică a unei personalități, iar bibliografia, pertinent comentată, fixează originalitatea primului filosof modern care și-a îmbrăcat ideile în forme artistice. Nu o dată P. se oprește, în dezacord cu alți specialiști, asupra destinului unui gen, ca în Evoluția și formele genului liric (1968). Expunerea teoretică, susținută cu fragmente
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
critice realizate îndeosebi în lucrările Romanul condiției umane (1979) și Vârstele romanului (1992; Premiul Academiei Române). De la început, criticul se arată interesat mai ales de proză, în special de roman, și într-o măsură de critica literară, fără să ignore poezia, comentată însă mai rar. În ceea ce privește romanul, se referă, în primul rând, la problematica acestuia, temele fundamentale și la viziunea fiecăruia dintre autorii abordați. Suita de eseuri din Realitate și romanesc este, de fapt, un studiu sistematic în care se examinează „problema
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
ca profesor de greacă și latină, timp de treizeci și șapte de ani, la Craiova, Galați și București. Autor al unor manuale de gramatică elină, P. a tradus din Homer (Iliada, cartea I) și a publicat, în original, o ediție comentată a dialogului Kriton de Platon. În urma culegerilor efectuate pe baza cercetărilor directe, desfășurate după cele mai exigente metode ale timpului, P. a colaborat cu studii de folclor și etnografie la „Revista nouă”, „Convorbiri literare” și „Gazeta Transilvaniei”. Sunt de reținut
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
lui P. sunt, de fapt, micromonografii privitoare la scriitori optzeciști din Transilvania, concepute dintr-o perspectivă deopotrivă empatica și polemică. Dacă empatia dezvăluie un sistem de afinități elective, polemică țintește două mize complementare, ținând atât de statutul canonic al autorilor comentați, cât și de metodă de lectură a scrierilor acestora. Ambele componente sunt tematizate în introducerea la Între extreme. Pe de o parte, autorul denunță „critică tehnică” prin care a fost citită poezia optzecista, propunând în contrapartida o „critică de identificare
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
stilistică, estetică etc., într-o sinteză eseistică bogată în asocieri și disocieri, ce promovează puncte de vedere, ipoteze ori concluzii personale. Studiile nu sunt nicidecum niște istorii convențional descriptive, alcătuite prin enumerare de date de istorie literară și de rezumate comentate, ci analize preponderent teoretice, animate de bogăția și relevanța referirilor concrete și de ingeniozitatea unghiurilor de examinare și a conexiunilor stabilite. Romanului îi este reafirmat caracterul proteic, îi sunt relevate elasticitatea și fluiditatea poeticii, iar aceste însușiri sunt analizate în
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
-i artei capacitatea de a integra umanul în întreaga lui complexitate și rețea de determinări. Esteticianul uzează de o logică și de un lexic conceptual proprii, dificile - acesta fiind și unul din motivele pentru care opera lui a fost puțin comentată și uneori considerată drept o creație bizară și obscură. În tinerețe N. a tradus breviarul de estetică al lui Benedetto Croce și a mai transpus din Goethe, Machiavelli și Luigi Chiarelli. SCRIERI: Denii, București, 1919; Trei mistere, București, 1922; Vrajă
NENIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
complicat să izolezi impactul variabilei independente asupra celei dependente, precum și faptul că generalizarea largă a rezultatelor este mai îndoielnică. În literatura de specialitate există un număr mare de lucrări publicate care se pretind comparații empirice. Multe sunt însă narațiuni paralele comentate, lipsite de un design riguros, sau de o structură analitică. Unele sunt prezentate fără atenție suficientă față de selectarea de observații, nereușind să realizeze o variație reprezentativă a variabilei independente principale sau controale adecvate pentru variabilele care pot intra în competiție
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ca director al Arhivelor Statului în fundamentarea științifică a cercetărilor arhivistice românești. Lucrarea conturează portretul real, de o amplitudine impresionantă al lui B.P. Hasdeu. Pentru a defini personalitatea unor creatori români de seamă, O. a apelat și la metoda interviurilor comentate și a culegerilor de mărturii și amintiri. Volumul Lucian Blaga printre contemporani (1987), cu o dublă structură - memorialistică și istorico-literară -, reconstituie profilul marelui scriitor și filosof din perspectiva celor care l-au cunoscut ca om, poet, profesor, filosof, diplomat și
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
fi continuată cu Publicistica politică. 1869-1902 (I-II, 2001), Studii și articole de economie politică (I-II, 2002) și Folcloristica (I-II, 2003). Descoperind manuscrisele cenzurate ale lui Tudor Vianu, a alcătuit și o ediție completă din Dicționar de maxime comentat (1997). Prin cercetări întreprinse în biblioteci din Germania, ca și în reviste românești ale exilului, istoricul literar a identificat scrieri, documente literare și fonduri epistolare aparținând lui Grigore Nandriș, Pamfil Șeicaru și Alexandru I. Philippide, fructificate în ediții de mare
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
introd. edit., București, 2003; G. Călinescu, Oglinda constelată, București, 1990; Psalmii, tr. Mihail Sadoveanu, București, 1992; Mihail Sadoveanu, Drumuri basarabene, pref. edit., Chișinău, 1992; Ovidiu Papadima, O viziune românească a lumii, postfață edit., București, 1995; Tudor Vianu, Dicționar de maxime comentat, București, 1997; Eugen Lozovan, Dacia Sacra, tr. Mihai Popescu, București, 1998; Grigore Nandriș, 8 ani din viața României. 1940-1948, București, 2000; O radiografiere a exilului românesc. Corespondență emisă și primită de Grigore Nandriș. 1946-1967, București, 2000; Gh. I. Ciaușanu, Superstițiile
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
decât în poezie și în proză), mentorii și promotorii o. fiind critici din generațiile anterioare. În anii ’80 criticii debutau de regulă cu volume despre clasici ori cu eseuri de istorie sau teorie literară, în vreme ce beletristica optzecistă emergentă era descoperită, comentată, recomandată și validată de critici consacrați, precum Nicolae Manolescu, Eugen Simion ș.a. Prima exegeză panoramică nu numai a o., ci a întregii literaturi a tinerilor din deceniul al nouălea aparține totuși unui critic optzecist, Radu G. Țeposu, în Istoria tragică
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
G. Vernescu, P.S. Aurelian, V. Alecsandri, Ion Ghica, Titu Maiorescu, Dimitrie Geanni, Theodor Văcărescu. Revista dispune de câteva rubrici interesante: „Ecouri mondene”, „Teatru”, „Concerte”, „Modă”, „Sport”, „Gânduri”, „Cronica judiciară” ș.a. Cronici teatrale apar aproape în fiecare număr, fiind înregistrate și comentate principalele evenimente artistice din București și Iași, ceea ce sporește valoarea documentară a revistei. M.Pp.
LA ROUMANIE ILLUSTRÉE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287728_a_289057]
-
denumiri diferite pentru narațiunile legendare specifice fiecăruia dintre mediile amintite (Legenden față de Sagen), limba română le numește pe toate, nediferențiat, legende, oglindind o realitate specifică: întrepătrunderea curentă a nivelului scris cu cel oral. Grăitoare pentru aceste întrepătrunderi sunt chiar textele comentate, reunite și grupate în capitole despre Facerea lumii, Legende la Vechiul Testament, Legende la Noul Testament, Sfinți canonici și apocrifi, Între legendă și basme. „Deosebit de dificil este să stabilești pentru România hotarul dintre povestea orală religioasă (germ. religiöse Sage) și narațiunea scrisă
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
adus notorietatea cartea Enigmele miturilor astrale (1970). Aici este analizată erudit ipoteza paleoastronautică conform căreia Pământul a fost vizitat în trecutul îndepărtat de mai multe ori de extratereștri, urmele acestor vizite păstrându-se în memoria colectivă a unor popoare. Antologia comentată Miturile esențiale (1978) îl arată preocupat de cercetări de mitologie comparată și de istoria religiilor, iar Dicționar de mitologie generală (1983), amplificat în 1989 și revizuit în 1995, reprezintă o prețioasă sursă de documentare prin bogăția și calitatea informației și
KERNBACH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]
-
de a da un sens mișcării și transformărilor sociale din tranziție, o direcție și un mod de polarizare a unor semnificații sociale care sunt aureolate de un prestigiu greu contestabil. Sondajele de opinie, atitudinile general acceptabile social, problemele intens evidențiate, comentate și vizualizate de presă sau de liderii de opinie demonstrează asocierea cu opțiunile și realizările celor trei programe instituționale și cu eventuala lor promovare. Sunt însă și destule excepții sau abateri de la programele instituționale oficializate de stat. Mai întâi, să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Stancu, G. Bacovia, George Gregorian, V. Demetrius, Corneliu Moldovanu, Valeriu Bora, V. Ciocâlteu, G. Murnu, Marcel Romanescu, Emil Isac, Emil Dorian, George Dumitrescu, Sanda Movilă, Agatha Grigorescu-Bacovia, Sandu Tudor, Dragoș Protopopescu, Emil Riegler. Proza cunoaște același tratament: selecțiuni din volumele comentate, dar și titluri noi, printre semnatari fiind N. Davidescu, Mateiu I. Caragiale, Ion Agârbiceanu, Lucia Mantu, Gh. Brăescu, Ion Minulescu, George Cornea, Henriette Yvonne Stahl, Sanda Movilă, Jean Bart, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Dongorozi, Sărmanul Klopștock, Emanoil Bucuța, Adrian Hurmuz. Ca
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
se joacă piesa în trei acte Pavilionul cu umbre și, postum, în „Gândirea” (1935) se tipărește sub titlul Cel din urmă roman un fragment din Vămile văzduhului, proiect pe care scriitorul îl vedea drept opera sa fundamentală. Nuvelistica lui M., comentată extrem de aspru de E. Lovinescu și de G. Călinescu, care îi reproșează „truda de a îngrămădi «grozăvii» pentru a produce o obsesie, lipsă de discreție, de delicateță [...], beția de cuvinte, platitudinea de expresie ziaristică [...] și nepilduita masă de trivialitate ce
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
studiu care impresionează nu atât prin dimensiuni, cât prin acuratețea cercetării. E o minuțioasă prezentare a ideologiei gândiriste, urmărită diacronic, pe etape, plasată în contextul epocii, confruntată cu reacțiile pe care le-a determinat, dar este totodată o laborioasă inventariere comentată a literaturii apărute în „Gândirea”, organizată pe genuri literare, iar în cadrul genurilor, pe autori. Un capitol final situează „Gândirea” în context național și universal. Spirit de stânga, raționalist, atașat sincronismului mai degrabă decât tradiționalismului, favorabil unui „autohtonism deschis, receptiv, asimilator
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
cu băuturi tari, ca să se poată strecura neobservată în codru, spre a-și preveni fratele asupra primejdiei ce îl așteaptă. Miu nu se sperie și plănuiește, la rându-i, atragerea domnului, prin viclenie, într-o cursă și pedepsirea lui. Îndelung comentat este episodul travestirii haiducului în cioban, motiv larg răspândit în literatura populară balcanică. Haiducul așteaptă la răspântia drumului sosirea alaiului domnesc. Acțiunea se precipită, intervine nota senzațională, menită să stârnească interesul crescând al ascultătorilor. Întâlnirea dintre domn și Miu este
MIU HAIDUCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
la Daniel Turcea și Virgil Mazilescu sau la optzeciștii Mircea Cărtărescu, Elena Ștefoi, Liviu Ioan Stoiciu ș.a. SCRIERI: Cumpănă, București, 1968; Critice, I-II, București, 1969-1971; Calea robilor, București, 1970; Eterica noapte, București, 1972; Văile vegherii, București, 1974; Ion Barbu comentat, București, 1975; Poezie și generație, București, 1975; Discurs împotriva morții, București, 1977; Repere, București, 1977; I canti narrativi romeni. Analisi semiologica, Torino, 1977; I mondi sovrapposti. La modellizzazione spaziale nella fiaba romena, Torino, 1978; „Luceafărul” comentat, București, 1978; Pradă realului
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
București, 1974; Ion Barbu comentat, București, 1975; Poezie și generație, București, 1975; Discurs împotriva morții, București, 1977; Repere, București, 1977; I canti narrativi romeni. Analisi semiologica, Torino, 1977; I mondi sovrapposti. La modellizzazione spaziale nella fiaba romena, Torino, 1978; „Luceafărul” comentat, București, 1978; Pradă realului, București, 1980; Poesia romena d’avanguardia (în colaborare cu Marco Cugno), Milano, 1980; Ion Barbu. Eseu despre textualizarea poetică, București, 1981; Proba de gimnastică, București, 1982; La semiotica letteraria italiana, Milano, 1982; ed. (Semiotica literară italiană
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
București, 1980; Poesia romena d’avanguardia (în colaborare cu Marco Cugno), Milano, 1980; Ion Barbu. Eseu despre textualizarea poetică, București, 1981; Proba de gimnastică, București, 1982; La semiotica letteraria italiana, Milano, 1982; ed. (Semiotica literară italiană), București, 1983; Lucian Blaga comentat, București, 1983; Intermezzo, I-IV, postfață Octavian Soviany, București, Constanța, 1984-2002; Pradă realului, postfață Laurențiu Ulici, București, 1985; Eseu despre textul poetic, București, 1986; In agguato, îngr. Alfredo Giuliani, Milano, 1986; Mito-fiaba-canto narrativo. La trasformazione dei generi letterari, Roma, 1986
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]