1,698 matches
-
în gând); acțiunile sunt efectuate în funcție de posibilitățile pacientului, fără grabă, dar cu atenția îndreptată asupra fiecărei mișcări; numărul de repetări trebuie să crească treptat, atât pentru segmentul afectat, cât și pentru cel sănătos; îmbrăcămintea pacientului trebuie să fie cât mai comodă. E. Cristea (1990) consideră că la baza procesului de recuperare trebuie să stea următoarele reguli: programul recuperator trebuie să fie precedat de un control medical, mai ales la nivelul sistemului cardiovascular; se impune o pregătire psihologică adecvată; să se instituie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și cu partea sănătoasă a corpului; solicitați pacientului să repete mintal exercițiile pe care le execută; mențineți permanent trează atenția pacientului, solicitându-l să participe activ la desfășurarea exercițiilor; prezentarea la sală să se facă într-o îmbăcăminte cât mai comodă. Hemiplegia este însoțită de o pareză facială, a cărei reeducare este de obicei uitată, atenția terapeutului fiind orientată mai mult asupra reeducării mâinii și a piciorului. Pentru reeducare se recurge la masajul extern al obrazului, utilizând mișcări circulare, dar și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ridicat pe tot parcursul procesului de recuperare. Corectarea tulburărilor motrice vizează utilizarea acelor procedee metodice care trebuie să conducă la: modificarea posturii anormale pe care o adoptă copilul, concomitent cu formarea deprinderii de a se decontracta în poziții corecte și comode; pentru a efectua mișcări care necesită un efort deosebit se recomandă reeducarea hipertoniei și a spasmelor intermitente; acordarea de atenție dezvoltării motricității sub raportul posturii și al mișcărilor efectuate în diferite postúri, cu precădere asupra poziției capului în pozițiile de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cea mai simplă manevră: presiunea. Prezintă avantajul că poate fi utilizată și sub formă de autotratament. Pentru un tratament de durată, se impune o convorbire cu pacientul, căruia i se prezintă în ce constă metoda. Poziția pacientului trebuie să fie comodă, în decubit sau în așezat, fiind contraindicată poziția ortostatică. Terapeutul trebuie să adopte o poziție comodă, având ambele mâini libere. Pielea pe care urmează să fie aplicat tratamentul trebuie să fie sănătoasă, fără erupții, leziuni, bătături, cicatrice sau tumori. Aceste
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Pentru un tratament de durată, se impune o convorbire cu pacientul, căruia i se prezintă în ce constă metoda. Poziția pacientului trebuie să fie comodă, în decubit sau în așezat, fiind contraindicată poziția ortostatică. Terapeutul trebuie să adopte o poziție comodă, având ambele mâini libere. Pielea pe care urmează să fie aplicat tratamentul trebuie să fie sănătoasă, fără erupții, leziuni, bătături, cicatrice sau tumori. Aceste condiții fiind îndeplinite, se trece la reperarea punctelor ce urmează a fi prelucrate. Pentru măsurători, este
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în vizită tocmai ce s-a înserat. Se bucură băiatul, oricum îi ducea dorul și el, acum va petrece noaptea mai plăcut. I-a făcut și fetei loc pe paiele moi din colțul grajdului și după ce s-au așezat amândoi comozi, n-au mai încetat cu poveștile până zori, când pe fată o fură somnul. Flăcăul a sărit în picioare, era timpul să vadă de oile care dormeau și ele, numai una părea că se crispase din cale afară, se lupta
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
-l faci cu ele e să le Închizi Într-un labirint. ― Ce tot spui acolo? Zizmo zâmbi. ― Graviditatea. Era ca un labirint. Desdemona se tot Întorcea când Încolo, când Încoace, pe stânga, pe dreapta, Încercând să-și găsească o poziție comodă. Fără să se scoale din pat, rătăcea pe coridoarele Întunecate ale gravidității, pășind peste oasele femeilor care trecuseră pe acolo Înaintea ei. În primul rând mama ei, Euphrosyne (cu care, brusc, Începuse să semene), bunicile ei, străbunicile, și toate femeile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Obiectul arătă spre telefon și apoi, deschizând gura larg, Își băgă degetul pe gât. Inima Îmi dădu pe-afară de bucurie. Veni noaptea. În pat am parcurs preliminariile, afânându-ne pernele și căscând. Ne-am fâțâit de colo colo, făcându-ne comode. Și apoi, după un timp corespunzător de tăcere, Obiectul făcu un zgomot. Era un murmur, un strigăt prins În gât, de parcă ar fi vorbit În somn. Apoi respirația Îi deveni mai adâncă. Și, luând asta drept Încuviințare, Calliope Își Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
dreaptă, dar mă oprii în prag, deoarece ce văzui mă debusolă. Ana dormea într-unul din cele două paturi puse unul lângă altul. Era învelită cu un sac de dormit descheiat și chiar și în acea cameră mică, îngustă și comodă, în lumina chioară a unui bec slab, părea frumoasă, dacă nu chiar mai frumoasă. Șuvițele de păr i se revărsau pe chipu-i angelic, dându-i o aură infantilă, nevinovată, iar ochii închiși păreau că visează. Oare la ce visa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
oferă locurile. Trec pe banca din spate, eliberată urgent de ocupanții ei. Plancina se duce și ea să se așeze între soț și cumnat. Vipsania își împinge în față, pentru Claudius, propria ei cate dră. Chiar dacă fără brațe, e mai comodă, căci are spătar. Cere unui sclav care circulă printre rânduri să mai aducă o pernă. Ca să n-o deranjeze și pe Antonia se mulțumește să stea împreună cu Agrippina pe băncuța dublă de alături. Seamănă cu cele care în municipii sunt
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
un caftan colorat, mărimea XXL, deși ea nu era deloc grasă, doar Înaltă și osoasă. De când Împlinise 50 de ani, adică În urmă cu zece ani, hotărâse ca hainele pe care le poartă pe stradă să nu fie mai puțin comode decât cele pe care le poartă În pat. Aruncată pe umeri, o altă marcă a ei personală: o eșarfă din mătase neprelucrată imprimată cu motive africane desenate chiar de ea. Părul, vopsit castaniu Închis și tuns scurt, semăna cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
îmbărbăta pe marinarii derutați și puși pe răzmeriță. Dar caii păreau că nu ezită. Păreau că știu unde merg, la fel ca și strania lor călăuză, chiar adormită fiind. Și brusc, Carol simți că locul lui era acolo, în birja comodă, component al acestui echipaj-fantomă, format dintr-un fost comisionar de flori, un muscal scopit, un sinucigaș și doi cai superbi, cu pielea lucind de broboane, rătăcind cu toții orbi prin întuneric și ceață, în cabinele de lux ale unui iaht pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de soare a melcului, punând sub semnul întrebării însăși putința lui de a supraviețui. Lipsit fiind de organe și funcții vitale independente, care i ar fi putut oferi supraviețuirea, Bătrânul ca un făt în gestație refuza instinctiv să părăsească pântecul comod al însingurării. De altfel, de-a lungul peregrinărilor sale, întâlnise doar personaje solitare, plutind sau înecându-se în propriile lor secreții, dar niciodată strigând după ajutor. înțelepți sau agresivi, senini sau damnați, domestici sau nomazi, rebeli sau docili, nobili sau
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
scapet." O direcție incertă, utopică, cu destinație improbabilă și inexistentă poate geografic. Dar caii păreau că nu ezită. Păreau că știu unde merg, ca și strania lor călăuză, chiar adormită fiind. Carol simți că locul lui era acolo, în birja comodă, component al acestui echipaj fantomă". Totul capătă apoi culori patinate de vechime când Filip își amintește ritualul mereu repetat al descinderii în port a armatorului grec Dimitrios, în drumul său spre misterioasa lui ibovnică, Felicia, sechestrată în palatul păzit de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
un rol mai important decât las să se înțeleagă. Când, în sfârșit, m-am decis să-i spui despre camera ei (am ținut-o de vorbă în camera mea, unde am intrat deodată, ca să o împiedec să se facă aci comodă, cum mereu voia, și multă vreme după sosire Ioana avea pălăria pe cap), deodată i s-a ridicat în obraz tot sângele. Fără o vorbă, a plecat trântind ușa după ea. Am avut un moment de indignare, de încercare de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
multă, de asta nu trebuie să ducem grija. Moartea unei fete așa de frumoase se întîmplă foarte rar la Cavarna. Gingașă, bună, surâzând tuturor. Iar intimii vor avea o cameră alăturată, preparată special, unde vor putea sta mai multă vreme, comozi, fără să se amestece cu poporul. Domnul Axente va face onorurile. Va fi îmbrăcat în redingotă. Nu și-a mai purtat redingota de la nuntă, adică de 30 de ani. Îi ședea foarte bine atunci. A fost strânsă în naftalină, desigur
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
vor șterge niciodată, Salazar a fost un seminarist fericit. Dacă n-ar fi avut atât de dezvoltat poate că s-ar fi întors, păstor sufletesc, în Santa Camba. Dar, la 21 de ani, viața de preot i se părea mai comodă decât viața de educator al tineretului. A ales drumul care era mai greu și mai spinos, dar care folosea unui număr mai mare; în loc de preot în satul lui natal, profesor la Coimbra. Îl mângâia un singur lucru, renunțând la cariera
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
întins pe splendida canapea pe care o vedea în stânga; ori poate în picioare, pe terasă, în același loc unde se găsea comandantul său. Ajunsese la Arelate cu o seară mai înainte, după șase zile de galop pe drumuri nu întotdeauna comode, și îl revedea doar acum pe Magister, după mai mult de două luni; cu toate acestea, trecând peste prima euforie, pe care și-o ținuse cu greu în frâu, începea deja să simtă mușcătura deziluziei. Etius îi venise în întâmpinare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
realitate, o înjghebare mizeră, desfăcută toată din încheieturi, ce fusese alcătuită din trestii și ramuri mici, legate laolaltă cu noroi uscat. Oprindu-și calul, Metronius întrebă: — Și vrei să spui că în noaptea asta dormim aici? Divicone încuviință: — E destul de comodă, nu chiar atât de urâtă pe cât se vede de aici. Eu am dormit în ea de multe ori și, oricum, e singurul loc acoperit pe care-l putem găsi pe o întindere de multe mile; doar dacă nu vreți cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
întăritoare, așteptând cu nerăbdare să primească salutul stăpânei casei. 7 în marea sală a tricliniului, banchetul se apropia de sfârșit. Curând, invitații aveau să-și ia rămas bun, unul după altul, de la gazda lor și să se întoarcă, în lecticile comode, fiecare la casa lui, escortați de trena lungă și tăcută a servitorilor atenți să le lumineze drumul cu felinarele. Ziua se pierdea într-o înserare caldă, abia răcorită de o briză ce cobora dinspre dealurile învecinate să mângâie frunzișul pomilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
centrul micului burg, Balamber dădu semnalul de oprire și imediat războinicii se grăbiră să pună mâna pe orice construcție ce ar fi putut oferi un acoperiș. Servitorii săi o ocupară, fără să stea prea mult pe gânduri, pe cea mai comodă dintre cocioabele acelea; aranjară cât se putu de bine adăpostul, apoi începură să dea jos din bagaje, să hrănească și să lege animalele. Cât despre el, înainte de a descăleca, se hotărî să verifice la ce distanță se găseau oamenii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
îmbărbăta pe marinarii derutați și puși pe răzmeriță. Dar caii păreau că nu ezită. Păreau că știu unde merg, la fel ca și strania lor călăuză, chiar adormită fiind. Și brusc, Carol simți că locul lui era acolo, în birja comodă, component al acestui echipaj-fantomă, format dintr-un fost comisionar de flori, un muscal scopit, un sinucigaș și doi cai superbi, cu pielea lucind de broboane, rătăcind cu toții orbi prin întuneric și ceață, în cabinele de lux ale unui iaht pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de soare a melcului, punând sub semnul întrebării însăși putința lui de a supraviețui. Lipsit fiind de organe și funcții vitale independente, care i ar fi putut oferi supraviețuirea, Bătrânul ca un făt în gestație refuza instinctiv să părăsească pântecul comod al însingurării. De altfel, de-a lungul peregrinărilor sale, întâlnise doar personaje solitare, plutind sau înecându-se în propriile lor secreții, dar niciodată strigând după ajutor. înțelepți sau agresivi, senini sau damnați, domestici sau nomazi, rebeli sau docili, nobili sau
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
scapet." O direcție incertă, utopică, cu destinație improbabilă și inexistentă poate geografic. Dar caii păreau că nu ezită. Păreau că știu unde merg, ca și strania lor călăuză, chiar adormită fiind. Carol simți că locul lui era acolo, în birja comodă, component al acestui echipaj fantomă". Totul capătă apoi culori patinate de vechime când Filip își amintește ritualul mereu repetat al descinderii în port a armatorului grec Dimitrios, în drumul său spre misterioasa lui ibovnică, Felicia, sechestrată în palatul păzit de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
omul, care vine pe o altă linie, desfăcută cândva din pitecantrop. O afacere destul de complicată... Ieșisem la plimbare cu ea. În fața ultimei crâșme din sat drumul era aproape închis de lumea îngrămădită în jurul unei căruțe. Cu incuriozitatea mea de om comod, organizată de-a lungul vremii conștient și metodic, mi-aș fi făcut loc prin mulțime, fără să cercetez cauza îmbulzelii. Dar Adela n-a ajuns încă la indiferentismul meu filozofic. Din vociferările lumii ațâțate, am reconstituit evenimentul în liniile lui
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]