1,413 matches
-
poporului, care duce la Înflorirea patriei noastre. Cu toată stima, V.N. Tomegea </citation> <citation author=”TOMOZEI Gh.” loc=”A R G E Ș Revistă de Cultură Pitești” data=”29.12.1972”> Stimate domnule Dimitriu, Vă mulțumesc pentru Scrisorile iluștrilor elegant comentate și generos oferite revistei noastre. Ele urmează să apară În numărul 3 (martie) și nădăjduiesc Într-o colaborare viitoare la fel de caldă. Îl rog prin dvs. pe domnul Vasile Popa despre care aud numai lucruri frumoase să aibe amabilitatea de a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
biograful/criticul său, duc o adevărată luptă pentru existență, fizică și culturală. În cazul lui B., criticul și romancierul „luptă” de aceeași parte, de multe ori cu arme din același arsenal: cartea are o structură programatic „muzicală”, asemenea operei autorului comentat, lucrează cu un instrumentar critic provenind din aria franceză - critica arhetipală (Gilbert Durand), teoreticienii Noului Roman (Jean Ricardou) -, de asemenea, contextul cultural în care se plasează este cel al culturii franceze (cu trimiteri la Beckett, Gide, Robbe-Grillet și alți scriitori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]
-
de sociologia literară, de biografism și istorism, pentru ca ulterior să cultive un impresionism superficial, derivat mai degrabă din temperament decât din convingere. Traseul critic de parcurs este, aproape întotdeauna, același: notarea impresiilor de lectură în vederea identificării trăsăturilor definitorii ale scriitorului comentat și emiterea unei judecăți de valoare, subminată deseori de subiectivism. Judecățile de valoare, oricât de personale în esență, au întotdeauna în sprijin analize și comentarii atente, adică argumente. C. pare a se conduce după regula de a-l legitima pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
și cea politică, Brătianu fiind cercetat de Comisia pentru epurarea învățământului superior și reușind cu greu (printr-un memoriu) să fie recunoscut nevinovat. Alte note bibliografice incitante sunt dedicate istoriei Ucrainei. Ceea ce surprinde este faptul că toate cele trei lucrări comentate sunt editate în Anglia și SUA, autorii lor aparținând probabil emigrației ucrainiene. O altă formă de rezistență istoriografică a lui Gh. Brătianu a fost organizarea revistei și Institutului de Istorie Universală „Nicolae Iorga”, unde semnalăm angajarea prin contract anual a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
A Guide to Information Sources, Book Tower, Gale Research Company, Detroit, Michigan, 1980; Josef J. Barton, Peasants and Strangers: Italians, Rumanians, and Slovaks in an American City. 1890-1950, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, 1975; Radu Toma, Românii din America. Bibliografie comentată, Asociația „România”, București, 1978; Romania and America: Cross-Cultural Perspectives, București, 1979; Alexandra Roceric, Language Maintenance within an American Ethnic Community. The Case of Romanian, The Romanian-American Heritage Center, Grass Lake - Jackson, Michigan, 1982; Radu R. Florescu (ed.), 100 Years of
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Institutul European, Iași, 1995, p. 315. Ibidem. Ibidem. Aureliu Ion Popescu, „Românii din America”, in Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul, 1918-1928, Cultura Națională, București, 1929, p. 623. Virgil C`ndea, „Cuv`nt `nainte”, in Radu Toma, Românii din America. Bibliografie comentată, ed.cit., p. III. Alexandru Nemoianu, op.cit., pp. 21, 23, 25. Ibidem, p. 7. René Gonnard, Essai sur l’histoire de l’émigration, Librairie Valois, Paris, 1928, pp. 13-14. Radu Toma, `napoi `n viitor. București - New York - București, Editura Globus, București
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu al persoanelor. -prima manifestare imediată a societății sportive ar fi comerțul; comerțul social al ideilor, al credințelor și al emoțiilor, mișcare socială, care a devenit extensibilă în a doua jumătate a secolul al XX-lea, prin intermediul televiziunii. Ar trebui comentată și funcția de distrugere a activității sportive, dar această realitate pare inclusă în relațiile cu forțele violente, neacceptate social, ori comentate prea puțin teoretic. Importantă rămâne evitarea devianței. O problemă specială a societății în perioada contemporană o reprezintă creșterea performanțelor
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
mișcare socială, care a devenit extensibilă în a doua jumătate a secolul al XX-lea, prin intermediul televiziunii. Ar trebui comentată și funcția de distrugere a activității sportive, dar această realitate pare inclusă în relațiile cu forțele violente, neacceptate social, ori comentate prea puțin teoretic. Importantă rămâne evitarea devianței. O problemă specială a societății în perioada contemporană o reprezintă creșterea performanțelor cu ajutorul dopajului în: - Factori de creștere. Sunt utilizați în scopuri terapeutice deja de mai mulți ani pentru a accelera cicatrizarea țesuturilor
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
care două segmente articulate între ele se îndepărtează unul de celălalt, se execută în plan sagital. Procesual trebuie vădită influența procedeelor de relație dintre public și corpul sportivului performant, trebuie menționată transferarea sportivilor în antrenori și arbitri sau finanțatori, trebuie comentată renunțarea la imaginea jocului ca euforie gratuită, căci reprezintă o dirijare a jocului, către un sistem de exerciții desfășurate pentru public și pentru antrenarea adrenalinei. Sporturile extreme se structurează pe un liniament special al valorilor epocii contemporane, reeditând nevoia de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
se succed următoarele mișcări: flexie, abductie, extensie și adducție. Corpul sportivului se modifică și devine ALTUL, FIIND RECOGNOSCIBIL SOCIAL. Se schimbă nu doar în funcție de vârstă, de condițiile sociale, economice, politice, naturale, ci prin VOINȚA ANTRENORULUI ȘI A SA PROPRIE. Trebuie comentată relația dintre trupuri, relație fizică și psihică (importantă de la șah, până la sporturi extreme): -cum poate fi înfrânt trupul propriu/trupurile coechipierilor/adversarilor, -cum poate fi ajutat trupul/trupurile coechipierilor/ adversarilor, -cum poate fi ajutat trupul/trupurile coechipierilor/ adversarilor, -cum poate
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Stancu, G. Bacovia, George Gregorian, V. Demetrius, Corneliu Moldovanu, Valeriu Bora, V. Ciocâlteu, G. Murnu, Marcel Romanescu, Emil Isac, Emil Dorian, George Dumitrescu, Sanda Movilă, Agatha Grigorescu-Bacovia, Sandu Tudor, Dragoș Protopopescu, Emil Riegler. Proza cunoaște același tratament: selecțiuni din volumele comentate, dar și titluri noi, printre semnatari fiind N. Davidescu, Mateiu I. Caragiale, Ion Agârbiceanu, Lucia Mantu, Gh. Brăescu, Ion Minulescu, George Cornea, Henriette Yvonne Stahl, Sanda Movilă, Jean Bart, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Dongorozi, Sărmanul Klopștock, Emanoil Bucuța, Adrian Hurmuz. Ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
române”. Are în vedere „imaginile constante”, „un set de cuvinte sau de sintagme simbolizante” ca, de pildă, „lumina”, „drumul”, „casa” etc., în călătoria lor de la I. Budai-Deleanu la Adrian Popescu și Mircea Dinescu. Pe temeiul concordanței și din interrelația momentelor comentate, criticul observă „existența unei estetici interne a poeziei românești [...], evoluând în corelație cu poezia însăși”. Demers desfășurat în evantai, Eseuri despre vârstele poeziei ordonează, prin aplicații succesive, o perspectivă unificatoare, într-o subtilă gradație. Sub aspectul geometriei interioare, o carte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
sălbatice și domestice și care posedă corespondenți c-Onc în genomul uman (tabelul 5-1). 5.2.3. Întrebări generate de descoperirea oncogenelor virale și celulare Dacă decada 1970-1980 a fost dominată de implementarea în arsenalul științific a celor trei mari descoperiri comentate mai înainte, după această dată și mai ales după 1990 au fost formulate o serie de întrebări ivite din necesitatea clarificării fenomenelor care au loc în carcinogeneză în general. În paginile ce urmează, ne vom limita doar la câteva asemenea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
1952, cu o căsătorie), Victor Eftimiu, Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu, F. Aderca. Tot acum (1945), reușește să publice în „Revista Fundațiilor Regale” piesa Preludiu la Electra, cu note autobiografice, și scrie altă piesă, Greșala sau Procurorul tiranului, rămasă în manuscris, comentată favorabil de Petru Comarnescu în „Universul literar”. În 1946, publică, în „Caiet de poezie”, supliment al „Revistei Fundațiilor Regale”, un ciclu de șapte poeme. Poemele sunt însoțite de o prezentare elogioasă făcută de Tudor Arghezi: „Asemăn poema Cetitorule cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
vreme articolul face deschiderea, pe prima pagină, a numărului și a seriei) față de scrierile „umanitariste”, „proletare”, dând seamă în primul rând de o propensiune către elitism literar, în termeni partizani însă, ținând de tematică, nu de calitatea artistică a textului comentat, iar în al doilea rând făcându-se ecoul spiritului unei epoci în care obsesia „bolșevismului” (sau a orice altceva care-i seamănă) sperie o societate aflată încă într-o fază „romantică” de capitalizare. Tot în primul număr, Lucian Blaga oferă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286619_a_287948]
-
este abordată în prezent, fiziologia poate fi intuitiv modelată ca o seamă de funcții stabilite între cauze și efecte (fig. 15). Se pot defini o multitudine de funcții de tipul, mai precis. Complexitatea unui astfel de tablou nu mai trebuie comentată. Mai mult, este cunoscut faptul că un același efect se poate datora mai multor cauze. Pentru a reprezenta în model acest fapt, mai trebuie introdusă o condiție; de pildă, la efectul Ej se poate ajunge într’o condiție de la cauza
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
că nu impozita venitul decât cu patru la sută; se cârtea în fine împotriva legii rurale: se reproșa proprietarilor că nu fac niciun sacrificiu. Toate aceste fapte, dintre care unele ar fi trecut neobservate în mod obișnuit, fură adunate și comentate când se dori să se descopere cauzele unei crime al cărei autor a rămas necunoscut până astăzi. Dl Catargiu nu avea niciun dușman personal; viața de familie a domniei-sale era exemplară, fără datorii, amante, lux înșelător, pasiunea jocului. Dacă i
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
6. .CULEGERE DE PROBLEME PENTRU CLASA CLASA A X A , EDITURA FAIR PARTNERS, 2005. 7. MATEMATICĂ CULEGERE DE PROBLEME PENTRU CLASA A XI-A EDIȚIA I, 2004, EDIȚIA A II-A 2007 8. TESTE DE MATEMATICĂ PENTRU BACALAUREAT REZOLVATE ȘI COMENTATE, EDITURA VENINE,2004 9. MATEMATICI ȘCOLARE ȘI APLICAȚII INTERDISCIPLINARE, EDITURA PARALELE 45,1999 10. MATEMATICĂ OLIMPIADE JUDEȚENE ȘI LOCALE, EDITURĂ TEMA, VOL. I A V-A, VOL. ÎI AVI-A, VOL. III, A VII-A , VOL. IV, A VIII-A
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
pe care o exercită prezența operatorului sau capacității acestuia de a crea o relație de încredere cu subiectul. În general, în anchetele orale ponderea nonrăspunsurilor este mai redusă decât în cele în scris. Una dintre cele mai uimitoare și mai comentate constatări din perioada de expansiune a studiilor pe bază de sondaj a fost și aceea a ușurinței cu care operatorii sunt primiți în casele oamenilor, chiar dacă acasă se găsește doar o femeie singură sau o persoană în vârstă, deci oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și analizei sub raport stilistic a scrierilor lui Ion Budai-Deleanu, Ion Creangă, Al. Macedonski, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, V. Voiculescu, Nicolae Labiș ș.a. Coordonează numeroase volume colective (Studii de limbă și stil, 1973 ș.a.), alcătuiește, în colaborare, antologii comentate (Amintiri din copilărie de Ion Creangă, 1976, Tudor Arghezi, Arte poetice, 1987), traduce din scriitorii latini Macrobiu și Vergiliu. Este membru al mai multor societăți științifice din țară și doctor honoris causa al Universității „Dunărea de Jos” din Galați (2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
de vers ori asupra unor procedee stilistice eminesciene. Alt volum, Neajungerea limbii. Comentarii la „Țiganiada” de I. Budai-Deleanu (2001), include o serie de studii al căror titlu e dat de un vers sau de o parte de vers din scrierea comentată, ținta lui T. fiind relevarea inventivității lexicale a autorului. Analiza filologică a cuvântului (sursa termenului, familia de cuvinte, evoluția semantică, relațiile sinonimice și antonimice, câmpurile lexicale, schimbările de categorie gramaticală etc.) e completată de interpretarea stilistică. Se identifică vocabule din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
Oproiu și Ioan I. Vrabie, care au oferit prezentări consistente ale personalităților foștilor noștri colegi Neculai Papaghiuc, respectiv Robert Ț. Vescan, însoțite și de liste de lucrări verificate cu ajutorul site-urilor MATHSCINET (Math. Reviews) și Zentralblatt für Mathematik și chiar comentate. D-na Conf.dr. Liliana Răileanu ne-a oferit un emoționant și impresionant omagiu pentru prietena să de suflet care a fost Prof. Elenă Vamanu-Pușcașu. Dr. Cătălin Calistru (de la Facultatea A&C a U.T.I.) a scris o frumoasă evocare dedicată
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
pînă la mijlocul anilor 1950 instrumentul principal al informării, cunoaște din acest moment un declin constant datorat mai multor factori: preferința tot mai mare a publicului pentru radio și televiziune, dispariția sau reducerea locurilor de întîlnire (cafenele, cercuri etc.) unde lectura comentată a ziarului constituia un moment important al vieții publice, scăderea interesului pentru scris, chiar apariția analfabetismului în anumite țări și anumite medii și de asemeni recentele constrîngeri financiare, într-adevăr, revoluția tehnică a procedeelor de editare (fotocompunerea, computerul, offsetul, transmiterea
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ale repaosului”, podoabe, dar și indicii ale unui alt mod de situare a omului în peisaj. Grădinile își păstrau aceleași funcții și când erau străbătute de pașii întristați ai văduvelor. Niște femei împovărate de îndatoriri „Capi de familie” Destul de mult comentata autonomie a văduvei - femeia eliberată (în fapt, de multe ori era vorba de o pseudo-eliberare, pentru că „grupul restrâns al familiei defunctului soț își întețea presiunile) de supravegherea unui bărbat arțăgos și avar - nu era, în fond, decât o instalare în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
artă „Regele Carol II”, București, 1939, p. 510. 621. Crestomație..., vol, I, p. 141. 622. Vezi Gh. Ceaușescu, în Crestomație..., vol. I, p. 143. 623. După Crestomație..., vol. I, p. 142. Pentru priviri mai largi asupra celor două texte oratorice comentate mai sus vezi Dan Horia Mazilu, Proza oratorică în literatura română veche, vol. I, Editura Minerva, București, 1987, p. 7 și urm; Dan Horia Mazilu, Recitind literatura română veche, vol. II, Editura Universității din București, București, 1998, pp. 438-443, 444
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]