952 matches
-
fie alta din aceste cauze fapt este că a trecut multă vreme de când nu mai știu nimic despre matale. În ceea ce mă privește, nu pot semnala nimic deosebit, căci duc aceeași existență ștearsă, ca să nu zic cenușie, în care mă complac de mai mulți ani, doar că mai încerc, uneori, să înlătur „colbul” de pe vechile documente, fără nici o speranță de a valorifica cândva această muncă de migală, pe care o fac numai și numai din plăcere. Nici măcar nu am reușit, ca
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
dacă nu cedezi în fața “obstacolelor”. Cu cât vei lăsa să se adune mai multe bariere, cu atât îți va fi mai greu să le depășești. Este posibil să te facă la un moment dat să te “blochezi” și să te complaci în situația de “supraviețuire” în loc să trăiești “normal”. Vor fi momente când vei simți că nimănui nu-i pasă de tine și de problemele cu care te confrunți! Dacă ai puterea să te ridici, să renaști ca pasărea Phoenix în situații
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
personalități în cadrul comisiei și apoi în Adunarea Generală a Națiunilor Unite a fost incontestabil consecvent favorabilă și determinantă în ceea ce privește adoptarea Rezoluției de Partaj care a decis crearea în Palestina, sub mandat britanic, a două state evreu și arab. Latinoamericanii se complac de multe ori în situații de o naivitate adorabilă care se exprimă deseori în formulări intenționat exagerate și prin înflorituri stilistice exagerate. Această tendință s-a făcut remarcată și în cazul lui Rodriguez Fabregat care a fost onorat de către partizanii
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
considere evidența răului drept realitate a răului. În plan metafizic, ea e un mod de a confisca răului orice valoare de adevăr. Tot ce subminează speranța e fals. Numai ceea ce o întreține e adevărat. Mi se va spune că mă complac în abstracțiuni. Și că frigul de pildă, deși subminează speranța, nu e fals deloc! E tăios, substanțial, de nesuportat. Așa e. Dar speranța nu e o virtute nătângă, o măsluire roză a răului. Ea nu pretinde că nu e frig
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ceva de știut... Oblomovism Dacă Ilia Ilici Oblomov ar fi pur și simplu leneș, povestea lui ar încăpea, ca aceea cu „muieți-s posmagii“, în două pagini. Iar termenul „oblomovism“ ar fi superfluu. În realitate, inactivitatea în care perso najul se complace până la asfixie n-are prea mare legătură nici cu lenea, nici cu devitalizarea boierimii țariste, nici cu imaturitatea cronică a unui bleg. Ilia Ilici nu face nimic, dar motivațiile lui nu țin nici de psihologie, nici de sociologie. Oblomov e
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
se justifică ; în cealaltă, se justifică toate obiceiurile. Montaigne deschide astfel gîndirii filozofice două perspective, între care ea nu pare să se fi decis nici astăzi. De o parte, filozofia Luminilor, care supune toate societățile istorice criticii sale și se complace în utopia unei societăți raționale. De cealaltă, relativismul, care respinge orice criteriu absolut pe care l-ar putea invoca o societate pentru a judeca niște culturi diferite. De la Montaigne încoace, după exemplul lui, s-a căutat necontenit o soluție la
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
35 34. Sânge și sevă Prietenului nostru Aurel Începe să-i vină apa la moară: intrăm În sezonul Brumei. Suficient motiv să Încerc a-i Îndeplini porunca: „sângele apă nu se face“, dar musai În spiritul vegetarianismului În care mă complac, nu atât ca mâncare cât iubire. Sau, pentru că bruma se așează pe frunze, Încă vrezi ori dimpotrivă, complementarul roșcat, nu pe vreo blană. Dar ocolesc capcana, aceea că planta chiar are apă, adică sevă, În loc de sânge deși, prin vechiul ei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
animalelor de care am făcut vorbire. O selecție cât se poate de nefericită ca finalitate, mai ales că nici măcar printre rânduri nu se Întrevede globalitatea, finalitatea feleșagului lor. Cu scene - zicem noi - spectaculare, căci atât de pervertiți cum ne-am complăcut să devenim, găsim spectaculoasă taman ferocitatea - fie ea aparentă. Ce să mă mai mir? Ce erau altceva luptele gladiatorilor sau, cum Însuși Seneca le pomenea, spectacole? Chiar Înlocuite, printr’un pacifism aparent, acela creștin - la urma urmei cu o istorie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de treabă, nu să-și piardă timpul Întru ghicitul viitorului... a lefii adică. E drept, și cercetarea are păcatele ei: acel retoric 1‰ e poate doar 0,25‰, conform vorbei „mulți chemați, puțini aleși“, căci prea mulți chiar nechemați se complac În sărăcia cercetării, așteptând și atât. Dar dați-i cercetării timp să-și rezolve problemele interne - chiar dacă asta ar Însemna inclusiv dezavuarea subsemnatului - n’o ucideți cu valori și lepre deopotrivă. În fond, de 10 ani supraviețuiesc „găuri negre“ pe lângă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fără o utilitate - așa-i omul! - directă, cum ar fi cîinele la stână ori calul la căruță. Mda. Recunosc că prefer pisica, „prefer“ căci cu iubire sunt dator față de toată vietatea, pentru că nu suport sclavia. Iar antiteticul/alternativa, cîinele, se complace În starea de sclav. Și așa, independentul meu personaj mișună pe streșini, de unde privește la noi, după care vine la Radio, ori mă trimite pe mine, să-și verse năduhul... Rubrica face „pui“. Sper nu morți. Sub „amenințarea“ de care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care apărea și dispărea sub roțile autocarului străjuită de indicatoare bine luminate. Liniștea din autocar era întreruptă din când în când de chefliul care nu avea stare și care tot plimbându-se printre scaune agățase o tânără țigancă ce se complăcea în apropourile pe care el i le făcea. Vino cu mine în spate să mai vorbim, o invita chefliul luând-o de după gât. Lasă-mă în pace! Ți-am spus că sunt măritată. Ce dacă ești măritată? Mă, tu nu
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
așa se Întâmplă și invers. Cum adică invers? vrea să știe ea. Îl măsoară cu o Îngăduință rece pe tipul ăsta arătând ca ieșit dintr-o groapă de gunoi, special pentru a-i produce te miri ce revelații. Când te complaci adică În cealaltă extremă: când te-ai săturat și ți s-a acrit de viață, se satură și viața de tine. Bolile fundamentale, moartea pe care o ducem cu noi peste tot În viață, se dezvoltă din aceste două extreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
orice ecou sufletesc al acestei extincții pure. Și apoi îngroparea în prospețimea humei, ca să te-ntorci la o comuniune absolută cu natura, ca să poți să-i restitui tot ce-ai luat cu împrumut. Și să te bucuri. Error M-am complăcut, din slăbiciune concupiscentă, să asist la cele mai obscene acte incestuoase, fiindcă n-am putut să trăiesc în anturajul imperial fără să observ ce se petrecea acolo, ba chiar nu puteam să mă lipsesc de a lua parte la el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Poate că am rătăcit din nou calea; și totuși, odată cu trecerea timpului, îmi dau seama că mi-am înfipt rădăcinile tot mai adânc în pământul ăsta. Frisonez cuprins de nerăbdare, râvnind o participare mai intensă la actul integrării cosmice. Mă complac: simt frisoanele nemuririi. Simulacre Considerasem întotdeauna amorul ca pe un soi de întrecere între doi parteneri; cine atinge primul plăcerea, luând-o înaintea celuilalt, fiind satisfăcut sexual, poate să abandoneze partida. Acum am înțeles că plăcerile fizice sunt doar niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mă înfurii la culme. Îmi pun mii de întrebări despre cauza spontană a acelui surâs. Fac o infinitate de presupuneri despre natura secretă a atitudinii ei ironice. Îmi pierd calmul pentru toată ziua, în timp ce văd că ea, în schimb, se complace în ambiguitate, lăsându-mă singur în prada îndoielii. După ce stăm la masă, Aia mă strânge de braț, făcându-mi cu ochiul complice. Numai în momentele acelea înțeleg viclenia ei. A vrut să mă pună la încercare. Doar în aceste gesturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
șezutul pe pământ, împroșcat cu bălegar și ud de noroi, mi-am amintit deodată de fostul meu renume de arbiter elegantiarum, de care mă bucurasem la Roma. Pot să spun că între luxuria de-atunci și murdăria de acum, mă complac mai mult în cea din urmă. Mă simt mai viu, afundat în materia urât mirositoare, mai autentic decât în orice alt fel de existență. Sau poate că mă simt apărat în intimitatea mea cea mai adâncă. Cât o să mai dureze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
libertatea de opinie, care trebuie, într-un anume sens, să se plieze așa-zisului bine comun. Fabia, de altfel, în sinea ei, mă disprețuia; mă luase de soț doar ca să se bucure de faima mea de poet. Cred că se complăcea să fie considerată o victimă a mea: victima marelui seducător care s-a căsătorit cu o femeie nobilă și bogată ca să poată trăi mai bine într-un status rei publicae felicissimus. Călătorie în Geția (5) Călătoria e fabuloasă. Zi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
-le și altora și să ne transformăm împreună stilul de viață și modul de a gândi și acționa. Aceste informații nu sunt pentru acele persoane interesate să păstreze aceleași modalități de a gândi și de a acționa și care se complac zi de zi în aceast labirint înșelător pe care unii îl numesc societate. Ne adresăm doar ființelor umane ce au capacitatea de a declanșa o revoluție în mintea și inima lor și care găsesc puterea de a abandona toate defectele
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
născocit totul despre rolul lui Beria, despre faptul că Beria era principalul vinovat de abuzurile făcute de Stalin... La drept vorbind, eram prizonierii acestei versiuni create de noi, în interesul reabilitării lui Stalin". [...] "Astfel, timp de trei ani, ne-am complăcut în această situație, când noi înșine nu puteam găsi, eu nu aș spune curajul, ci convingerea și necesitatea internă de a întredeschide o pagină necunoscută nouă". Mikoian, în memoriile sale, s-a solidarizat cu Hrușciov: Noi nu imediat l-am
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Realitatea ultimă spre care aspiră" leninismul romantic "nu poate fi astfel decât propria sa realitate". "Romanticul este întotdeauna protestatar, fără a ști cu certitudine care este obiectul revoltei sale". Leninismul romantic îl cunoaște, dar îi și face plăcere să se complacă în postura de apărător al cauzelor pierdute. În aceeași măsură, "spiritul romantic suferă, fără a putea preciza motivul suferinței sale". Leninismul romantic suferă la rândul său, dar din motive pe care le cunoaște sau crede că le cunoaște foarte bine
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a inversat reperele: pe măsură ce drepturile omului capătă o pondere sporită în relațiile internaționale, iar majoritatea statelor comuniste manifestă o anumită disponibilitate de a le tolera, la nivel limitat, în accepțiunea lor "burgheză", RSR va păstra sensul leninist al drepturilor omului, complăcându-se în stil romantic în această postură perdantă și voluntară deopotrivă. Vestul nu mai este acum dispus să întrețină relații comerciale cu un regim dictatorial, care își respectă cu greutate termenele scadente ale unor dobânzi care excedau posibilitățile economice ale
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a îndura cele mai mari privațiuni în numele idealului revoluționar și permanent dispus să recurgă la sacrificiul suprem în acest sens. Iar eroismul nu are nimic în comun cu un stil de viață calm, liniștit, rațional. Nu. Doar spiritul "burghez" se complace în "satisfacții ieftine" și urmărește obținerea de "succese facile", fiind astfel "pândit de riscul infatuării și al moliciunii". "Omul nou" reușește să se autodisciplineze atunci când este cazul, manifestând de asemenea un entuziasm debordant față de directivele partidului (Fodor în Iordănescu: 1976
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
politice și geopolitice a RSR și prin afirmarea impetuoasă a necesității morale a "noii ordini internaționale". Leninismul romantic lupta pentru o cauză puțin fezabilă, dacă nu chiar pierdută, fiind cu siguranță conștient de acest aspect. Pe de altă parte, se complăcea în postura eroică a luptei pentru cauze cu sorți de izbândă puțini sau inexistenți, blamând "imperialismul" în numele unor principii care păreau radical morale în termeni "burghezi", încercând deci să speculeze sentimentul unor potențiale remușcări capitaliste; moralitatea internațională a leninismului romantic
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sacramentele au fost inițiatice, cu răspândirea creștinismului în mase enorme de oameni, caracterul esoteric evaporându-se; iar ceea ce cunoaștem e doar o adaptare a acelor sacramente. Mă întreb dacă nu cumva și preoții, în diferitele lor grade de inițiere, se complac în simulacrul exoteric predominant laic și profan. "Abia ești, simt, / acum la semne/ cum poate încă sunt și eu/ atâtea punți/ peste prăpăstii fără fund,/ atâtea peșteri...// Falii 575 de spațiu/ falii de timp576". Cât timp peștele nu va cunoaște
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
spontan sau nu, având libertatea expansiunii dar și a simplificării până la punctul originar. Spiritul uman se poate conduce însă și prin concepte, convenționale, empirice sau stabilite logic, premize uneori existențiale sau metafizice, dar predominant mecaniciste și adaptabile celor care se complac în a nu cerceta. Când materia, forma, este folosită de gândire pentru a reprezenta Forța și Spiritul universal, atunci o facem numai prin simboluri. The Secret Doctrine 630 Toate religiile sunt adevărate. Cine este capabil să recunoască acest aspect tainic
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]