3,295 matches
-
comitetul de coordonare, din 1991 din comitetul executiv, iar între 1994 și 1997 îndeplinește funcția de vicepreședinte. De la fondarea ei în 1997, este președintele Asociației de Literatură Comparată din România. A participat la numeroase congrese ale Asociației Internaționale de Literatură Comparată (Bordeaux, Montreal, Budapesta, Innsbruck, New York, Paris, München, Edmonton, Leiden), fiind ales și președinte al comisiei de experți pentru organizarea congresului de la Pretoria (2000). A fost distins cu „Palmes Académiques”, cu gradul de „Officier” (1997). A debutat în 1946 cu articole
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
tr. Maria și Cezar Ivănescu, București, 1980, passim; Duțu, Cărțile, passim; Alexandru Duțu, Sinteză și originalitate în cultura română (1650-1848), București, 1972, passim; Vlad, Povestirea, passim; Ciopraga, Personalitatea, passim; Muthu, Lit. rom., passim; Mircea Muthu, Permanențe literare românești din perspectivă comparată, București, 1986, passim; Mircea Muthu, Dinspre Sud-Est, București, 1999, passim; Maria Todorova, Balcanii și balcanismul, tr. Mihaela Constantinescu și Sofia Oprescu, București, 2000; Mircea Muthu, Balcanismul literar românesc, I-III, Cluj-Napoca, 2002; Mircea Muthu, Balcanologie, Cluj-Napoca, 2002. N.Cr. BÁLINT Tibor
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
polonezi, la cursurile de vară ale lui N. Iorga, la Vălenii de Munte, B. s-a manifestat și în planul istoriografiei, prin traducerea unor texte reprezentative, precum studiul lui O. Górka despre Cronica lui Ștefan cel Mare. În domeniul literaturii comparate, s-a remarcat, printre altele, prin studiul Două epopei țărănești. Reymont și Rebreanu (1932). A redactat un manual de limba română și o monografie despre Nicolae Bălcescu, ce cuprinde și traducerea integrală în polonă a Cântării României (pledând, cu noi
BIEDRZYCKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285734_a_287063]
-
1943) și eseuri (Preludii, 1940, Îndemn la simplitate, 1941), B. s-a afirmat cu autoritate ca sociolog și etnograf. Participant la campaniile monografice organizate și conduse de D. Gusti, el practică o metodă concretă și experimentală. În studii, evită metoda comparată, considerând-o prematură. Civilizația română sătească. Ipoteze și precizări (1944) pornește de la constatarea scindării satului românesc, care a intrat „într-un proces de destrămare”. Așadar, nu spre formele „decăzute” se îndreaptă atenția sa, ci „spre regiunile izolate de munte, unde
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
1931), face studii de psihologie animală la Hamburg, sub îndrumarea biopsihologului J. von Uexküll. Își ia doctoratul în științe psihologice, la Universitatea din Cluj, cu teza Învățare și inteligență la animale (1934), devenind primul specialist român în psihologie animală și comparată. Funcționează ca preparator la Institutul de Psihologie din Cluj (1932-1938), conferențiar universitar (1943-1946), devenind apoi consilier cultural la Ambasada Română din Moscova (1946-1948), secretar, prim-secretar și președinte al Uniunii Scriitorilor (1949-1965), deputat în Marea Adunare Națională, profesor universitar de
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
Este fiul Emiliei (n. Bojin), învățătoare, și al lui Traian Birăescu, ziarist. După absolvirea Liceului „C. Diaconovici-Loga” din Timișoara, urmează Facultatea de Litere și Filosofie și Facultatea de Drept din Cluj, terminate în 1948. A susținut un doctorat în literatură comparată (1974). A profesat ca jurist în Timișoara, apoi a devenit cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universității din localitate. Colaborează la „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Tribuna”, „Familia”, „Transilvania”, „Cronica” ș.a. A fost soțul Aquilinei Birăescu. Debutează cu un eseu în
BIRAESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285742_a_287071]
-
investighează evoluția acestei specii, inclusiv în literatura română, relevându-i-se pătrunderea în proza de ficțiune, dar și calitățile estetice. Competența lui B. în aria comparatismului se va concretiza în Proust, azi (1979) și în Compediu de literatură universală și comparată (I-II, 1997-1999). Vocația critică, autentică, este mereu dublată de o atitudine într-o măsură didactică, ceea ce influențează expunerea, cu toate că, atunci când situația o cere, autorul recurge la armele polemicii de idei. B. nu abdică de la condiția de critic nici atunci când
BIRAESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285742_a_287071]
-
un univers ce se reconstituie în permanență prin rememorare. SCRIERI: Condiția romanului, Cluj, 1971; Căile eseului, Timișoara, 1976; Proust, azi, Timișoara, 1979; Echinox de toamnă, Timișoara, 1981; Pomul cunoașterii, Timișoara, 1983; Calea amintirilor, Timișoara, 1986; Compediu de literatură universală și comparată, vol. I.: Antichitatea și Evul Mediu, Timișoara, 1997, vol. II.: Renașterea și barocul, Timișoara, 1999. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, Traian Liviu Birăescu, „Căile eseului”, O, 1977, 1; Ion Istrate, „Căile eseului”, ST, 1977, 2; Sorin Titel, Proust - contemporanul nostru, RL
BIRAESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285742_a_287071]
-
parte a activității sale didactice este lector și conferențiar, șef de catedră la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice (1955-1960), decan al Facultății de Filologie a Institutului Pedagogic din București (1962-1963) și prorector al instituției, conferențiar la Catedra de literatură comparată și teoria literaturii a Universității din București. Între anii 1950 și 1963, a fost cercetător și șef de secție la Institutul de Istorie și Teorie Literară al Academiei Române. A înființat și a redactat, împreună cu profesorul Aurel E. Peteanu, „Primăvara Banatului
BISTRIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285749_a_287078]
-
1969, Constanța), poet și publicist. Urmează Liceul Pedagogic din Constanța, absolvit în 1987, apoi Facultatea de Litere a Universității din București, secția română-latină, pe care a terminat-o în 1995. A urmat cursuri de master în teoria literaturii și literatură comparată, la aceeași facultate, fără a le finaliza. În 1995, a lucrat ca secretar literar la Teatrul Mic din București, iar din 1996, ca editor la Mediavision, Casa de producție a PRO TV. Este unul dintre membrii fondatori ai cenaclurilor „Central”, respectiv
BOBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
și la Liceul „Mihail Sadoveanu” din Pașcani. Din 1949 C. predă la Facultatea de Filologie din Iași, până în 1983, fiind pe rând asistent, lector, conferențiar și profesor (1962). În 1964 va fi numit șef al Catedrei de literatură română și comparată „G. Ibrăileanu”. Devine doctor în filologie în 1956 și doctor docent în 1968. Activează ca lector de limbă și civilizație română la Paris, predând la Sorbona și la École Nationale des Langues Orientales Vivantes, între 1959 și 1962; este rector
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
istorie, etnogeneză, ocupații, legi, moravuri ale locuitorilor, ritualuri fundamentale, mitologie. Toate acestea sunt conținute în Pars prima, geographica și în Pars secunda, politica (istorică). Pars tertia conține considerații despre originea și particularitățile dialectale ale limbii române, o încercare de filologie comparată, între română și alte limbi romanice, și, în fine, date despre religia locuitorilor pământului moldav. Descrierea Moldovei este o pledoarie implicită pentru dreptul la libertate al patriei și al locuitorilor ei. În plus, principele-autor apără drepturile ereditare ale descendenților familiei
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
Bibliografia unei polemici, unde se înseriază și se discută pentru prima dată global Itinerariul spiritual al lui Mircea Eliade și reacțiile pe care acest text le-a produs în epocă. Studii de istorie literară, documente istorice și cercetări de literatură comparată a publicat în deceniul al patrulea, în revistele „Roma” (Scriitorii români și Italia, 1932-1933), „Cercetări literare” (Întrebări și răspunsuri, 1934, Opera istorică a lui Budai-Deleanu, 1936), „Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice”, „Viața românească”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista română”, „Symposion” ș.a. În
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
de limba și literatura franceză la Universitatea din La Laguna, în Insulele Canare, în cadrul căreia, până în 1978, a predat și un curs special de limba română. Preocupările științifice se orientează, începând din această perioadă, spre problemele teoretice și aplicative ale literaturii comparate. În 1942 C. publicase la București, în limba franceză, o carte de reevaluare istorică a României, „vederea generală” a autorului bazându-se pe însemnările călătorilor străini prin Țările Române, în marea lor majoritate semnalate de N. Iorga. Comentariul său oferea
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
în dimensiunile latinității europene a spiritului românesc, cât și starea istorică a neamului care și-a zămislit existența întru apărarea valorilor creștine la porțile răsăritene ale continentului. În 1944, tot la București, fusese publicat și un volum de studii, Literatura comparată, în care autorul insista cu precădere asupra „spiritului european în cultura românească” - așa cum se numește și cel mai important capitol al cărții. În cercetările ulterioare, din perioada exilului, o serie de studii, precum Tradiția istorică și originea românilor (publicat în
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
și originea românilor (publicat în franceză, italiană și germană) sau Sfințenia românească (redactat în limba română), vor completa în chip definitoriu schița sa tipologică privind specificitatea românească în raport cu celelalte popoare europene, mai ales cu cele de origine latină. Despre literatura comparată și principiile ei, C. a alcătuit și un riguros și succint manual, intitulat ca atare. El se evidențiază prin limpezimea metodologică, dar atestă totodată și conservatorismul punctului de vedere al autorului, fiindcă în 1964, când apărea Principios de literatura comparada
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
literatura comparada, altfel se organizau teoretic demersurile comparatiste, teoria influențelor fiind nu numai părăsită, dar și dezavuată critic. C. rămâne însă cantonat într-o perspectivă descriptivistă, evitând dezbaterea polemică sau emiterea punctului de vedere personal. În afara unor lucrări de filologie comparată sau a unor abordări tematiste explorând sfera literară hispanică sau cea franceză și scrise în spaniolă sau în franceză precum Estudios de literatura espanola y comparada (1954), L’Avenir du passe. Utopie et litterature (1972), Le Masque et le visage
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
1939; Vie de Jacques Amyot d’après des documents inedits, Paris, 1941; La Tradition historique et l’origine des Roumains, București, 1942; Teatrul românesc în versuri și izvoarele lui, București, 1943; La Roumanie vue par les étrangers, București, 1944; Literatura comparată, București, 1944; Atlantic, Santa Cruz de Tenerife, 1950; Biografie pentru rândunele, Santa Cruz de Tenerife, 1952; Estudios de literatura española y comparada, La Laguna, 1954; Don Carlos de Viana, Paris, 1954; Au Revoir, Monsieur L’Ange, Paris, 1954; El Barroco
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
tr. Gabriela Tureacu, Cluj-Napoca, 1980; Bibliographie de la littérature française du XVI-e siècle, Paris, 1959; Le Couteau vert, Paris, 1963; ed. (Cuțitul verde), tr. Ileana și Mihai Cantuniari, București-Montreal, 1993; Principios de literatura comparada, La Laguna, 1964; ed. (Principii de literatură comparată), tr. Tudora Șandru Mehedinți, București, 1997; Bibliographie de la littérature française du XVII-e siècle, I-III, Paris, 1966-1967; Colón humanista. Estudios de humanismo atlántico, Madrid, 1967; Bibliographie de la littérature française du XVIII-e siècle, I-III, Paris, 1969; L’Avenir du passé
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
Vasile Damaschin, Caleidoscop intelectual, SE, 1940, 876; Aurel Tita, „Vie de Jacques Amyot”, CML, 1941, 123; Grigore Chelariu, „Teatrul românesc în versuri și izvoarele lui”, UVR, 1943, 33; Perpessicius, Opere, XI, 187-188, XII, 58-72; Adrian Marino, Al. Ciorănescu și literatura comparată, R, 1969, 9; Bucur, Istoriografia, 427-430; Mircea Popescu, Alexandru Ciorănescu - Utopie et littérature, „Revista scriitorilor români” (München), 1975, 13; Mircea Anghelescu, Le Comparatisme roumain de l’entre deux guerres, CREL, 1979, 1; Virgil Ierunca, Alexandru Ciorănescu colaborând la „Diogene”, „Limite
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
barbiană, „Limite” (Paris), 1983, 38-39; Adrian Marino, Alexandru Ciorănescu, „Le Masque et le visage”, „Synthesis”, 1984; Alexandru Ciorănescu. L’Homme et l’Oeuvre, Madrid, 1991; Vintilă Horia, Recucerirea descoperirii, tr. Mihai Cantuniari, București, 1996, 43-47; Eleonora Hotineanu, „Principii de literatură comparată”, „Synthesis”, 1998, 25; Pavel Chihaia, Alexandru Ciorănescu și orizonturile cercetărilor sale, JL, 1999, 17-20; Dicț. esențial, 181-183; Crisula Ștefănescu, Între admirație și iubire. De vorbă cu Alexandru Ciorănescu, București, 2000; Nicolae Florescu, Noi, cei din pădure!, București, 2000, 210-216; Mihai
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
de prizonier a unui spirit local în mijlocul națiunei. Cât de creatoriu s-ar mișca așadar un talent dezvoltat prin bara naturală într-un comic local, cât de bine s-ar mișca în cercul său (strîmt) îngust, el totuși ne apare, (comparat) în comparațiune cu un artist liber de această piedică a naturei, (ne pare) ca o ființă dintr-o treaptă subordinată, treaptă ce poate fi reprezintată cu măiestria cea mai naltă, care însă nu poate realiza neciodată complect ideea artei dramatice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu după constituția lor empirică, ci după cea transcendentală. Dacă fiecare reprezentație singulară ar fi străină de oricare alta, izolată oarecum și desparțită de ea, atunci nu s-ar naște niciodată ceea ce numim cunoștință, care este un întreg de reprezentații comparate și combinate. Dacă eu [î-]i atribuiesc simțului, pentru că conține diversitate în intuițiunea sa, o sinopse, atuncea acestei sinopse îi corespunde întotdeauna o sinteză, așa că receptivitatea numai combinată cu spontaneitate face cu putință cunoștințe. Aceasta este rațiunea unei triple sinteze
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
des Juden in der rumänischen Volkskultur, Hartung-Gorre Verlag, Konstanz, 2002 ; A képzeletbeli zsidó a roman kultúrában (ediția în limba maghiară a volumului Imaginea evreului), Kriterion Könyvkiadó, 2005 ; Il diluvio, il drago e il labirinto : Studi di magia e mitologia europea comparata, Edizioni Fiorini, Verona, 2008 ; Inventing the Jew : Antisemitic Stereotypes in Romanian and Central-East European Cultures, University of Nebraska Press, 2009 (Premiul A.D. Xenopolal Academiei Române) ; Konstruktionen des Judenbildes : Rumänische und Ostmitteleuropäische Stereotypen des Antisemitismus, Frank & Timme Verlag, Berlin, 2010 ; Les
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
1913. 4. „Metalul - mai cu seamă sub formă tăioasă, cum ar fi cuțitul... - e și azi considerat ca un bun apărător contra spiritelor rele, chiar în Europa” (5, p. 195). 5. Tache Papahagi, Mic dicționar folkloric. Spicuiri folklorice și etnografice comparate, Editura Minerva, București, 1979. 6. Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. I, traducere de Cezar Baltag, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. 7. Dumitru Berciu, Arta traco-getică, Editura Academiei, București, 1969. 8. Ion Mușlea, Ovidiu Bârlea, Tipologia folclorului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]